Decizia nr. 236/2008
privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
prezumat în vigoare republicat
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 51/1995 7 iunie 1995 (prevederi anume) pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Conea & Conea" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 1.765/62/2007 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 29 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.765/62/2007, Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Conea & Conea" - S.R.L. din Brașov într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatarea nulității.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 , potrivit cărora "baroul are personalitate juridică", încalcă dispozițiile art. 9 din Constituție, care prevăd că asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea în baza statutului propriu și în condițiile legii. Legea care reglementează modul de constituire, autorizare și funcționare a asociațiilor profesionale este
privind asociațiile și fundațiile, modificată ulterior prin
Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 . Conform art. 1 alin. (2) și art. 3, coroborat cu
art. 4 din Legea nr. 21/1924 , asociațiile profesionale fără scop lucrativ pot dobândi personalitate juridică numai "pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului" și numai de la data înscrierii acesteia în registrul special al asociațiilor, potrivit art. 11 din aceeași lege. Prevederile criticate sunt contrare și dispozițiilor constituționale ale art. 40, deoarece însăși Constituția "impune unele limite în legătură cu modul de constituire, membrii asociați și cu scopul acesteia".
Tribunalul Brașov - Secția comercială apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor art. 9 din Constituție, deoarece faptul de a acorda baroului personalitate juridică, prin efectul legii, are semnificația respectării dispozițiilor constituționale menționate.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, care au următorul cuprins: "Baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu."
Autoarea excepției consideră că textul criticat încalcă dispozițiile constituționale prevăzute de art. 9, privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, și de art. 40 privind dreptul de asociere.
Examinând excepția, Curtea reține că reglementarea prin lege a exercitării profesiei de avocat și organizarea avocaților în barouri - asociații profesionale cu un specific deosebit - sunt o garanție legală pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Așadar, întrucât instituția avocaturii îndeplinește o funcție de interes public, aceea a promovării și apărării drepturilor persoanelor fizice și juridice, Curtea reține că se impune cerința de reglementare prin lege a tuturor aspectelor ce țin de organizarea și exercitarea profesiei de avocat, deci implicit a modului de organizare a avocaților în asociații profesionale - barouri -, precum și a modului de dobândire a personalității juridice.
Pentru cele arătate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile legale criticate sunt în concordanță cu dispozițiile art. 9 din Legea fundamentală, care prevăd că "asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea [...] în condițiile legii". Or, legea specială în temeiul căreia barourile dobândesc personalitate juridică este tocmai
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
De asemenea, Curtea constată că dispozițiile criticate sunt constituționale, fiind în concordanță și cu dispozițiile art. 40 din Constituție, care reglementează dreptul de liberă asociere a cetățenilor în partide politice, în sindicate și în alte forme de asociere. Acest drept constituțional de liberă asociere este aplicabil cetățenilor pentru exercitarea drepturilor cetățenești, iar nu celor care exercită o profesie.
Curtea mai reține că legiuitorul a reglementat prin legi speciale toate activitățile private care contribuie la realizarea interesului public, organizându-le în asociații profesionale, ce dobândesc personalitate juridică în temeiul acelor legi speciale. De exemplu: Uniunea Națională a Notarilor Publici, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și Colegiul Național al Medicilor din România sunt organizate în temeiul
a notarilor publici și a activității notariale, al
privind executorii judecătorești și al
privind reforma în domeniul sănătății, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, nr. 559 din 10 noiembrie 2000 și, respectiv, nr. 372 din 28 aprilie 2006.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Conea & Conea" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 1.765/62/2007 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.