Ordinul nr. 634/2004

Anexa STRATEGIA

de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru

evaluarea conformitatii,

2004-2007

1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRASTRUCTURA

PENTRU EVALUAREA CONFORMITATII

În contextul diversificării și innoirii rapide a ofertei de mărfuri, sub impactul dezvoltării accelerate a științei și tehnicii, a mondializarii piețelor și creșterii exigențelor clienților și societății, calitatea produselor și serviciilor s-a impus ca un factor determinant al competitivitatii întreprinderilor pe piața, interesul pentru asigurarea calității și excelenta crescand permanent.

Calitatea, ca ansamblu al caracteristicilor care conferă aptitudinea unui produs/proces/serviciu/organizații, de a satisface necesitați exprimate și implicite, este o variabila continua, existenta numai în relație cu nevoile clienților și societății.

Nivelul la care un produs/proces/serviciu este capabil sa satisfacă condiții specificate, dovedit prin încercare, evaluare și certificarea conformitatii (de către o terta parte), determina existenta încrederii adecvate ca acesta răspunde asteptarilor.

Pentru a crea un mediu favorabil în care companiile și administrațiile publice europene sa doreasca sa atinga excelenta în ceea ce privește produsele și organizarea lor interna, în folosul întregii societăți, Politica europeană de promovare a calității a fost promovata ca o componenta esențială a Politicii de dezvoltare a competitivitatii industriei europene. Prin Politica europeană de promovare a calității se urmărește promovarea unei imagini și culturi europene a calității, prin dezvoltarea de instrumente și resurse tehnice și umane pentru promovarea calității, în parteneriat cu industria și alte părți interesate.

În acest context politicile Uniunii Europene au evoluat de la o abordare fundamentată doar pe legislație și intervenție publică, către o abordare bazată pe un sistem omogen care combina evaluarea obligatorie a conformitatii și cea voluntara.

Noua conceptie privind armonizarea tehnica și standardizarea, cunoscută la nivel european sub denumirea de "Noua abordare", a avut în vedere simplificarea și accelerarea procesului legislativ european, prin înlocuirea sistemului de armonizare tehnica, detaliată, cu un sistem bazat pe cerințe esențiale obligatorii, formulate unitar și prin introducerea conceptului de standard armonizat, ca instrument ce conferă prezumția de conformitate a produselor cu cerințele esențiale.

Luând în considerare noul concept, soluțiile în legătură cu evaluarea și certificarea conformitatii produselor privesc:

> o abordare modulară a evaluării conformitatii produselor și serviciilor;

> generalizarea utilizării standardelor europene armonizate, în special a standardelor din seria EN 45000, referitoare la funcționarea, evaluarea și acreditarea laboratoarelor de incercasi și organismelor de certificare și de inspecție și a standardelor internaționale din seria ISO 9000 referitoare la managementul calității;

> realizarea de acorduri de recunoaștere reciprocă în materie de certificare și testare, între structurile care operează în domeniul nereglementat; constituirea unui organism european cu rol în promovarea unor asemenea acorduri;

> promovarea unei politici unitare față de partenerii din țările terțe, prin stabilirea condițiilor de încheiere a unor acorduri de recunoaștere reciprocă a rezultatelor încercărilor, certificarilor și marcilor de conformitate.

Bazat pe principiile enunțate anterior, activitățile de standardizare, metrologie și evaluare a conformitatii au căpătat noi valente, iar structurile specifice, responsabilizate pentru realizarea acestor activități s-au dezvoltat în sensul de a răspunde noilor condiții, ca principali actori ai infrastructurii pentru evaluarea conformitatii.

Pentru a asigura libera circulație a mărfurilor, dar în același timp pentru creșterea continua a competitivitatii produselor, atât pe piața unica cat și pe celelalte piețe, eforturile se concerteaza pentru dezvoltarea unui cadru legal și procedural armonizat, concomitent cu instituirea unui sistem de evaluare a conformitatii, eficient, competent, transparent, deci credibil, bazat pe principii clar definite.

1.1. Consideratii generale privind standardizarea, la nivel european și internațional

Standardele reprezintă subiect de interes major pentru întreprinderi, consumatori și guvernanti.

Pentru mediul de afaceri, standardele ajuta la crearea unui limbaj comun pentru comerț. Ele asigura compatibilitatea componentelor indiferent de locul unde sunt realizate acestea și interoperativitatea rețelelor, contribuind la reducerea costurilor de producție și de depozitare.

Pentru consumatori standardele reduc costurile, prin reducerea timpului și efortului dedicat cautarilor ce privesc stabilirea opțiunii, precum și costurile în legătură cu neincrederea, facilitand comparatiile privind proprietățile functionale.

Pentru guverne standardizarea oferă o oportunitate pentru dereglementare și imbunatatire a guvernarii, prin reducerea nivelului detaliilor de reglementare necesare atingerii obiectivelor de protecție a sănătății, securității și mediului. Standardele contribuie la reducerea riscului de blocare a evoluției tehnicii și promovează know-how-ul.

Capacitatea standardizarii de a facilita schimburile și accesul pe piețe, de a îmbunătăți calitatea și securitatea produselor și serviciilor și de a disemina cunoștințe, tehnologii și practici au determinat ca standardizarea sa devină un element crucial pentru integrare economică europeană și comerț internațional. Dincolo de rolul jucat de standarde pentru asigurarea functionalitatii pieței unice și protecția intereselor publice, standardele reprezintă elemente importante în cadrul procesului de largire a Comunității și de încheiere a acordurilor privind comerțul.

Este în interesul autorităților publice sa mențină, pentru standardizare, un cadru legal, politic și financiar stabil și transparent.

La nivel european exista, pentru cele mai multe domenii ale economiei, principii bine stabilite pentru procesul de dezvoltare al standardelor și pentru organismele însărcinate cu realizarea acestui proces.

Standardizarea este voluntara și indiferent de subiectul supus standardizarii, acest proces trebuie să fie transparent și rezultat al consensului celor mai multe părți interesate, în sensul realizării de către și pentru aceste părți. Principiul deschiderii, tinteste către asigurarea reprezentării largite a intereselor societății, incluzând interesele consumatorului, a întreprinderilor mici și mijlocii și mediului.

Standardele atunci când sunt utilizate în relație cu legislația sunt pietre de temelie pentru funcționarea pieței unice. Ele reprezintă elemente de baza în cadrul sistemului ce include, pe lângă altele, evaluarea conformitatii și activitatea de supraveghere a pieței. În acest sens, Comitetul European de Standardizare-CEN, Comitetul European de Standardizare în Electrotehnica- CENELEC și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații-ETSI sunt declarate și recunoscute ca organizații europene competente pentru adoptarea standardelor armonizate, în cadrul scopului directivelor europene.

Comunitatea europeană manifesta un interes deosebit pentru standardizarea internationala, dat fiind potențialul acesteia din urma pentru a elimina barierele tehnice în calea comerțului, pentru a facilita accesul tuturor pe piața și posibilitatea ei de a promova și disemina tehnologii pe baze paritare.

În general standardele regionale și naționale trebuie să fie aliniate în cea mai mare măsura la standardele internaționale, dar valoarea standardelor naționale și regionale, ca pietre de baza pentru standardizarea internationala, trebuie de asemenea recunoscută. Pentru a elimina confuziile și incertitudinile și pentru a crește transparenta între partenerii de comerț, este necesar să se retragă standardele naționale conflictuale din colectiile organismelor de standardizare naționale, atâta timp cat exista standarde regionale sau internaționale, valabile, iar cerințele de reglementare prevăzute permit acest lucru.

În context internațional, utilizarea standardelor în reglementările tehnice, de către autoritățile de reglementare, a devenit un element important pentru facilitarea comerțului. Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) cu privire la Barierele tehnice în calea comerțului, obliga membrii OMC la utilizarea standardelor internaționale, cu excepția cazului în care astfel de standarde ar putea să fie un mijloc nepotrivit pentru îndeplinirea obiectivelor legitime, prevăzute. Principiile OMC, luate ca ansamblu, asigura ca organizațiile de standardizare internationala sunt deschise participării organismelor naționale de standardizare și produc standarde internaționale care nu sunt în conflict cu nici una dintre părți. Totuși, standardele nu pot înlocui responsabilitatea guvernamentală de a asigura un nivel ridicat de protecție referitor la sănătate, securitate și mediu, asa cum este de altfel prevăzut și în Tratatul de baza al Comunității Europene, cu atât mai mult cu cat procesul de standardizare internationala este prea lent și nu răspunde intotdeuna nivelului de protecție impus de către Comunitate.

Prin Rezoluția Consiliului Uniunii Europene din 18 iunie 1992 referitoare la rolul standardizarii europene în economia europeană, statele membre sunt invitate sa ia cele mai potrivite măsuri pentru a incuraja organizațiile lor de standardizare pentru conformare cu regulile comune ale organizațiilor europene de standardizare ale căror membrii sunt și sa ia parte efectiv la discutiile privind standardizarea europeană.

În domeniul standardizarii, colaborarea structurilor responsabile sau, după caz, a celor interesate în aceasta activitate, se realizează printr-o participare permanenta și activa la lucrările în plen și în comitetele organizațiilor europene și internaționale de standardizare: Comitetul European de Standardizare - CEN, Comitetul European de Standardizare în Electrotehnica - CENELEC, Institutul European de Standardizare în Telecomunicații - ETSI, Organizația Internationala de Standardizare - ISO și Comitetul Internațional pentru Electrotehnica - CEI

1.2 Consideratii generale privind metrologia la nivel european și internațional

Metrologia, definită ca știința și practica masurarilor, cuprinde structuri tehnico-științifice și administrative care funcționează conform unor reglementări tehnice și juridice, cu scopul de a asigura uniformitatea și corectitudinea masurarilor și încrederea în rezultatele acestora. Asigurarea uniformitatii și corectitudinii masurarilor constituie obiectivul fundamental al metrologiei.

Dezvoltarea unui sistem universal de măsurare a avut în societate o importanța la fel de mare ca și dezvoltarea sistemului juridic și a sistemului monetar, constituind o parte esențială a regulilor de baza ale societății.

Metrologia are un impact major în viața de zi cu zi, permitand facilitarea comerțului, creșterea calității produselor și serviciilor, sporirea încrederii consumatorilor, siguranței și sănătății populației și protecției mediului, și contribuind, în general, la creșterea standardului de viața.

Metrologia joaca un rol cheie în adoptarea progresului științific și tehnologic, în proiectarea și eficientizarea producției de bunuri, în conformitate cu necesitățile consumatorilor.

Ca urmare a tendintei globalizarii comerțului, investițiilor și producției industriale, a dezvoltării standardelor internaționale pentru toate tipurile de bunuri și servicii și a impactului tehnologiei înalte în majoritatea sectoarelor economiei, metrologia a atins la intrarea în secolul XXI un nivel de importanța strategica fără precedent, atât în economie cat și în societate, metrologia asigurând în principal:

> definirea unităților de măsura acceptate pe plan internațional, corespunzătoare marimilor fizice fundamentale sau derivate;

> realizarea unităților de măsura prin metode științifice;

> stabilirea lanturilor de trasabilitate pentru fundamentarea exactitatii de măsurare;

> protecția consumatorului, a mediului, siguranța și sănătatea populației.

Metrologia este structurată în mai multe domenii, grupate în trei categorii:

- metrologia științifică, care se ocupa cu realizarea, dezvoltarea și conservarea etaloanelor unităților de măsura;

- metrologia industriala, care asigura funcționarea corespunzătoare a mijloacelor de măsurare folosite în industrie, atât în producție cat și în controlul calității;

- metrologia legală, care asigura exactitatea și uniformitatea masurarilor de interes public.

Din perspectiva istorica, metrologia a evoluat de la sisteme metrologice locale către sisteme având o arie de aplicabilitate teritorială din ce în ce mai extinsă, tinzând către un sistem metrologic unic.

Aceasta tendinta s-a materializat prin acordurile de cooperare între tari, care au dus la crearea unor organizații internaționale cu un rol determinant în dezvoltarea metrologiei la nivel mondial: Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți (BIPM), Organizația Internationala de Metrologie Legală (OIML), Organizația Europeană de Cooperare în Domeniul Metrologiei Legale (WELMEC), Organizația de Cooperare între Institutele Naționale de Metrologie din Europa (EUROMET).

Actuala evoluție a metrologiei are în vedere următoarele tendinte la nivel mondial:

> crearea unui sistem metrologic global (ceea ce presupune ca o sarcina metrologica este rezolvată oriunde în lume după aceleași criterii, de ex. aceleași unități de măsura și aceleași referințe, aceleași standarde de produs, proceduri de etalonare și calcul al incertitudinilor de măsurare);

> armonizarea legislației metrologice;

> recunoașterea reciprocă a rezultatelor masurarilor;

> implementarea standardului SR EN ISO/CEI 17025 în toate laboratoarele de metrologie.

Tendintele specifice de evoluție a metrologiei la nivelul Uniunii Europene au în vedere:

> eliminarea barierelor în calea liberei circulatii a produselor și serviciilor;

> promovarea de reglementări specifice, bazat pe principiile noii abordari europene;

> creșterea responsabilității producătorilor în asigurarea conformitatii produselor;

> creșterea rolului laboratoarelor de metrologie din industrie.

1.3 Consideratii generale privind evaluarea conformitatii și acreditarea

Evaluarea conformitatii produselor/proceselor/serviciilor este esențială pentru:

> funcționarea unei piețe competitive, orientata către calitate;

> autoritățile publice, care trebuie să aibă încredere în rapoartele de încercări/etalonare și certificatele emise de către laboratoare respectiv organisme;

Încercările/etalonarile și certificarea conformitatii, realizate de către terțe părți, sunt activități ce conferă încredere în relația dintre furnizor - client și/sau autoritățile naționale.

Laboratoarele și organismele de evaluare a conformitatii asigura o competiție transparenta, ele demonstrandu-și, în mod independent, competența tehnica, imparțialitatea și integritatea.

Încrederea în competența tehnica, capabilitatea, imparțialitatea și integritatea structurilor ce realizează încercări/etalonari și evaluarea conformitatii este demonstrabila prin acreditare și este esențială pentru aplicarea principiului recunoașterii reciproce a rezultatelor încercărilor și certificatelor.

Întrucât acreditarea furnizează încredere și transparenta, ea trebuie să fie separată de alte activități de evaluare a conformitatii, condiția minimala fiind aceea de nu oferi servicii pe care le acreditează.

Acreditarea este o activitate non profit care nu trebuie să fie supusă ratiunilor comerciale, pentru a fi complet independenta. Aceasta este motivul pentru care se recomanda sa existe un anumit suport financiar public, în scopul de a determina managerii acreditării sa nu se lase tentati de a aplica politici comerciale în organizațiile lor.

Acreditarea se realizează, de regula, în baza prevederilor standardelor din seria EN 45000, criteriile putând fi suplimentate și/sau extinse atunci când se folosesc în sectoare industriale specifice, sau în alte domenii, precum și atunci când trebuie să fie luate în considerare anumite cerințe specifice, cum sunt cele ce privesc sănătatea și securitatea.

Autorităților le revin responsabilități în sprijinirea acreditării, și evitarea oricărei tendinte de acreditare a acreditatorilor. În acest sens, autoritățile naționale se angajează sa limiteze acreditarea la nivel național la o singura rețea naționala, sau un singur organism național, atât pentru domeniul reglementat cat și pentru domeniul nereglementat

Acreditarea este utilizata pentru a susține procesul de notificare a laboratoarelor/organismelor. Laboratoarele/organismele notificate care dovedesc conformitatea lor cu standardele armonizate din seria EN 45000, prin prezentarea unui certificat de acreditare sau altor dovezi documentare, sunt considerate a fi conforme cu cerințele directivelor, ceea ce conduce la doua consideratii:

> conformitatea cu standardul relevant din seria EN 45000 emis de către organismul notificat constituie un element al prezumției de conformitate față de cerințele directivei, dar nu este întotdeauna suficient, ceea ce impune și demonstrarea capabilității tehnice în domeniul directivelor;

> acreditarea organismelor care doresc notificarea nu este o cerința a directivelor, dar este un instrument important și privilegiat pentru evaluarea competentei, a imparțialității și a integrității. Acreditarea este considerată de către autoritățile publice naționale ca baza tehnica pentru evaluarea organismelor care doresc notificarea, pentru a reduce diferențele între criteriile aplicate pentru notificare.

Atât la nivel regional cat și la nivel internațional, acreditarea este un instrument eficace pentru demonstrarea credibilitatii rezultatelor specifice evaluării conformitatii (încercări/certificari/ inspecții). Potrivit acordului OMC privind barierele tehnice în calea comerțului, evaluarea conformitatii într-un sistem acreditat constituie o premiza pentru libera circulație a mărfurilor.

În scopul de a se furniza date de intrare pentru lucrările de standardizare internationala și de elaborare a ghidurilor privind practica acreditării, pentru facilitarea și încurajarea acceptabilitatii rezultatelor încercărilor și certificarilor realizate de către laboratoarele și respectiv organismele acreditate, se impune, ca o necesitate, cooperarea între acreditatorii de laboratoare și organisme, la nivel internațional. Astfel, cooperarea între acreditatorii de laboratoare la nivel internațional are loc în cadrul Cooperării Internaționale pentru Acreditarea laboratoarelor (ILAC), iar cooperarea între acreditatorii organismelor de certificare se realizează la nivelul Forumului Internațional de Acreditare (IAF).

Ca puncte de convergenta în Europa, pentru problemele referitoare la evaluarea conformitatii produselor, proceselor și serviciilor, în domeniul testarii și evaluării conformitatii, au fost create o serie de organizații/comitete în cadrul cărora actorii din cadrul infrastructurii acționează în sensul armonizării politicilor și practicilor: Organizația Europeană pentru încercări și Certificare (EOTC), Organizația pentru Testare în Europa (EUROLAB), Comitetul European pentru Evaluarea și Certificarea Sistemelor Calității (EQS), Comitetul European pentru încercări și Certificare în Tehnologia Informatiei (ECITC) și Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA), rezultat al fuzionării WELAC (Cooperarea Vest-Europeană în domeniul Acreditării Laboratoarelor) și WECC (Cooperarea Vest-Europeană în domeniul Calibrarii )și ulterior al unirii acestora cu EAC (Acreditarea Europeană a Certificării).

2. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE

INFRASTRUCTURII PENTRU EVALUAREA CONFORMITATII

A. Obiective generale

Pornind de la direcția strategica ce vizează îmbunătățirea competitivitatii produselor românești, în domeniul evaluării conformitatii se identifica trei obiective generale ce privesc:

> Îmbunătățirea cadrului legal, instituțional și procedural aferent domeniului infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, în scopul de a răspunde eficient și competent solicitărilor industriei românești, supusă forței concurentiale ce caracterizează piața;

> Dezvoltarea actorilor din cadrul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii din România ca structuri viabile, credibile și active la nivel național, european și internațional;

> Educarea și instruirea operatorilor economici, în sensul creșterii interesului acestora pentru utilizarea rezultatelor activităților prestate de către actorii din cadrul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii.

B. Obiective specifice

2.1. Obiective specifice în domeniul standardizarii

● Adoptarea standardelor europene ca standarde române, instrumente voluntare, transparente, suport pentru facilitarea comerțului la nivel național și european

● Promovarea organismului național de standardizare, ca membru cu drepturi depline al organizațiilor europene de standardizare, respectiv al Comitetului European de Standardizare (CEN) și al Comitetului European de Standardizare în Electrotehnica (CENELEC).

● Dezvoltarea instituțională a organismului național de standardizare ca structura capabilă, viabila și credibila sa:

● dezvolte activități de standardizare la nivelul cerințelor și practicilor europene și internaționale din domeniu,

și sa

● presteze servicii suport, într-un mediu concurential, în condiții de optimizare a utilizării resurselor.

● Creșterea gradului de utilizare a standardului național, ca instrument obținut prin consens și pentru toate părțile interesate, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii și consumatorii, având în vedere principiile activității de standardizare și caracterului voluntar al utilizării standardului național.

● Elaborarea, cu respectarea regulilor standardizarii europene și internaționale, de standarde naționale originale, funcție de cerințele economiei naționale, în special în direcția respectării cerințelor privind protecția sănătății și asigurarea securității omului și mediului.

● Îmbunătățirea comunicării și schimbului de informații, în domeniul standardizarii între organismul național de standardizare și factorii interesați, pe de o parte și organizațiile europene, internaționale și regionale de standardizare, pe de altă parte, în scopul diseminarii informațiilor într-un mod eficient și competent.

● Organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informationale între România și statele membre ale Uniunii europene, precum și Comisia Europeană și dezvoltarea abilităților de primire/prelucrare/transmitere informații în legătură cu standardele.

2.2. Obiective specifice în domeniul metrologiei

● Armonizarea integrală a reglementărilor specifice domeniului cu cele europene și internaționale și implementarea acestora la nivelul cerințelor și exigențelor din domeniu,

● Asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor și a valorilor etaloanelor la nivelul de exactitate internațional.

● Dezvoltarea cercetării științifice și aplicative din domeniul metrologic.

● Îndeplinirea cerințelor din Acordul de Recunoaștere Mutuala (MRA) a etaloanelor naționale și a certificatelor de etalonare și de măsurare, eliberate de laboratoarele naționale de metrologie din țările membre ale Convenției Metrului.

● Implementarea standardului SR EN ISO/CEI 17025 referitor la acreditarea laboratoarelor de încercări, în laboratoarele relevante ale BRML .

● Participarea activa la cooperarea din cadrul organizațiilor internaționale și europene de metrologie: BIPM, OIML, WELMEC, EUROMET, etc.

2.3 Obiective specifice în domeniul acreditării și evaluării conformitatii

● Promovarea activității de evaluare în vederea acreditării ca fundament al încrederii în competența laboratoarelor și organismelor de certificare și de inspecție implicate la rândul lor în testarea și respectiv evaluarea conformitatii produselor și serviciilor

● Consolidarea profesională și administrativă a organismului național de acreditare, pentru a răspunde cu competența și promptitudine cerințelor de evaluare atât în domeniul reglementat, cat și în cel voluntar

● Extinderea domeniilor ce fac obiectul protocolului de recunoaștere multilaterala (LA) cu EA și semnarea protocolului de recunoaștere cu ILAC și IAF pentru:

● acreditarea laboratoarelor de încercări/analize/etalonare

● acreditarea organismelor de certificare a produselor

● acreditarea organismelor de certificare a sistemelor de management calitate/mediu

● acreditarea organismelor de inspecție

● Extinderea domeniilor de acreditare către noi direcții, cerute de piața;

● Consolidarea experienței autorităților competente și organismului național de acreditare privind atestarea competentei și capabilitatilor tehnice ale organismelor care solicită evaluarea în vederea desemnării/aprobării, în scopul de a acționa în domeniile reglementate aflate sub incidența

Legii nr. 608/2001 , privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificările și completările ulterioare;

● Participarea organismului național de acreditare în procesul de acreditare a organismelor de certificare și inspecție a produselor ecologice;

● Creșterea constientizarii agenților economici privind rolul acreditării și evaluării conformitatii pentru îmbunătățirea competitivitatii lor pe piața și libera circulație a mărfurilor și serviciilor;

● Participarea activa a reprezentanților organismului național de acreditare la activitățile organizațiilor europene și internaționale din domeniu, cu precădere la EA, ILAC și IAF;

● Instruirea și furnizarea de evaluatori performanti care să participe la evaluarile paritare realizate la nivelul european și internațional;

● Dezvoltarea unui sistem informațional performant, care să asigure accesul rapid și complet la informațiile organizațiilor europene și internaționale de profil;

● Dezvoltarea parteneriatului la nivelul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii;

● Alinierea agenților economici la cerințele pieței concurentiale, prin implementarea și certificarea sistemelor de management al calității și mediului și dezvoltarea capacităților proprii de testare.

3. SITUAȚIA ACTUALA ÎN DOMENIUL EVALUĂRII CONFORMITATII

Înscrierea României pe coordonatele dezvoltării durabile, constituită în opțiune strategica globală pentru secolul acesta prin adoptarea Agendei 21 și acordul internațional exprimat în Declarația de la Rio, urmare a Conferintei de la Rio de Janeiro, a impus o noua maniera de gandire și acțiune, doua dintre obiectivele globale fiind:

> concertarea exigențelor dezvoltării economice cu cele ale dezvoltării socio-culturale

respectiv

> crearea și consolidarea unei economii de piața functionale și competitive

Încheierea Acordului european, instituind o asociere între România, pe de o parte și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 și implicit, perspectiva integrării României în structurile europene a impus însușirea și adoptarea unui set coerent de valori și practici care să contribuie la dezvoltarea unei economii functionale și creșterea capacității de a face fața presiunilor concurentiale ce caracterizează piața unica europeană.

Având în vedere angajamentele asumate, eforturile la nivel național se focalizeaza pe acțiuni ce privesc adoptarea acquis-ului comunitar, prin transpunerea în legislația naționala a reglementărilor europene și asigurarea condițiilor de implementare a acestora, la nivelul cerințelor și exigențelor comunitare.

Privitor la dezvoltarea noului cadru legislativ din domeniul liberei circulatii a mărfurilor, pentru coerenta și consecventa procesului de armonizare legislativă a reglementărilor tehnice aplicabile produselor, cu directivele europene ce pun în practica principiile "noii abordari" și "abordarii globale" europeane, a fost elaborata și adoptată

Legea nr. 608/2001

privind evaluarea conformitatii produselor, modificată și completată ulterior prin

Ordonanța Guvernului nr. 71/2003 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 503/2003 , în baza recomandărilor experților comunitari.

Pentru implementarea, în mod unitar și transparent a cerințelor prevăzute de reglementările tehnice armonizate, cadrul legislativ orizontal a fost intregit de o serie de acte normative subsecvente legii, care privesc în principal procedurile ce se utilizează în procesul de evaluare a conformitatii și regulile de aplicare ale marcajului de conformitate*, procedura de desemnare a organismelor implicate în evaluarea conformitatii produselor reglementate**, unele măsuri privind supravegherea pieței**** și nu în ultimul rând unele măsuri privind schimbul de informații dintre România și Comunitatea Europeană în legătură cu standardele și reglementările tehnice nearmonizate.***

_______________

*

Hotărârea Guvernului nr. 71/2002

pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate, prevăzute în

Legea nr. 608/2001

privind evaluarea conformitatii și a regulilor de aplicare și utilizare a marcajului național de conformitate CS, modificată și completată prin

Hotărârea Guvernului nr. 1605/2003

**

Hotărârea Guvernului nr. 487/2002

pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea și notificarea naționala a laboratoarelor de încercări precum și a organismelor de certificare și de inspecție care realizează evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevăzute în

Legea nr. 608/2001

privind evaluarea conformitatii produselor, modificată și completată prin

Hotărârea Guvernului nr. 298/2004 .

***

Hotărârea Guvernului nr. 1587/2002

privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informationale între România, statele membre ale Uniunii Europene și Comisia Europeană.

****

Hotărârii Guvernului nr. 891/2004

privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieței produselor din domeniile reglementate prevăzute în

Legea nr. 608/2001

privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere experienta și practica europeană, pentru susținerea implementarii cerințelor obligatorii armonizate, pe de o parte și pentru crearea unui mediu favorabil îmbunătățirii competitivitatii orientata către calitate ca "element de departajare funcție de gradul de satisfacere a nevoilor și asteptarilor clienților", pe de altă parte, în România s-au dezvoltat structuri specializate, responsabilizate pentru realizarea activităților specifice, după cum urmează:

> Asociația de standardizare din România-ASRO, în domeniul standardizarii naționale;

> Biroul Roman pentru Metrologie Legală-BRML, în domeniul metrologiei

> Asociația de acreditare din România-RENAR, în domeniul acreditării laboratoarelor și organismelor de certificare și inspecție

> laboratoarele și organismele de certificare și de inspecție acreditate, pentru realizarea încercărilor și certificarilor

Pentru a asigura o dezvoltare coerenta și eficienta a infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, prin

Legea nr. 608/2001

privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Economiei și Comerțului a fost desemnat coordonator al domeniului infrastructurii calității și evaluării conformitatii. În aceasta calitate, Ministerul Economiei și Comerțului:

- elaborează politici și strategii,

- inițiază și promovează măsuri legislative cu caracter orizontal și specific,

- evalueaza și urmărește activitatea actorilor din cadrul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii,

- inițiază și promovează programe/proiecte de asistența tehnica externa precum și programe/proiecte care să fie susținute la nivel național,

și

- susține integrarea structurilor naționale în cadrul organizațiilor europene și internaționale ce activează în domeniul evaluării conformitatii.

Având în vedere multitudinea și complexitatea aspectelor domeniului evaluării conformitatii, în exercitarea responsabilităților ce-i revin, Ministerul Economiei și Comerțului întreține atât relații de coordonare cat și de colaborare cu structuri de stat și private, cu alte autorități române precum și cu organizații străine, interesate în dezvoltarea activităților specifice domeniului.

Eforturile de aliniere la cerințele și practicile europene din domeniu au fost și sunt în continuare susținute de către Guvernul României prin programe atrase, de asistența tehnica externa și programe de colaborare bilaterala cu țările membre ale Uniunii Europene, precum și prin dezvoltarea unor instrumente și mecanisme de sprijin, cu finanțare de la bugetul de stat, cum sunt, de exemplu, Programul de creștere a competitivitatii produselor industriale și programele CALIST și INFRAS din cadrul Planului Național de Cercetare -Dezvoltare și Inovare, ce constituie suport, printre altele, pentru:

▼ adoptarea standardelor europene ca standarde naționale;

▼ elaborarea de standarde de firma aliniate la cerințele și exigențele europene;

▼ implementarea și certificarea sistemelor de management al calității și mediului, sănătății și siguranței ocupationale, responsabilitate socială și igiena alimentara, precum și al securității informatiei;

▼ certificarea produselor;

▼ îmbunătățirea competentei și capabilității tehnice a laboratoarelor de a realiza încercări performanțe, inclusiv prin susținerea achiziționării de dotări corespunzătoare;

▼ atestarea, prin acreditare, a competentei și capabilitatilor a noi laboratoare de încercări și etalonare și a noi organisme de certificare și inspecție.

3.1. Situația actuala în domeniul standardizarii naționale

Activitatea de standardizare naționala este reglementată prin

Ordonanța Guvernului nr. 39/1998

privind activitatea de standardizare naționala în România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 355/2002 .

Principiile și regulile de baza ale activității de standardizare naționala, stabilite prin lege, sunt aliniate la principiile și practicile europene din domeniu, fapt atestat de către experții europeni, urmare evaluării legislației române, aplicabilă în acest domeniu.

Ca răspuns la angajamentele asumate de către România prin Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind libera circulație a mărfurilor și prin Acordul instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, în scopul eliminării barierelor tehnice în calea comertulu, aplicarea standardului național a căpătat caracter voluntar.

Organismul național de standardizare este persoana juridică de drept privat, de utilitate publică, având statut juridic de asociație fără scop patrimonial, înființat conform

Ordonanței nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații. Aceasta structura, conform prevederilor legale, este unica la nivel național și este recunoscută de către Guvernul României.

Potrivit prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 985/2004 , Organismul național de standardizare este Asociația de standardizare din România -ASRO. ASRO reprezintă un important rezultat al restructurării activității de standardizare, ce a avut loc în anul 1998 când, s-a dat un nou curs activității de standardizare naționala, prin aliniere la principiile și practica europeană.

Activitatea de standardizare naționala se desfășoară în cadrul a 268 comitete tehnice, organizate pe domenii de activitate. Comitetele tehnice sunt structuri fără personalitate juridică ale organismului național de standardizare, structura și modul de lucru al acestora fiind stabilite conform standardului SR 10000-3.

Activitatea comitetelor tehnice se desfășoară atât pe plan național cat și la nivel european și internațional. Comitetele naționale sunt în cea mai mare parte organizate în sistem oglinda față de comitetele tehnice europene și/sau internaționale.

Prin preluarea de către ASRO, în anul 1998, a responsabilităților Institutului Roman de Standardizare-IRS, în baza prevederilor

Legii nr. 355/2002 , ASRO reprezintă România în cadrul organizațiilor de standardizare europene și internaționale, după cum urmează:

▼ Comitetul European de Standardizare- CEN - membru afiliat din anul 1991;

▼ Comitetul European de Standardizare în Electrotehnica- CENELEC -membru afiliat din anul 1991;

▼ Institutul de Standardizare pentru Telecomunicații -ETSI -"membru din anul 1991;

▼ Organizația Internationala de Standardizare- ISO - membru plin din anul 1950, cu o suspendare în perioada 1987-1990, pentru neplata cotizatiei;

▼ Comisia Electrotehnica Internationala-CEI - membru plin din anul 1920, cu o suspendare în perioada 1987-1990, pentru neplata cotizatiei.

Fondurile necesare pentru plata cotizațiilor la aceste organizații au fost asigurate de la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Economiei și Comerțului, iar cheltuielile privind participarea reprezentanților organismului la lucrările acestor organizații au fost suportate, la un nivel insuficient, de către ASRO, din surse proprii și atrase, în condițiile în care acestea nu au putut fi completate cu fonduri de la buget, date fiind sumele disponibile.

În ceea ce privește relațiile bilaterale, ASRO are încheiate acorduri de colaborare, în domeniul standardizarii, cu:

> DIN (Deutsches Institut fur Normung)-Germania, din anul 1991)

> AFNOR (Association Francaise de Normalisation)-Franța, din anul 1993

> MSZT (Magyar Szabvanyugyi Testulet)- Ungaria, din anul; 1998

Având în vedere obligațiile și angajamentele ce decurg din documentul de poziție pentru capitolul de negociere "Libera circulație a mărfurilor", activitatea de standardizare s-a focalizat pe adoptarea, cu prioritate, a standardelor europene.

În baza Memorandum-ului cu tema "Strategia de adoptare a standardelor europene în vederea îndeplinirii condițiilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană", aprobat de care Guvern în august 2001, la sfârșitul anului 2003 procentul standardelor europene adoptate s-a situat la nivelul valorii de 80,79%, standardele CEN și CENELEC fiind adoptate în proporție de 86,58% și respectiv de 84,29%. La data de 30 iunie 2004 procentul de adoptare al standardelor CEN și CENELEC a fost de 87.19% și respectiv de 87,49%.

Data fiind perioada scurta de timp în care a trebuit să fie atins procentul de 80% de standarde europene adoptate ca standarde române, având în vedere nivelul, dar și ritmicitatea cu care au fost disponibile fondurile bugetare necesare prestării acestei activități, numărul standardelor adoptate prin "traducere în limba română" a fost mai redus decât cel al standardelor adoptate prin "fila de confirmare". Concret, la sfârșitul anului 2003 procentul standardelor adoptate prin "traducere" a fost de 39,42%, față de 60,58% ce reprezintă ponderea standardelor adoptate prin "fila de confirmare".

În ceea ce privește gradul de preluare al standardelor europene pe sectoare de activitate, procentul de adoptare este cuprins între aproximativ 5% (tehnologia informatiei) și 95% (materiale metalice). Nivelul redus al standardelor adoptate în domeniul tehnologiei informatiei se datorează interesului scăzut pe care utilizatorii din acest domeniu îl au pentru standardele traduse în limba română, standardele în limba engleza putând fi utilizate cu usurinta de către specialiștii din acest sector, fără probleme în interpretare.

Referitor la standardele europene armonizate, asociate directivelor europene transpuse în legislația naționala, acestea, de regula, au fost adoptate prin traducere. Aliniat la cerințele de implementare a reglementărilor naționale armonizate cu directivele europene (21 de directive), la sfârșitul anului 2003, aceste standarde erau adoptate în proporție de 100% pentru majoritatea directivelor transpuse, excepție făcând standardele aferente directivelor din domeniul echipamentelor de protecție individuală (89,2%), dispozitivelor medicale (95,9%), mediilor potențial explozive (89,2%) și echipamentelor sub presiune (99%). Dat fiind ritmul alert cu care se imbogateste fondul standardelor europene armonizate la nivel european, la finele semestrului I al anului 2004, erau neacoperite integral cu standardele române 57% dintre reglementările tehnice armonizate. Gradul de adoptare al standardelor europene armonizate pentru acestea varia între 57,1% (ascensoare) și 99,7% (echipamente de joasa tensiune).

Finanțarea activității de standardizare naționala, începând cu anul 2000 a fost asigurata, în principal, din fonduri alocate de la bugetul statului. Aceste fonduri au fost alocate prin programul CALIST, parte a Planului de cercetare-dezvoltare și inovare pe perioada 1999-2003, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 562/1999

privind aprobarea Planului național pentru cercetare-dezvoltare și inovare, cu modificările și completările ulterioare, precum și din fonduri alocate de către ministere, acestea din urma finantand, de regula, adoptarea standardelor europene armonizate.

În aceeași perioadă, nivelul fondurilor alocate de către agenții economici pentru activitatea de standardizare naționala, a înregistrat valori nesemnificative în raport cu totalul cheltuielilor realizate pentru susținerea acestei activități. Astfel, în anul 2000 fondurile din aceasta sursa au fost de 175 mil lei, în anii 2001 și 2002 sumele alocate au scăzut până la valoarea de 50 mil lei, urmând a crește în anul 2003 la valoarea de 355 mil lei.

De remarcat ca, pe măsura ce orientarea strategica a privit adoptarea standardelor europene, coroborat cu sursele de finanțare ce au existat în perioada luată în considerare, activitățile de elaborare a standardelor naționale originale au înregistrat un regres simtitor. Astfel, față de anul 1998 când numărul standardelor române originale și a celor internaționale aprobate a fost de 496 standarde (89 standarde originale și 407 standarde internaționale), iar a celor europene adoptate de 349 de standarde, în anul 2003 numărul standardelor române originale și standardelor internaționale preluate a fost de 115 standarde (34 standarde originale și 81 standarde internaționale) în condițiile în care, în același an, standardele române care au adoptat standarde europene au fost în număr de 5107 standarde.

Referitor la sursele proprii de finanțare ale asociației, acestea sunt, în principal, rezultat al: vânzării de standarde, consultantei, instruirii, certificării și altor servicii prestate de către asociație. Din analiza realizarilor din ultimii 5 ani, se constata o permanenta creștere a valorii fondurilor proprii (3.214 mil. lei în anul 1999 față de 13.555 mil. lei în anul 2003) factorul determinant al acestei situații fiind orientarea ASRO către necesitățile clientului, prin dezvoltarea, cu precădere începând din 2003, a unor pachete noi de produse.

3.1.1. Puncte tari, puncte slabe, oportunitati și riscuri în legătură cu activitatea de standardizare naționala

Puncte tari:

▼ Existenta o legislație cadru ce privește activitatea de standardizare, aliniata la principiile și practica europeană în domeniu, evaluată și apreciată pozitiv de către experți ai Comisiei Europene ( Legea nr. 355/2002

pentru aprobarea cu modificări și completări a Ordonanței Guvernului nr. 39/l998 privind activitatea de standardizare naționala în România și Statul cadru al Organismului național de standardizare aprobat prin

Ordin al ministrului industriei și resurselor (OMIR nr. 373/2002 );

▼ Exista un organism unic responsabil pentru realizarea activității de standardizare naționala, recunoscut de către Guvernul României (Organismul național de standardizare-ASRO);

▼ Exista cadru legal pentru susținerea activității de standardizare din fonduri alocate de la buget ( Legea nr. 355/2002

pentru aprobarea cu modificări și completări a

Ordonanței Guvernului nr. 39/1998

privind activitatea de standardizare naționala în România,

Legea nr. 608/2001

privind evaluarea conformitatii produselor,

Hotărârea Guvernului nr. 562/1999

pentru aprobarea Planului național de cercetare-dezvoltare și inovare);

▼ Exista tradiție în domeniul standardizarii (primele standarde s-au adoptat în perioada 1937-1938 de către Asociația Generală a Inginerilor din România- AGIR, activitatea luând amploare începând din anul 1948 o dată cu organizarea Comisiei pentru Standardizare și apoi în 1970 prin înființarea Institutului Roman de Standardizare, înlocuit în 1998 de către Asociația de standardizare din România-ASRO);

▼ La sfârșitul anului 2003, au fost adoptate 80% din standardele europene, ceea ce asigura îndeplinirea uneia dintre cele 9 condiții de promovare a ASRO ca membru plin al CEN și CENELEC;

Puncte slabe:

▼ Nu exista un spațiu propice desfășurării eficiente a activității de standardizare și prestării de servicii specifice (ASRO își desfășoară activitatea în mai multe locatii, în calitate de chiriaș);

▼ Serviciile ASRO (consultanța, instruire, diseminare informații, certificare) sunt dezvoltate insuficient pentru a face fața pieței concurentiale și pentru a asigura dezvoltarea asociației din resurse proprii;

▼ Exista un număr relativ mare de standarde europene adoptate prin metoda "fila de confirmare", abordare simpla și ieftina de adoptare, dar care, în anumite domenii, determina o implementare deficitara;

▼ Agenții economici, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii participa insuficient la activitatea de standardizare naționala, fiind reprezentate insuficient în cadrul Comitetelor tehnice de standardizare și nu susțin, la nivelul interesului, finanțarea activității de standardizare.

▼ Autoritățile publice, ca părți interesate în activitatea de standardizare naționala, se implica insuficient în procesul de elaborare/adoptare al standardelor;

▼ Activitățile autorităților cu funcție de reglementare pentru identificarea și anularea documentelor conflictuale cu standardele europene adoptate și pentru prevenirea introducerii de bariere tehnice în calea comerțului este deficitara;

▼ Nefinalizarea soft-ului specializat pentru urmărirea unitară a lucrărilor de standardizare naționala, europeană și internationala precum și pentru asigurarea legăturii permanente cu comitetele tehnice naționale;

▼ Examinarea periodică a standardelor, prevăzută în metodologiile tuturor organismelor și organizațiilor de standardizare, nu se face în mod constant, în vederea menținerii în actualitate a prevederilor acestora, datorită lipsei resurselor financiare și umane.

Oportunitati

▼ Dezvoltarea serviciilor ASRO, urmare a eforturilor proprii și a asistenței acordată de experți comunitari prin programul Phare 2000 precum și prin acorduri bilaterale (Olanda, Germania, Franța);

▼ Dezvoltarea abilităților pentru a primi/prelucra/transmite informații din domeniul standardizarii, conform prevederilor

Hotărârea Guvernului nr. 1016/2004

(Directiva 98/34 și 98/48) prin programul Phare 2000;

▼ Îmbunătățirea managementului, bazat pe recomandările formulate în cadrul asistenței tehnice primite de către ASRO în cadrul programului de asistența finanțat de către Guvernul Olandei;

▼ Continuarea sustinerii activității de standardizare naționala prin programul CALIST

Amenințării/Riscuri

▼ Riscul implementarii dificile, în special de către întreprinderile mici și mijlocii a standardelor adoptate prin metoda "fila de confirmare";

▼ Imposibilitatea atingerii, cu respectarea procedurilor europene, a nivelului de 100% standarde europene adoptate, fără o sustinere corespunzătoare de la bugetul statului;

▼ Neîndeplinirea de către ASRO a tuturor condițiilor pentru a fi acceptat ca membru deplin al CEN și CENELEC, urmare neluării în considerare și nerezolvarii de către autoritățile cu funcție de reglementare a problemei conflictualitatii dintre prevederile din actele normative emise de către acestea și conținutul documentelor de standardizare.

3.2. Situația actuala în domeniul metrologiei

Activitatea de metrologie din România este reglementată prin

Ordonanța Guvernului nr. 20/1992

privind activitatea de metrologie, modificată și aprobată prin

Legea nr. 11/1994 , cu modificările și completările ulterioare.

Cadrul legislativ specific activității de metrologie este completat de o serie de acte normative armonizate, în mare parte, cu reglementările europene aplicabile. La sfârșitul anului 2003, acquis-ului comunitar specific, compus din 25 de directive, a fost preluat prin transpunerea integrală a 24 de directive europene și preluarea parțială a cerințelor

Directivei 80/181/CEE

referitoare la unități de măsura, urmare necesității corelării cu celelalte prevederi legale naționale, în vigoare la data transpunerii.

Organul de specialitate al administrației publice centrale, care exercită, în numele statului, controlul metrologic legal al mijloacelor de măsurare și al masurarilor este Biroul Roman de Metrologie Legală (BRML). Acesta funcționează în subordonarea Ministerului Economiei și Comerțului și este organizat potrivit prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 .

Înființat în baza

Ordonanței Guvernului nr. 20/1992

privind activitatea de metrologie, cu modificările și completările ulterioare, BRML are responsabilități, competente și atribuții în legătură cu întreaga activitate de metrologie din România. În aceasta direcție, principala responsabilitate a BRML consta în asigurarea reglementărilor metrologice, mijloacelor tehnice și acțiunilor la nivelul întregii tari, necesare pentru obținerea credibilitatii rezultatelor masurarilor. În susținerea acestei responsabilități competentele BRML, privesc în principal:

● asigurarea diseminarii unităților de măsura și atestarea etaloanelor naționale;

● întreținerea, perfecționarea, conservarea și utilizarea etaloanelor naționale pe care le deține, asigurând trasabilitatea la ȘI;

● exercitarea controlului metrologic legal asupra masurarilor, mijloacelor de măsurare și activităților care au ca obiect masurarile și mijloacele de măsurare;

● evaluarea mijloacelor de măsurare și certificarea conformitatii acestora cu cerințele esențiale stabilite în reglementări tehnice,

În subordinea Biroului Roman de Metrologie Legală funcționează Institutul Național de Metrologie (INM), organizat ca institut de cercetare-dezvoltare în domeniul metrologiei. Acesta are ca obiect principal al activității asigurarea bazei științifice a uniformitatii și exactitatii masurarilor în România. INM deține un număr de 22 etaloane naționale și peste 50 de etaloane primare și de referința cu ajutorul cărora, prin intermediul unor operațiuni de etalonare, sunt diseminate unitățile de măsura la toate laboratoarele din structura BRML, precum și la laboratoarele agenților economici.

Actuala structura organizatorică permite BRML atât îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, precum și realizarea construcției instituționale necesară pentru implementarea reglementărilor ce transpun directivele europene din domeniul metrologiei. Astfel, pentru implementarea

Directivei Europene 90/384/CEE

, referitoare la aparatele de cantarit cu funcționare neautomata, transpusa prin

Hotărârea Guvernului nr. 617/2003

a fost creat în cadrul BRML organismul pentru evaluarea conformitatii aparatelor de cantarit cu funcționare neautomata, BRML - Cert, aprobat de ministrul industriilor și resurselor în cursul anului 2002 pentru a acționa în acest domeniu reglementat. Până în prezent, acest organism a emis peste 400 certificate de conformitate pentru diferite aparate de cantarit cu funcționare neautomata. De asemenea, aceeași reglementare tehnica armonizata, a impus înființarea în cadrul BRML a Direcției de Inspecții și Supraveghere a Pieței, specializată în supravegherea pieței pentru aparatele de cantarit cu funcționare neautomata și care asigura și coordonarea, monitorizarea și controlul activităților de inspecție și supraveghere metrologica pentru preambalate și mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal.

Problematica metrologiei industriale și științifice, atât din ratiuni de natura economică, dar și istorica, este abordata în cadrul INM într-un cadru organizatoric format din 10 laboratoare de specialitate care efectuează o gama larga de operațiuni, de la intercomparari de etaloane de înalt nivel de exactitate până la lucrări de etalonari și verificări de aparatura de lucru.

Efortul depus de INM pentru conservarea calității etaloanelor naționale, primare și de referința, pentru asigurarea trasabilitatii internaționale a acestor etaloane, face ca în prezent să fie posibila satisfacerea într-o foarte mare măsura a cererilor economiei de etalonari, verificări și încercări.

În scopul întreținerii, perfecționării și conservării etaloanelor naționale, începând cu anul 2004, potrivit prevederilor legale, cheltuielile privind etaloanele naționale ale BRML, precum și ale celorlalte organizații nominalizate prin hotărâri ale Guvernului ca deținătoare de etaloane naționale, se suporta de la bugetul de stat. În acest sens, în anul 2004, BRML a beneficiat de suma 10 mild. lei, alocata prin bugetul Ministerului Economiei și Comerțului.

În ceea ce privește implicarea în activitățile organizațiilor europene și internaționale din domeniul metrologiei de remarcat este traditia pe care România, reprezentată de BRML, o are în relația cu aceste organizații. România este:

> membru cu drepturi depline al BIPM- Convenția Metrului, din anul 1883.

> membru cu drepturi depline al OIML din anul 1956

> membru asociat al WELMEC din anul 1996

> membru al EUROMET, prin INM, din anul 2004.

Sumele reprezentând cotizațiile pe care România le datorează în calitate de membru la organizațiile internaționale sunt susținute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei și Comerțului, iar cheltuielile aferente participării la activitățile acestor organizații sunt suportate din fondurile proprii ale BRML.

Sursele proprii ale BRML sunt rezultat al activităților pe care acesta le prestează, în principal din lucrări de etalonare, verificare metrologica, încercare de mijloace de măsurare, evaluare în vederea acordării autorizațiilor metrologice, expertizare și supraveghere metrologica.

3.2.1. Puncte tari, puncte slabe, oportunitati și riscuri în legătură cu activitatea de metrologie

Puncte tari:

▼ Existenta unei legislații metrologice compatibile cu legislația metrologica internationala (Prin

Legea nr. 178/2003

se aduc completări și modificări

Ordonanței Guvernului nr. 20/1992

privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin

Legea nr. 11/1994 , care aliniaza legislația metrologica naționala la cea internationala);

▼ Existenta unui organism de specialitate al administrației publice centrale, desemnat de Guvern, responsabil cu asigurarea reglementărilor metrologice, mijloacelor tehnice și acțiunilor la nivelul întregii tari, necesare pentru obținerea credibilitatii rezultatelor masurarilor. Acesta este Biroul Roman de Metrologie Legală, care este organizat și funcționează în baza

Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 ;

▼ Recunoașterea competentei profesionale a personalului implicat în activitatea de metrologie, la nivel național și internațional, experienta istorica în metrologie;

▼ Existenta unei infrastructuri performanțe în cadrul BRML, responsabilă cu evaluarea competentei laboratoarelor de metrologie;

▼ Armonizarea integrală în legislația naționala a acquis-ului comunitar din domeniul metrologiei;

▼ Valoarea adăugată intrinseca pe care o are metrologia în comerț, industrie, acreditare și calitate;

▼ Atuul pe care îl are activitatea de metrologie, în sensul că fără aceasta activitate nu este posibila asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor pentru comerț, industrie, acreditare și calitate.

Puncte slabe:

▼ Existenta unor echipamente invechite în cadrul INM;

▼ Insuficiente resurse pentru dezvoltare;

▼ Lipsa unor echipamente de încercare-verificare pentru unele mijloace de măsurare;

▼ Neimplementarea de către toate laboratoarele metrologice a cerințelor standardului SR EN ISO/CEI 17025: 2001;

▼ Tendinta de fluctuatie a personalului, din motive salariale;

▼ Alocarea limitată a fondurilor de la bugetul de stat pentru activitatea de supraveghere a pieței;

▼ Lipsa unui program național de metrologie, susținut de către Guvern;

▼ Lipsa suportului financiar adecvat necesităților pentru metrologia științifică.

Oportunitati

▼ Posibilitatea sustinerii, prin programe internaționale și asistența tehnica europeană, a dezvoltării de noi tipuri de activități, specializate, care decurg din noile cerințe ale pieței;

▼ Dezvoltarea activității corelat cu dezvoltarea preconizata pentru industria naționala;

▼ Dezvoltarea cooperării internationala pentru instruire, raportat la cerințele și exigențele UE;

▼ Dezvoltarea parteneriatului internațional în scopul atragerii și formării de specialiști tineri;

▼ Susținerea dezvoltării activității prin programe naționale pentru cercetare și dezvoltare;

▼ Dezvoltarea colaborării cu organizațiile internaționale și regionale de metrologie;

▼ Asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor;

▼ Dezvoltarea a noi domenii aliniate la cerințele clienților.

Riscuri/Amenințări

▼ Diminuarea veniturilor instituției, care provin din activități specifice metrologiei legale, ca urmare a reducerii volumului acestora, consecința a armonizării legislației naționale cu reglementările UE;

▼ Apariția unei tendinte de migrare a tinerilor specialiști metrologi români către țările vest-europene;

▼ Existenta unui număr insuficient de specialiști cu înaltă calificare, în unele domenii metrologice;

▼ Finanțarea insuficienta, de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea și menținerea etaloanelor naționale;

▼ Realizarea activității de supraveghere a pieței, sub nivelul cerințelor, în cazul neasigurarii surselor de finanțare necesare;

▼ Lipsa unei reale înțelegeri a valorii adăugate a metrologiei.

3.3. Situația actuala în domeniul acreditării și evaluării conformitatii

Activitatea de acreditare din România este reglementată prin

Ordonanța Guvernului nr. 38/1998

privind acreditarea și infrastructura pentru evaluarea conformitatii, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 245/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Activitatea de acreditare în România a fost pusă pe temelii noi, aliniate la practica europeană, urmare adoptării

Ordonanței Guvernului nr. 38/1998 , prin stabilirea unor principii clare care guvernează aceasta activitate și prin decizia ca organismul național ce activează în acest domeniu să fie un organism unic, de drept privat, de utilitate publică, cu statut juridic de asociație fără scop patrimonial, înființată conform prevederilor

ordonanței Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații.

Prin

Ordinul ministrului industriei și comerțului nr. 354/2003

Asociația de Acreditare din România- RENAR a fost recunoașterea ca organism național de acreditare.

Principalul obiectiv al activității organismului național de acreditare-RENAR consta în dezvoltarea acreditării și conferirea încrederii în competența tehnica, imparțialitatea și integritatea organismelor și laboratoarelor acreditate.

Ca un principiu al acreditării, aceasta activitate se desfășoară în baza prevederilor standardelor de referința din seria SR EN 45000 și ISO 17000 precum și a acelora în legătură cu acestea. În acest sens, RENAR are exclusivitate pentru acreditarea laboratoarelor de încercări, laboratoarelor de etalonare, organismelor de certificare a produselor, organismelor de certificare a sistemelor de management al calității, organismelor de certificare a sistemelor de management al mediului, organismelor de cerificare a personalului și organismelor de inspecție.

RENAR gestionează marca naționala de acreditare.

În plus, față de domeniile enunțate anterior, începând cu anul 2003, a fost dezvoltata capabilitatea RENAR pentru acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al sănătății și siguranței ocupationale, responsabilitate socială și igiena alimentara, precum și al securității informatiei.

În scopul realizării sarcinilor ce-i revin, pentru asigurarea participării părților interesate și specialiștilor din diverse domenii de activitate la dezvoltarea acreditării, RENAR a dezvoltat 15 comitete tehnice, a căror implicare are caracter consultativ.

În perioada scursa de la înființare, activitatea RENAR a înregistrat o creștere continua, concretizata la sfârșitul anului 2003 în acreditarea a:

- 260 laboratoare de încercări/analize

- 2 laboratoare de etalonare

- 15 organisme de certificare a sistemelor de management al calității

- 5 organisme de certificare a sistemelor de management de mediu

- 15 organisme de certificare a produselor

- 6 organisme de inspecție

- 2 organism de certificare a personalului

Bazat pe prevederi legale, RENAR evalueaza competența și capabilitatile în vederea acreditării, atât în domeniul reglementat cat și în domeniul voluntar.

În legătură directa cu evaluarea conformitatii în domeniul reglementat, RENAR are responsabilitatea evaluării capabilității tehnice și competenței laboratoarelor și organismelor ce doresc sa opereze bazat pe cerințele prevăzute în reglementările tehnice din domeniile anexa la

Legea nr. 608/2001 . Domeniile reglementate abordate de către RENAR, până în prezent sunt: vase simple sub presiune și echipamente sub presiune, aparate de cantarit cu funcționare neautomata, aparate consumatoare de combustibili gazosi, dispozitive medicale, ascensoare, jucarii, echipamente de joasa tensiune, compatibilitate electromagnetica.

Laboratoarele și organismele acreditate de către RENAR sunt atât entități distincte juridic cat și structuri în cadrul unor unități de stat sau private, cu profil de producție, învățământ sau cercetare-dezvoltare. În condițiile în care majoritatea organismelor acreditate sunt structuri cu capital privat, în cazul laboratoarelor ponderea este deținută de laboratoarele ce funcționează în cadrul altor entități, capitalul acestora din urma fiind, la sfârșitul anului 2003, în cele mai multe cazuri, de stat.

În domeniul reglementat ponderea este deținută de către laboratoarele și organismele cu capital de stat, parte a unor entități cu tradiție de evaluare în domeniile respective.

Având în vedere responsabilitățile pe care unele organe ale ale statului le au în legătură cu evaluarea și autorizarea laboratoarelor și organismelor de certificare care operează în domeniile lor de activitate, luând în considerare cerințele de competența pe care se bazează decizia privind acreditarea, acestea au încheiat protocoale de parteneriat cu RENAR, deciziile lor bazându-se pe acreditare. Până în prezent acreditarea este recunoscută de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în legătură cu organismele implicate în certificarea și inspecția produselor ecologice, iar Casele de Asigurări de Sănătate au stabilit ca acreditarea este un criteriu de departajare, în sens pozitiv, a structurilor ce doresc sa opereze în sistemul lor.

Referitor la acreditarea laboratoarelor de etalonare deși RENAR are încheiat un protocol de colaborare cu BRML, protocolul menționat nu este încă funcțional, ceea ce face ca acreditarea în acest domeniu să se situeze la nivel necorespunzător.

Pornind de la interesul pe care îl au pentru îmbunătățirea competitivitatii produselor industriale, recunoscând rolul acreditării în aceasta direcție, Camera de Comerț și Industrie a României și municipiului București, UGIR 1903 - Uniunea Generală a Industriasilor din România, IRECE - Institutul Roman pentru Educație și Calitate Europeană și EURACHEM România-Asociația Laboratoarelor de Analize Chimice din România au încheiate, de asemenea, protocoale de parteneriat cu RENAR și acționează împreună cu organismul în atingerea obiectivelor lor.

În baza prevederilor

Legii nr. 355/2002

și protocoalelor încheiate, organismul național de acreditare-RENAR reprezintă România în cadrul organizațiilor europene și internaționale, coordonatoare ale activității de acreditare. La această dată RENAR este membru și activează în cadrul tuturor organizațiilor reprezentative la nivel internațional și european, după cum urmează:

● Cooperarea Internationala pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC)-membru fondator din anul 1996

● Forumului Internațional de Acreditare (IAF)- membru plin din anul 2001

● Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA)- membru din anul 1998

În susținerea agenților economici ce realizează export, în special în statele membre ale UE, pentru recunoașterea rezultatelor încercărilor și certificatelor emise de laboratoarele și respectiv organismele acreditate în România, în primul semestru al anului 2004, RENAR a semnat acordul de recunoaștere multilaterala (LA) cu EA,

În ceea ce privește implicarea RENAR în cadrul organizațiilor la care ste membru, se poate afirma ca acesta este o prezenta consecventa la lucrările comitetelor și grupurilor de lucru ale acestor organizații, precum și la adunările generale ale acestor structuri.

Fondurile necesare pentru plata cotizațiilor și pentru asigurarea participării la intalnirile organizate de aceste structuri, până în anul 2003 au fost asigurate din surse proprii ale organismului și surse atrase prin programele de sistenta tehnica Phare de care RENAR a beneficiat. Începând cu 2003 fondurile necesare pentru plata cotizațiilor au putut fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei și Comerțului.

Referitor la colaborarile bilaterale, RENAR are încheiate protocoale de colaborare cu organismele similare din Ungaria, Turcia și Bulgaria.

Fondurile proprii ale RENAR sunt asigurate din serviciile de acreditare și instruirile pe care organismul le prestează.

Pentru a răspunde competent cerințelor pieței, în scopul dezvoltării la nivel competitiv a activităților de testare și evaluare prin certificare, de evidențiat este inițiativa privată, de asociere a structurilor acreditate. În acest sens s-au creat asociații ale laboratoarelor (ex. EUROLAB-România, ROLAB) precum și a organismelor de certificare (ex. COCER). Obiectivele activității acestora privesc în principal:

● întărirea capacității infrastructurii din România în domeniile în care acestea acționează prin armonizarea practicilor proprii cu practicile europene;

● promovarea și apărarea intereselor membrilor, crearea unui climat de competența profesională, recunoaștere reciprocă și concurenta loiala;

● realizarea unui cadru adecvat pentru schimbul de informații, cunoștințe și experienta în domeniile specifice

● promovarea calității produselor, protecției vieții, a sănătății și a mediului, securității persoanelor fizice și apărarea intereselor consumatorilor.

În ceea ce privește reprezentarea și participarea laboratoarelor și organismelor acreditate în cadrul structurilor europene și internaționale, situația reflecta o atitudine pasiva a majorității acestora. Societatea Română pentru Asigurarea Calității - SRAC este primul organism de certificare activ în aceasta direcție, fiind partener al Rețelei Internaționale de Certificare-IQNet, membru al organizației europene eurocer-building și membru al EOTC.

Referitor la structurile cu caracter asociativ, de regula acestea prin obiectivele declarate urmăresc obținerea și, după caz, menținerea calității de membru al organizațiilor europene de profil. Astfel, COCER este membru al Federației Europene a Asociațiilor Organismelor de Certificare, iar EUROLAB-România și ROLAB tintesc în aceeași măsura sa devină membrii ai EUROLAR

3.3.1. Puncte tari, slabe, oportunitati și riscuri privind acreditarea și evaluarea conformitatii

Puncte tari

▼ Existenta unui organism național de acreditare-RENAR, recunoscut în baza

Legii nr. 245/2002

și OMIR 354/2003, având o implicare activa în domeniile reglementate;

▼ Organismul național de acreditare participa activ în toate organizațiile internaționale de profil (ILAC/IAF/EA);

▼ Organismul național de acreditare este semnatar al LA cu EA pentru domeniile laboratoare de încercări, organisme de certificare produs și sisteme de management al calității;

▼ Posibilitatea extinderii pieței de acreditare;

▼ Tendinta de asociere a structurilor acreditate, în scopul dezvoltării activităților aliniat la practicile europene, crearea unui climat de competența profesională, recunoaștere reciprocă și concurenta loiala;

Puncte slabe

▼ Organismul național de acreditare nu este încă semnatar al LA-EA pentru toate domeniile în care activează;

▼ Organismul național de acreditare are abilitați de comunicare scăzute;

▼ Insuficient personal propriu și colaborator al organismului de acreditare pentru satisfacerea solicitărilor de acreditare;

▼ Poziția de monopol conferita de unele autorități unor organisme de certificare;

▼ Lipsa, la nivelul organismelor de certificare acreditate, a unei politici de recunoaștere a rezultatelor evaluărilor realizate de către alte organisme acreditate;

▼ Implicare insuficienta a laboratoarelor și organismelor acreditate la activitățile de standardizare naționala.

Oportunitati

▼ Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare (organisme de certificare sisteme de management a securității informatiei, sisteme de management a securității forței de muncă, managementul pădurilor);

▼ Semnarea de către organismul național de acreditare a acordurilor de recunoaștere multilaterala cu EA și ILAC/IAF pentru toate domeniile de acreditare, baza a recunoașterii internaționale a rezultatelor testarilor și certificatelor emise în România și oportunitate de extindere a activităților pe piețe externe;

▼ Participarea laboratoarelor și organismelor acreditate la activitățile organizațiilor europene și internaționale ce funcționează în domeniile lor;

▼ Semnarea Acordului la Protocolul pentru Evaluarea Conformitatii și Acceptarea Produselor Industriale-PECA, oportunitate pentru notificarea la U.E. a laboratoarelor și organismelor de certificare și de inspecție românești desemnate.

Riscuri/Amenințări

▼ Insuficient sprijin financiar din partea Guvernului pentru susținerea reprezentării organismului național de acreditare în cadrul structurilor europene și internaționale;

▼ Indisciplina unor organisme de certificare din România, existenta unor conflicte de interese, cu repercusiuni la nivelul credibilitatii organismului național de acreditare;

▼ Valoare adăugată scăzută a certificarilor pe care unele organisme de certificare le oferă industriei;

▼ Implicarea scăzută a industriei în dezvoltarea cerințelor pentru acreditare și evaluarea conformitatii;

▼ Tendinta unor autorități de a dezvolta structuri paralele de acreditare;

▼ Promovarea evaluărilor paralele, cu costuri nejustificate la nivelul operatorilor economici

4. DIRECȚII STRATEGICE ALTERNATIVE, SUSȚINUTE DE

AVANTAJE/DEZAVANTAJE ȘI COSTURI

4.1. Direcții strategice privind standardizarea

Luând în considerare modalitățile în care este apreciată și abordata standardizarea la nivel european și internațional, stadiul dezvoltării și perceperii activității de standardizare la nivel național, se identifica patru direcții strategice. Acestea sunt după cum urmează:

> creșterea relevantei standardelor române pe piața

> promovarea ASRO ca membru cu drepturi depline al CEN și CENELEC

> îmbunătățirea eficientei procesului de comunicare în legătură cu activitatea de standardizare la nivel național și internațional precum și a celui de furnizare de informații relevante părților interesate

> dezvoltarea activităților de instruire

I. Creșterea relevantei standardelor române pe piața

Abilitatea organismului național de standardizare de a înțelege și de a servi necesităților pieței și de a asigura participarea factorilor interesați în cadrul procesului de standardizare reprezintă doi factori decisivi care influențează în mod direct relevanta pe piața a standardului român.

Între cele doua aspecte exista o legătură și un suport reciproc, în sensul că participarea la activitatea de standardizare a factorilor interesați determina o înțelegere mai buna a necesităților pieței care, în replica, determina îmbunătățirea nivelului de implementare a standardelor de către agenții economici.

În acest sens se impun:

▼ intensificarea eforturilor de imbunatatire a sistemului organizațional de reprezentare a părților interesate, la un nivel care să asigure o oglindire reală a necesităților pieței, atât sub aspect tehnic cat și al asteptarilor clienților, respectiv al consumatorilor.

▼ implicarea consumatorilor și întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul unor parteneriate între cei cu interese comune

▼ intensificarea acțiunilor de constientizare al producătorilor și consumatorilor privind beneficiile participării la activitatea de standardizare, care trebuie privită ca o oportunitate de anticipare a tendintei de dezvoltare și de orientare strategica a activității firmelor românești.

Dat fiind ca activitatea propriu-zisa de standardizare este atributul comitetelor tehnice, eficienta activității de standardizare este influențată în mod direct de modul în care este organizată activitatea în cadrul acestor comitete.

Managementul corespunzător al acestor structuri, nivelul de pregătire al membrilor comitetelor tehnice, procedurile în baza cărora își desfășoară echipele activitatea sunt elemente definitorii pentru o activitate ce se dorește a fi competența și optimizata din punct de vedere al utilizării resurselor.

Din aceste motive este de dorit ca la nivelul organismului de standardizare să se realizeze:

> evaluare a activității acestor comitete pentru identificarea punctelor tari și slabe, în scopul eliminării/prevenirii disfunctionalitatilor;

> Instruirea inițială și periodică a membrilor comitetelor tehnice trebuie să devină o cerința pentru acceptarea și respectiv menținerea calității de participant, persoana fizica, la elaborarea de standarde naționale;

> Operatorii economici trebuie să acorde importanța selectării persoanelor desemnate să-i reprezinte, aceștia trebuind să aibă capacitatea și capabilitatea de a reprezenta interese de grup precum și abilitatea de a lucra în echipa;

> Aceste cerințe trebuie extinse, întărite și adaptate corespunzător în condițiile în care exista interes, deci se impune participarea în cadrul comitetelor/grupelor de lucru ale organizațiilor europene și internaționale de standardizare.

Având în vedere principalul atribut declarat al standardului, în mod deosebit al celui european și internațional, de a elimina barierele tehnice și de a facilita comerțul la nivel regional și internațional, interesul de a participa activ la elaborarea acestor instrumente trebuie manifestat și susținut prin:

> Prioritizarea și stabilirea domeniilor de interes prin colaborarea autorităților responsabile pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare pe domenii, cu operatorii economici interesați în aplicarea acestor strategii precum și cu organismul național de standardizare;

> Implicarea agenților economici, asociațiilor profesionale și patronatelor alături de autorități și organismul de standardizare pentru identificarea și asigurarea resurselor umane și financiare pentru atingerea acestui obiectiv.

Prin Strategia de adoptare a standardelor europene în vederea îndeplinirii condițiilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană", aprobată de către Guvern în 2001, activitatea de adoptare a standardelor europene a fost susținută din fonduri alocate de la buget. Acesta adoptare, având în vedere fondurile alocate și capacitatea de adoptare, s-a realizat prin doua metode, respectiv prin traducere și "fila de confirmare", cea din urma presupunand adoptarea standardelor în limba engleza.

Dat fiind ca standardul de regula reprezintă referential pentru realizarea produselor, pentru a avea un instrument utilizabil pe scara larga, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii și consumatori și pentru a evita situațiile de interpretare eronată a cerințelor standardizate, pentru etapa următoare se impune a se acționa în sensul dezvoltării unei campanii de creștere a constientizarii operatorilor economici privind beneficiile utilizării standardelor în limba română și riscurile la care sunt expusi aceștia atunci când implementeaza standarde puse la dispoziție într-o limbă străină.

Bazat pe opțiunile agenților economici se va elabora un program de traducere a standardelor române adoptate prin fila de confirmare, program ce va fi susținut de către părțile interesate în implementare. Și de această dată se apreciază ca asociațiile profesionale și patronatele, ca structuri ce reprezintă interese de grup, trebuie să se implice activ în prioritizarea standardelor de tradus și susținerea financiară a acestei activități. Modalitatea de implementare a acestui demers este poate fi "contractul direct" cu organismul național de standardizare.

În condițiile în care pentru anumite domenii nu exista astfel de structuri, dat fiind interesul comun privind implementarea corecta a standardelor, pentru diminuarea efortului financiar la nivel de agent economic, se recomanda să se încheie parteneriate între cei interesați, în scopul asigurării fondurilor necesare.

Elaborarea de standarde române originale, cu respectarea regulilor de procedura impuse în relația cu organizațiile europene și internaționale de standardizare, trebuie urmărită în funcție de necesitățile economiei naționale.

II. Promovarea ASRO ca membru cu drepturi depline al CEN și CENELEC

În condițiile accelerarii dezvoltării economice, capacitatea standardizarii europene de a facilita schimburile și accesul pe piețe, de a îmbunătăți calitatea și securitatea produselor și serviciilor și de a disemina cunoștințe, tehnologii și practici, au făcut ca standardele sa reprezinte și elemente importante în cadrul procesului de largire a Comunității.

Adoptarea și implementarea standardelor europene în țările candidate este una din condițiile unei participari totale în Piața Unica. De aceea este important pentru companiile din țările candidate să fie constiente de standardizarea europeană și sa folosească efectiv standardele.

Standardele europene joaca un rol important în crearea unei Piețe Unice printr-o serie de acte normative comasate în directivele Noii Abordari. Aceasta legislație europeană stabilește necesitățile esențiale pe care produsele trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi vândute în întreaga Uniune Europeană. Directivele noii abordari sunt deosebite pentru că nu conțin detalii tehnice ci numai cerințe de siguranță generală. De aceea, producătorii trebuie să traduca aceste exigente generale 'esențiale' transformandu-le în soluții tehnice. Una dintre cele mai eficiente cai prin care producătorii pot face acest lucru este sa folosească standarde europene armonizate care oferă prezumția de conformitate cu cerințele directivei pentru care au fost elaborate.

Standardele europene reprezintă o modalitate puternica de a crește competitivitatea companiilor din Uniunea Europeană. Ele ajuta la protejarea sănătății, siguranței și mediului pentru cetățenii Europei. Standardele oferă soluții tehnice pentru rezolvarea problemelor și facilitează comerțul și cooperarea din Comunitatea Europeană. Ele ajuta la transferarea și distribuirea tehnologiei în beneficiul tuturor. Mai concret, standardele pot îmbunătăți eficienta unor importante politici Comunitare în ceea ce privește bunăstarea, protecția mediului, comerțul, sau piața unica.

Standardizarea trebuie privită ca un instrument strategic care ajuta firmele în a obține acces pe piețe și a obține economii de scala.

În acest sens adoptarea standardelor europene, ca standarde române, trebuie să reprezinte, în continuare, o prioritate pentru organismul național de standardizare, implementarea acestora de către agenții economici români putând contribui semnificativ la facilitarea accesului produselor românești pe piața unica.

Participarea efectivă, printr-o prezenta activa ce susține interesul național în cadrul comitetelor tehnice ale organizațiilor europene, și influentarea prin vot a procesului de luare a deciziei privind standardele europene, se poate realiza numai în condițiile obținerii calității de membru plin al organizațiilor europene, respectiv ale CEN și CENELEC

Organismul național de standardizare pentru a putea solicita organismelor europene să fie promovat ca membru cu drepturi depline el trebuie să dovedească ca respecta și răspunde celor 9 condiții pentru acceptare.

În condițiile:

> existenței Acordului european, instituind o asociere între România, pe de o parte și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993,

> promovării unui cadru legal armonizat cu practica europeană în domeniul standardizarii,

> existenței unei infrastructuri operationale de telecomunicații și tehnologie a informatiei, care permite organismului național de standardizare sa răspundă eficient la volumul mare de date și documente în sistemul CEN-CENELEC,

> recunoașterii oficiale a organismului național de standardizare pentru domeniile de competența CEN și CENELEC,

> sustinerii financiare, de la bugetul statului, a organismului național de standardizare pentru plata cotizatiei de membru,

ASRO trebuie să aibă:

> posibilitatea de exprimare a unui punct de vedere național asupra problemelor tehnice precum și asupra celor formale (vot, ancheta,...). În acest sens organismul național de standardizare trebuie să efectueze peste 2000 de operațiuni formale pe an, care cer în mod evident mijloace, competența și specializare la nivel național și în plus participare, prin experți, la comitetele tehnice care prezintă interes pentru economia naționala;

> sustinere din partea operatorilor economici. Dat fiind interesul general la nivel de sector economic precum și costurile pe care le presupune participarea la comitetele tehnice/subcomitate/grupe de lucru, se impune implicarea directa a asociațiilor profesionale și patronatelor, precum și a firmelor ce pot încheia parteneriate în acest sens;

> asigurate fondurile necesare pentru derularea anchetei publice în legătură cu proiectele de standarde europene, pentru participare la adunările generale ale CEN și CENELEC precum și pentru participare la activitatea tehnica de elaborare și finalizare a standardelor europene. Acest lucru se poate realiza prin programe anuale aprobate de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei și Comerțului și respectiv din fonduri ale Ministerului Economiei și Comerțului sau ale altor ministere interesate.

> capacitatea de a se ocupa eficient și continuu de toate aceste probleme, precum și pentru a sigura o participare consecventa și activa la comitetele tehnice/subcomitetele/grupurile de lucru ale organizațiilor la care este afiliat, prioritizat funcție de interesul național.

Referitor la participarea ASRO la activitățile CEN-CENELEC, este necesar să se asigure implementarea standardelor europene, activitate ce consta, conform conceptului european, în:

- adoptarea obligatorie ca standarde naționale a tuturor standardelor europene la maximum 6 luni de la ratificarea lor,

- anularea standardelor naționale conflictuale cu standardele europene, la termenele stabilite de fiecare standard european în parte

- anularea acelor prevederi ale reglementărilor tehnice ce sunt conflictuale cu standardele și preîntâmpinarea promovării unor asemenea norme.

Pentru realizarea cerințelor, având în vedere ținta privind promovarea organismului național de standardizare ca membru deplin al CEN și CENELEC în anul 2005, ceea ce presupune îndeplinirea condițiilor și formularea cererii în anul 2004, organismul național de standardizare, în baza prevederilor

Legii nr. 355/2002 , va trebui sa beneficieze de sprijin din partea ministerelor, care trebuie:

- să-și analizeze prioritățile și metodele de adoptare a standardelor, corespunzător domeniilor lor de competența și

- sa susțină corespunzător, pe baza contractuală, finanțarea activității de adoptare a standardelor europene, inclusiv a celor armonizate conform prevederilor legislației în vigoare

- să asigure eliminarea prevederilor legale conflictuale cu standardele și sa prevină promovarea, pe viitor, a unor asemenea cerințe.

III. Îmbunătățirea eficientei procesului de comunicare în legătură cu activitatea de standardizare la nivel național și internațional precum și a celui de furnizare de informații relevante părților interesate

Diseminarea informațiilor în legătură cu standardele naționale precum reprezintă nu numai o cerința la nivel național în sprijinul activității agenților economici utilizatori, dar și o obligație ce decurge din calitatea de membru al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și de membru al Uniunii Europene, în scopul eliminării și prevenirii introducerii de bariere în calea comerțului.

În sensul răspunderii la obligațiile pe care România le are ca membru al OMC și ca țara candidata la statutul de stat membru al Uniunii Europene, organismul național de standardizare trebuie definitiveze structura organizatorică a Centrului pentru schimb de informații, ca punct de contact cu organizațiile de standardizare și structurile europene și internaționale.

În condițiile în care procedura privind schimbul de informații în relația cu structurile Uniunii Europene sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, organismul național de standardizare trebuie să-și elaboreze proceduri interne care să asigure preluarea/prelucrarea/transmiterea informațiilor în termenele și în forma solicitată. Procedurile interne ale organismului trebuie să ia în considerare termenele de asteptare a opiniilor în legătură cu documentele notificate, în asa fel încât procedura internationala respectiv europeană să fie pe deplin respectata. În aceeași direcție, instruirea inițială și periodică a personalului, monitorizarea activității acestuia trebuie să fie în aceeași măsura un obiectiv al anului 2004 și în continuare.

Furnizarea de informații trebuie să reprezinte o activitate benefica atât pentru organismul național de standardizare cat și pentru beneficiarii acestor informații. Fondurile obținute de organism din transmiterea informațiilor specifice activității sale trebuie să constituie un aport substanțial la bugetul organismului.

Baza de date a organismului de standardizareJxebuie în permanenta actualizată și imbogatita. Un suport în acest sens pot fi parteneriatele pe care organismul național de standardizare este recomandabil să le încheie cu organisme similare din alte tari, în scopul informării reciproce privind activitatea de standardizare și punerea la dispoziție a standardelor de interes. Modalitatea de accesare a bazei de date trebuie să fie eficienta, atât prin conținut cat și ca timp de reactie. Din aceste considerente se recomanda utilizarea informatiei computerizate, cu acces condiționat.

Pentru a răspunde, prin informațiile furnizate, asteptarilor clienților, diversificarea pachetelor de produse oferite de către organismul național de standardizare trebuie îmbunătățită. Realizarea de sondaje ale pieței pentru identificarea necesităților clienților trebuie să reprezinte o activitate periodică ca și monitorizarea eficientei serviciilor și materialelor informative furnizate, dat fiind ca informațiile obținute sunt date de intrare și orientare strategica pentru dezvoltarea activități departamentului de vânzări.

Conform cerințelor politicii CEN și CENELEC și nu numai, privind copyright-ul și drepturile de exploatare a informațiilor standardizate se impune ca organismul național de standardizare împreună cu ORDA - Oficiul de Stat pentru Drepturile de autor sa clarifice în ce măsura drepturile de proprietate intelectuală prevăzute de legislația naționala sunt aplicabile și în cazul standardelor.

IV. Dezvoltarea activităților de instruire

Având în vedere ca standardele atunci când sunt utilizate în domeniul reglementat conferă prezumția de conformitate cu cerințele esențiale , luând în considerare interesul pe care unii producători îi manifesta pentru elaborarea propriilor standarde "de firma", ca referentiale pentru certificarea voluntara, organismul național de standardizare trebuie să se implice mai mult în instruirea persoanelor ce elaborează/utilizează standarde, să asigure consultanța de specialitate și sa dezvolte scheme de instruire care să se adreseze factorilor interesați.

4.2. Direcții strategice privind metrologia

Metrologia ca știința și practica a masurarii, joaca un rol cheie în realizarea calității bunurilor și a proceselor, în promovarea științei și tehnologiei avansate, în proiectarea și fabricarea eficienta a produselor care să corespundă cerințelor clienților și în depistarea și eliminarea neconformitatilor.

Metrologia oferă suport fundamental pentru încercări în domeniul sănătății și securității, monitorizarea mediului și oferă baza pentru un comerț corect în condițiile unei piețe globalizate.

Rezultă ca, recunoașterea internationala a capabilității tehnice în domeniul metrologiei constituie un punct de baza pentru economia naționala, în scopul ridicării barierelor în cadrul comerțului.

Luând în considerare modalitățile în care este apreciată și abordata activitatea de metrologie la nivel european și internațional, stadiul dezvoltării acesteia la nivel național, ilustrat prin prezentarea punctelor tari și slabe precum și oportunitatilor, dar și riscurilor, bazat pe elemente strategice, se identifica următoarele strategii:

> întărirea capacității de a asigura trasabilitatea rezultatelor masurarilor și a valorilor etaloanelor din România la valorile etaloanelor naționale și internaționale, în concordanta cu nevoile tarii;

> armonizarea, în continuare, a reglementărilor naționale cu cele europene, implementarea practicilor din țările Uniunii Europene din domeniu;

> oferirea de oportunitati mediului de afaceri din România pentru a-și îmbunătăți competența la nivel internațional, pe baza performantei tehnice.

I. Întărirea capacității de a asigura trasabilitatea rezultatelor masurarilor și a valorilor etaloanelor din România la valorile etaloanelor naționale și internaționale, în concordanta cu nevoile tarii

Tendintele economice actuale sunt reprezentate la nivel mondial de globalizarea accentuata a pieței și a activităților economice, iar la nivel european de consolidarea Pieței interne a UE și de integrarea țărilor candidate la aderare.

Rezoluțiile "Trasabilitatea universala a etaloanelor" și "Necesitatea cercetării metrologice pe termen lung" ale celei de-a 20-a Conferințe Generale de Măsuri și Greutăți (CGPM), forul suprem al Convenției Metrului, se înscriu în eforturile comune ale sistemelor naționale de metrologie, inclusiv ale celui românesc, de rezolvare a problemelor generate de tendintele menționate.

Pentru înscrierea în evoluția economică actuala internationala și regionala, este necesar ca metrologia din România sa ia în considerare nevoia tot mai stringenta de asigurare a trasabilitatii masurarilor, la diferite nivele de exactitate, atât în economie cat și în alte domenii care vizează calitatea vieții, pe fondul creșterii continue a cererilor de masurari corecte și eficiente din aceste domenii.

Un factor important în extinderea și întărirea încrederii internaționale care exista deja în masurari și în uniformizarea acestora, îi reprezintă demonstrarea echivalentei etaloanelor de măsurare naționale, în condițiile dezvoltării și perfecționării continue a etaloanelor internaționale.

Stabilirea gradului de echivalenta al etaloanelor naționale constituie unul din obiectivele principale ale Acordului de recunoaștere reciprocă (MRA), elaborat de către Comitetul Internațional de Măsuri și Greutăți (CIPM), în scopul recunoașterii reciproce a etaloanelor de măsurare naționale și a certificatelor de etalonare și de măsurare eliberate de institutele naționale de metrologie.

Aceasta implica pentru institutele naționale de metrologie participarea la compararile cheie și un sistem operational al calității.

Ținând cont de aceste aspecte, întărirea capacității de asigurare a trasabilitatii rezultatelor masurarilor și a valorilor etaloanelor din România la valorile etaloanelor naționale și internaționale presupune:

- menținerea și dezvoltarea etaloanelor naționale:

- stabilirea etaloanelor naționale în concordanta cu strategia de dezvoltare a tarii și menținerea și dezvoltarea acestora la un nivel acceptat pe plan internațional;

- menținerea permanenta a nivelului metrologic și tehnico-științific al etaloanelor naționale și îmbunătățirea performantelor lor în raport cu referințe internaționale, în particular în cadrul structurilor EUROMET;

- actualizarea metodelor de etalonare și a metodologiei de determinare și exprimare a incertitudinii de măsurare;

- asigurarea trasabilitatii etaloanelor naționale prin participarea activa, periodică, la compararile cheie în cadrul acordului CIPM-MRA și la alte comparari internaționale;

- emiterea și susținerea declarațiilor privind capabilitatile de etalonare și măsurare (CMCs) în baza rezultatelor obținute în cadrul compararilor internaționale, în scopul câștigării credibilitatii la nivel internațional;

- continuarea acreditării laboratoarelor BRML-INM;

- susținerea activităților de menținere și dezvoltare a etaloanelor naționale din fonduri alocate de la bugetul de stat;

- diseminarea unităților de măsura la etaloanele de referința și la mijloacele de măsurare folosite în economia naționala și menținerea corespunzătoare a trasabilitatii prin:

- realizarea de comparari interlaboratoare, naționale și internaționale;

- menținerea nivelului metrologic al etaloanelor de referința și îmbunătățirea performantelor acestora;

- implementarea cerințelor standardului SR EN ISO/CEI 17025, în cadrul laboratoarelor de metrologie;

- asigurarea unui nivel profesional corespunzător al personalului implicat în activități cu profil metrologic, prin organizarea de seminarii, cursuri de perfectionate, mese rotunde;

- asigurarea unei baze informationale cu profil metrologic și a unei infrastructuri corespunzătoare.

II. Armonizarea, în continuare, a reglementărilor naționale cu cele europene, implementarea practicilor din țările Uniunii Europene din domeniu

Armonizarea reglementărilor naționale cu cele europene reprezintă o condiție esențială pentru eliminarea barierelor în calea liberei circulatii a produselor și serviciilor.

O prioritate în acest sens trebuie acordată armonizării în domeniul mijloacelor de măsurare, și alinierii la cerințele esențiale și de evaluare a conformitatii pentru mijloacele de măsurare ce pot fi supuse controlului metrologic legal în cadrul Uniunii Europene.

În acest sens, se impune:

- transpunerea ca reglementare naționala a

Directivei 2004/22/EC

cu privire la mijloacele de măsurare (MID) și asigurarea condițiilor de implementare prin dezvoltarea structurilor instituționale privind evaluarea conformitatii și supravegherea pieței în domeniu;

- mediatizarea și constientizarea importantei aplicării și respectării cerințelor reglementărilor europene din domeniul metrologiei;

- întărirea capacității organismului de supraveghere a pieței prin:

- întărirea continua a managementului și dezvoltarea procedurilor specifice;

- alocarea de resurse de la bugetul statului pentru activitățile de supraveghere.

III. Oferirea de oportunitati mediului de afaceri din România pentru a-și îmbunătăți competența la nivel internațional, pe baza performantei tehnice

Metrologia are o influența majoră în cadrul economiei, facilitand comerțul intern și extern și determinând creșterea calității produselor și serviciilor. Acestea se realizează prin asigurarea uniformitatii și corectitudinii masurarilor care intervin în economie, în raport cu referințe naționale și internaționale.

Eliminarea barierelor în calea liberei circulatii a produselor și serviciilor presupune implicit realizarea unei trasabilitati recunoscute la nivel internațional și obținerea de rezultate comparabile ale etalonarilor, masurarilor și încercărilor.

În acest sens, competența tehnica la nivel internațional a mediului de afaceri din România, poate fi influentata și îmbunătățită prin:

- obținerea recunoașterii CIPM-MRA pentru capabilitatile BRML-INM și extinderea acestora la un nivel corespunzător obiectivelor strategice ale României;

- promovarea BRML-INM ca membru plin în cadrul EUROMET și participarea activa la comparari interlaboratoare în acest cadru;

- coordonarea cercetării în domeniul metrologiei științifice și aplicate în industrie:

- lansarea de programe de cercetare-dezvoltare în domeniul metrologiei științifice și aplicate în industrie, finanțate din fonduri bugetare;

- participarea la programe de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri bugetare alocate pe bază de contracte.

4.3. Direcții strategice în domeniul acreditării și evaluării conformitatii

În contextul în care mecanismele piețelor se bazează, din ce în ce mai mult, pe recunoașterea reciprocă a rezultatelor încercărilor și certificarilor, activităților de acreditare și evaluare a conformitatii și implicit structurilor responsabilizate pentru realizarea acestor activități, le revin responsabilități majore. Luând în considerare practica europeană și internationala și cerințele pieței din domeniul voluntar cat și reglementat, fără a minimiza necesitatea dezvoltării unei culturi pentru calitate în România, în domeniul acreditării și evaluării conformitatii se evidențiază 4 direcții strategice de dezvoltare:

> întărirea structurilor de acreditare și de evaluare a conformitatii

> dezvoltarea a noi domenii de acreditare corespunzător cerințelor pieței

> dezvoltarea cooperării și parteneriatului la nivel național, regional și internațional

> implicarea organismului național de acreditare și a organismelor acreditate în dezvoltarea unei culturi a calității în România

I. Întărirea structurilor de acreditare și de evaluarea conformitatii

Având în vedere flexibilitatea ce trebuie să caracterizeze domeniul acreditării și evaluării conformitatii urmare diversitatii modalităților prin care se poate răspunde cerințelor enunțate în referentiale, precum și numărului și frecvenței crescute cu care documentele de referința folosite în domeniu sunt revizuite, unul dintre principiile ce trebuie să guverneze aceste activități trebuie să priveasca "îmbunătățirea continua".

În acest sens, în primul rând, la nivelul RENAR, se impune perfecționarea întregului sistem de management, bazat pe un sistem al managementului calității, în concordanță cu prevederile standardului ISO 9001:2001 și setul de KPI-uri elaborat de către EA.

Noutatea cu care se confrunta permanent activitatea de acreditare, nevoia de a avea soluții performanțe și credibile pentru situațiile nou apărute, neanticipate, a determinat în repetate randuri organismul național de acreditare sa acționeze în sensul de a găsi rezolvari rapide, dar nu intotdeuna fiabile. Orientat către studiul tendințelor de dezvoltare economică, corelat cu practicile și orientările europene și internaționale ale domeniului, crearea unui microsector de cercetare-dezvoltare în cadrul RENAR reprezintă o soluție pentru îmbunătățirea permanenta a activității și creșterea capabilității organismului național de acreditare de a veni în întâmpinarea asteptarilor clienților săi. De asemenea, bazat pe o experienta din ce în ce mai bogata, aportul și intervenția RENAR în cadrul structurilor de acreditare internaționale și europene, precum și în cadrul structurilor de standardizare ar deveni mult mai eficienta, în unele cazuri chiar novatoare. Dat fiind ca activitatea de cercetare presupune aptitudini cat și pregătire de baza corespunzătoare, experienta acumulată la nivel RENAR trebuie fructificata și orientata spre formarea de noi experți, atrasi din rândul tinerilor.

Creșterea satisfactiei clienților trebuie să fie un obiectiv major și permanent al oricărei structuri ce activează în domeniul evaluării conformitatii precum și al oricărui angajat care își desfășoară activitatea în acest domeniu. În acest sens un aport substanțial îi are îmbunătățirea profilului evaluatorilor/auditorilor/experților tehnici, în special prin dezvoltarea abilităților acestora de comunicare, de transmitere a informatiei de la și către clienți.

O contribuție pozitiva, la îmbunătățirea performantelor și imaginii RENAR și a organizațiilor acreditate de către acesta, o poate avea implementarea cerinței de instruire, perfecționare și certificare a evaluatorilor, colaboratorilor și a auditorilor utilizați, raportat la cerințele noilor standarde ISO 19011, ISO 17011 și ISO 17024 și instituirea unui sistem de evaluare permanenta a acestora.

Tendinta de mondializare a pieței fiind evidenta, se impune, pe cale de consecința, a se acționa cu prioritate și pentru dezvoltarea abilităților și posibilităților tehnice de comunicare. În domeniul reglementat bazat pe principiile noii abordari se regaseste frecvent cerința privind realizarea schimbului de informații. Uneori aceste informații au caracter confidențial, iar intervalul de timp în care trebuie să se transmită informația este limitat. Pentru a răspunde la aceasta cerința, la nivel național, este necesar a se acționa pentru operationalizarea unui sistem optimizat de comunicație electronică între RENAR și entitatile acreditate de acesta, pe de o parte, și între aceleași structuri și autoritățile competente, pe de altă parte. Pornind de la calitatea și cantitatea informațiilor ce trebuie să facă obiectul comunicării, dezvoltarea unui soft corespunzător, urmată de o instruire specializată, se impune a fi susținută.

Având în vedere evoluția rapida a tehnicii, care se reflecta într-o importanța măsura în posibilitățile de testare a produselor prin utilizarea de aparate și echipamente performanțe ce reduc considerabil timpii alocati încercărilor și imbunatatesc rezultatele obținute prin metode "clasice", laboratoarele de încercări sunt tot mai mult interesate în achiziționarea de aparate noi, care să le crească eficienta și credibilitatea. Luând în considerare eforturile financiare importante pe care laboratoarele, organismele de certificare produse și de inspecție trebuie să le facă pentru înlocuirea echipamentelor uzate moral, se impune susținerea în continuare, din fonduri alocate de la buget, prin cofinantare, a dezvoltării capabilității tehnice a acestor structuri, în limitele prevăzute de lege. Prin Programul de creștere a competitivitatii produselor industriale și programul INFRAS laboratoarele agenților economici și organismelor de certificare și de inspecție au beneficiat deja de asemenea facilități, condiționat într-o primă etapa, de acreditarea activităților respective. Luând în considerare unul dintre principiile acreditării, care stabilește ca "acreditarea este voluntara", prin cele doua programe ar trebui susținută și îmbunătățirea capabilității tehnice a laboratoarelor uzinale și din cadrul institutelor de cercetare-dezvoltare, pentru care acreditarea nu se justifica, dat fiind ca aceste laboratoare sunt organizate în scopul prestării de servicii de testare numai pentru structurile din care fac parte. Aceasta măsura vine în întâmpinarea operatorilor economici care vor putea să-și verifice singuri produsele realizate, cu o reducere considerabila a costurilor și cu un impact pozitiv în domeniile reglementate care prevăd imperativ, sau ca o posibilitate, evaluarea produselor prin modulul "controlul intern al producției", ce nu impune intervenția unei terțe părți, deci a unui laborator/organism acreditat.

Deși în ultima perioadă, marginalizand interesele de natura comercială, laboratoarele acreditate precum și organismele de evaluare a conformitatii au avut inițiativă asocierii în scopul sustinerii unor obiective comune, structurile acreditate ar trebui în continuare sa acționeze pentru întărirea reprezentativitatii structurilor dezvoltate la nivel național și pentru asigurarea reprezentării și o participare activa în cadrul structurilor internaționale de profil.

Având în vedere importanța și dimensiunea activității de acreditare într-o economie de piața, faptul ca organismul național de acreditare-RENAR nu dispune de un spațiu corespunzător desfășurării activității influențează în mod negativ posibilitățile de dezvoltare și aduce prejudicii imaginii organismului, care trebuie ar trebui să se impună cu autoritate dar și cu deschidere în domeniul sau. Pentru a răspunde acestor cerințe, pe măsura ce fondurile proprii vor permite, RENAR trebuie să aibă în vedere construcția/procurarea unui nou sediu, propriu, care să-l reprezinte.

II. Dezvoltarea a noi domenii de acreditare corespunzător cerințelor pieței

Asigurarea trasabilitatii masurarilor este o cerința de baza în domeniul evaluării conformitatii. Autoritatea responsabilă în acest domeniu este BRML. Având în vedere atributia RENAR, prevăzută prin lege, în legătură cu acreditarea laboratoarelor de etalonare, precum și interesul pe care România îi are în legătură cu încheierea LA cu EA pentru această categorie de laboratoare, trebuie dezvoltata colaborarea celor două structuri pentru accelerarea procesului de acreditare a laboratoarelor de etalonari și realizarea acestei acreditari la un înalt nivel de competența, cu respectarea cerințelor organizațiilor europene și internaționale, EA și respectiv ILK. Fundamentat pe experienta BRML în evaluarea laboratoarelor de etalonare, bazat pe cerințele standardului ISO 17025, participarea specialiștilor BRML/INM în cadrul procesului de acreditare a laboratoarelor de încercări/analize/etalonare este un instrument performant pentru asigurarea respectării cerințelor de competența și de trasabilitate internationala.

Dat fiind faptul ca la nivel mondial piața acreditării este într-o continua dezvoltare, organismul național de acreditare trebuie să fie capabil să asigure permanent elaborarea și validarea setului de resurse, instrumente și mijloace pe care le reclama aceasta tendinta. La nivel național, domeniile noi privesc în principal: securitatea alimentara, alimentele biologice; Laboratoarele clinice; Produsele ecologice; GLP și GMP; Managementul securității informațiilor și semnatura electronică; Acreditarea organismelor de certificare a managementului pădurilor; Aer editarea în baza unor standarde sectoriale (BLUE TOOTH, AECMA, GFSI); Managementul securității sănătății și forței de muncă; Atestatori pentru validarea licitațiilor publice în baza prevederilor standardului EN 45503

Luând în considerare orientarea europeană ca atestarea/autorizarea laboratoarelor și organismelor, de către autorități, să se realizeze bazat pe acreditare, unele dintre noile domenii de acreditare enunțate anterior sunt suport pentru realizarea unor cerințe reglementate din domeniul igiena și securitate alimentara, extins în prezent până la nivelul produselor agricole și furajelor, din domeniul securității informatiei, domeniul serviciilor clinice, sau din domeniul cosmeticelor și medicamentelor. Pentru a răspunde corespunzător noilor provocari, respectiv pentru dezvoltarea procedurilor specifice și pregătirea personalului propriu și colaborator al organismului de acreditare dar și al laboratoarelor și organismelor ce doresc sa activeze în domenii reglementate, se impune promovarea și susținerea unor proiecte de colaborare bilaterala, cu organisme și structuri europene experimentate.

III. Dezvoltarea cooperării la nivel național, regional și internațional

Recunoașterea rezultatelor încercărilor și certificărilor este deja o practica la nivel internațional, date fiind în principal avantajele ce se reflecta în diminuari considerabile ale costurilor și timpilor alocati realizării testarilor și evaluărilor. La nivel european, instrumentul cel mai eficace este acordul multilateral cu EA (EA-LA). Rezultatul semnării unui astfel de acord este similar unei reactii în lant; prin recunoașterea competentei și capabilității organismelor de acreditare, semnatare ale acordului recunoscandu-se competența și capabilitatea laboratoarelor și organismelor acreditate și, în final, rezultatele testarilor și certificarilor acestora.

Din aceste considerente, semnarea de către RENAR a LA cu EA, într-o primă etapa, pentru domeniile laboratoare de încercări, organisme de cerificare a produselor și organisme de cerificare a sistemelor de management al calității a reprezentat o prioritate majoră a anului 2004. Având în vedere apartenența RENAR la IAF și ILAC, sunt create condițiile extinderii acestui acord și la nivel internațional prin semnarea LA cu IAF și ILAC.

În baza experienței acumulate, cunoscând exigențele europene, acțiunile RENAR trebuie concertate pentru a răspunde cu competența și pe termen scurt unui nou obiectiv și anume extinderea domeniilor EA-LA pentru laboratoare de etalonare (la data la care numărul acestor laboratoare acreditate va deveni semnificativ), organisme de certificare a sistemelor de management al mediului, organisme de cerificare a personalului și organismele de inspecție.

Luând în considerare poziția geografică favorabilă a României în Europa, în sensul că zona S-E europeană poseda un potențial de acreditare și de evaluare a conformitatii insuficient dezvoltat raportat la cerințele pieței, se oferă oportunitatea RENAR-ului, laboratoarelor și organismelor acreditate pentru a-și dezvolta competența și abilitatile pentru a exporta serviciile în acest spațiu, cu prioritate. Aceste structuri pot participa la dezvoltarea cooperării balcanice în domeniul acreditării și evaluării conformitatii, prin schimb de informații și experienta, prin programe, bi- sau multilaterale, convenite la nivel regional.

Activitatea de acreditare, testare și evaluare a conformitatii se bazează în special pe cerințe standardizate. Din acest motiv, participarea efectivă a reprezentanților organismului național de acreditare și structurilor acreditate la activitățile comitetelor tehnice de standardizare naționale, europene și internaționale, pentru a cunoaște din faza de proiect referentialele ce vor fi adoptate trebuie să fie o prioritate.

Calitatea de membru al organizațiilor europene și internaționale obliga la o participare activa și eficienta în cadrul comitetelor și grupurilor de lucru ale structurilor respective. Creșterea calității activităților prestate în organizațiile europene și internaționale poate fi dobandita numai prin formarea și selectarea de specialiști, bazat pe o instruire și evaluare continua acestora.

Atât etapele pregătitoare cat și cele ulterioare încheierii acordurilor europene și internaționale presupun eforturi și costuri corespunzător multiplicate, atât pentru organismul național de acreditare cat și pentru organismele și laboratoarele acreditate. Aceleași eforturi le implica, uneori, participarea la activitățile de standardizare. În acest sens este necesară completarea fondurilor proprii cu fonduri atrase de la beneficiarii acreditării și evaluării, precum și de la bugetul statului, în limita sumelor disponibile.

Având în vedere numărul relativ mare al laboratoarelor de încercări acreditate, pentru creșterea încrederii în rezultatele testelor realizate de către acestea, se recomanda ca organismul național de acreditare sa manifeste mai mult interes pentru dezvoltarea de scheme de intercomparare a rezultatelor încercărilor.

IV. Implicarea organismului național de acreditare și a organismelor acreditate în dezvoltarea unei culturi a calității în România

Activitatea de instruire și educare reprezintă baza dezvoltării. În ceea ce privește instruirea pentru dezvoltarea unei culturi a calității, aceasta presupune eforturi deosebite, informațiile și cunoștințele trebuind a fi pregătite, transmise și receptate corespunzător de toate mediile, indiferent de pregătire și vârsta, uneori ținta trebuind sa vizeze modificarea unor mentalitati și obiceiuri eronat inradacinate.

Organismul național de acreditare are deja experință în promovarea unei culturi a calității, fiind activ în aceasta direcție, încă de la înființare, prin Centrul de Formare Pregătire pentru Acreditare, ce-i aparține. Transformarea acestui centru, într-o structura autonomă, care să ofere pe lângă actualele cursuri de formare și perfecționare și posibilitatea absolvirii masteratului, respectiv a doctoratului în domeniile ingineriei calității și fiabilitatii poate reprezenta o noua deschidere pe care organismul de acreditare ar putea sa o ofere.

Ca obiectiv, problematica instruirii se regaseste la nivelul organizațiilor neguvernamentale preocupate de îmbunătățirea competitivitatii produselor și serviciilor, la nivelul organismelor de evaluare a conformitatii, la structurile cu caracter asociativ ale acestora, precum și la nivelul asociațiilor laboratoarelor acreditate. Totuși, în scopul alinierii la nivelul exigențelor europene, se impune o intensificare a eforturilor pentru dezvoltarea de noi programe/cursuri de instruire și o mai buna mediatizare a ofertelor din acest domeniu.

5. MĂSURI/ACȚIUNI, RESPONSABILITĂȚI PENTRU

PERIOADA 2004-2007

5.1 Măsuri/acțiuni, responsabilități în domeniul standardizarii

*FONT 9*

Obiective

Măsuri/Acțiuni

Organizații de

implementare

I. Creșterea relevantei standardelor române pe piața

Îmbunătățirea înțelegerii necesităților

pieței de către organismul național de

standardizare

- Îmbunătățirea sistemului

organizațional al activității de

standardizare naționala

ASRO

- Ministerele

economice

- Asociațiile și

patronatele

producătorilor

și consumatorilor

- Agenții

economici

Îmbunătățirea reprezentării

producătorilor consumatorilor,

Întreprinderilor mici și mijlocii, a

factorilor de decizie politica și a

altor părți interesate la activitatea

de standardizare naționala

- Creșterea constientizarii privind

importanța participării la activitatea

de standardizare

- Dezvoltarea parteneriatelor de

reprezentare și participare la

activitatea de standardizare, în-

deosebi în ceea ce privesc interesele

consumatorilor și întreprinderilor

mici și mijlocii

ASRO

- Ministerele

economice

- Asociațiile și

patronatele

producătorilor

consumatorilor

- Agenții

economici

Îmbunătățirea activităților comitetelor

tehnice de standardizare

- Întărirea continua a

managementului și procedurilor

specifice

- Implementarea unor activități suport

(ex. noi instrumente, instruire)

ASRO

CT ale ASRO

Participarea reprezentanților

organismului național de standardizare

la activitățile organizațiilor europene

și internaționale de standardizare

- Prioritizarea domeniilor de interes

pentru participare

- Susținerea participării

ASRO

- Ministerele

economice

- Asociațiile și

patronatele

producătorilor și

consumatorilor

- Agenții

economici

Elaborarea de standarde române,

originale, în funcție de cerințele

economiei naționale

- Identificarea domeniilor de interes

- Prioritizarea

domeniilor/subdomeniilor

- Asigurarea surselor de finanțare

ASRO

- Ministerele

economice

- Asociațiile și

patronatele

producătorilor și

consumatorilor

- Agenții

economici

Traducerea standardelor europene

adoptate prin metoda "fila de

confirmare"

- Creșterea constientizarii părților

interesate privind beneficiile

utilizării standardelor în limba

română

- Prioritizarea standardelor române

necesare a fi traduse

- Susținerea financiară de care părțile

interesate a traducerii standardelor

- Dezvoltarea parteneriatelor pentru

asigurarea fondurilor necesare

traducerii standardelor

ASRO

- Asociațiile și

patronatele

producătorilor și

consumatorilor

- Agenții

economici

II. Promovarea ASRO ca membru cu drepturi depline al CEN și CENELEC în anul 2005

Menținerea ritmului accelerat de

adoptare a standardelor europene (CEN

și CENELEC) ca standarde române, în

scopul atingerii gradului de adoptare

de 100%, la sfârșitul anului 2004.

- Stabilirea ponderii standardelor

adoptate prin metoda "fila de

confirmare" și respectiv prin

traducere, din total standarde

europene de adoptat

- Susținerea activității de adoptare a

standardelor europene CEN și

CENELEC, în anul 2004, din

fonduri, alocate pe baza

contractuală, de către ministere,

pentru domeniile lor de competența,

conform prevederilor Legii

nr. 355/2002.

ASRO

M.E.C.

M.Ed.T.C.

M.S.

M.T.C.T.

M.M.S.S.F.

M.C.T.I.

- Agenții

economici

membri ai

comitetelor

tehnice

Adoptarea în continuare a standardelor

europene armonizate ca standarde

române, pentru atingerea/menținerea

nivelului de adoptare de 100%

- Susținerea activității de adoptare a

standardelor armonizate din fonduri

bugetare, alocate pe baza

contractuală, de către autoritățile

competente (ministere)

ASRO

M.E.C.

M.S.

M.T.C.T.

M.M.S.S.F.

M.C.T.I

Participarea activa și consecventa la

lucrările comitetelor tehnice/

subcomitetelor/grupelor de lucru ale

CEN și CENELEC

- Stabilirea prioritatilor de participare

- Susținerea de către părțile interesate

a participării

- Monitorizarea participării

ASRO

- Ministerele

economice

- Asociațiile și

patronatele

producătorilor

și consumatorilor

- Agenții economici

inclusiv cei

reprezentați în

comitetele

tehnice

Retragerea sau amendarea a

standardelor și reglementărilor tehnice

conflictuale în raport cu standardele

europene și internaționale adoptate și

dezvoltarea unui mecanism care să

asigure permanentizarea acestei

activități.

- Stabilirea unui calendar exact, cu

termene limita rezonabile pentru

asemenea anulari.

- Elaborarea și promovarea

procedurii de retragere a

documentelor normative conflictuale

- Stabilirea grupurilor responsabile

pentru analizarea și retragerea

documentelor conflictuale

ASRO

M.E.C.

MJ.

M.S.

M.T.C.T.

M.M.S.S.F.

M.C.T.I.

M.A.P.A.M.

- Agenții

economici

membri ai

comitetelor

tehnice

- Participarea ASRO la procesul de

elaborare a standardelor europene,

începând cu anul 2004.

- Constientizarea operatorilor

economici privind participarea la

elaborarea standardelor europene.

- Prioritizarea domeniilor de interes

pentru participare

- Dezvoltarea mecanismelor tehnice

și economice de sustinere a

participării la activitatea de

elaborare a standardelor europene

ASRO

- Ministerele

economice

- Asociațiile și

patronatele

producătorilor și

consumatorilor

- Agenții

economici

Asigurarea dezvoltării instituționale a

ASRO

Suport în susținerea și aprobarea

proiectelor de dezvoltare

instituțională a ASRO (CALIST,

INFRAS, acorduri bilaterale).

MEC

MECT

MIE

MFP

III. Îmbunătățirea eficientei procesului de comunicare în legătură cu activitatea

de standardizare la nivel național și internațional precum și a celui de

furnizare de informații relevante părților interesate

Dezvoltarea Centrului pentru schimb de

informații în baza cerințelor OMC și

ale UE

- Stabilirea structurii organizatorice a

centrului

- Stabilirea procedurii interne de

preluare/prelucrare/ furnizare

informații

- Instruirea personalului implicat în

proces

ASRO

MEC

Dezvoltarea bazei de date în domeniul

standardizarii

- Stabilirea de noi parteneriate cu

organizații similare de standardizare

- Organizarea bazei de date pentru a

asigura o accesare rapida (ex.

accesare pe cale electronică)

ASRO

MEC

Diversificarea serviciilor și

materialelor informative raportat la

cerințele pieței

- Identificarea a noi pachete de

produse, orientate către client

- Dezvoltarea departamentului de

vânzări standarde

- Monitorizarea eficientei utilizării

serviciilor și materialelor

informative

ASRO

Asigurarea protecției în domeniul

copyright-ului și al drepturilor de

exploatare

- Clarificarea modului în care

legislația naționala referitoare la

drepturile de proprietate intelectuală

se aplică în cazul standardelor

- Monitorizarea și controlul utilizării

standardelor române

ASRO

ORDA

IV. Dezvoltarea activităților de certificare și instruire

Îmbunătățirea activității instruire,

prestată de organismul național de

standardizare

- Instruirea persoanelor implicate în

testarea și evaluarea conformitatii

produselor bazat pe referentiale

standardizate

- Instruirea persoanelor implicate în

procesul de elaborare a standardelor

de firma și profesionale

- Furnizarea de consultanța de

specialitate pentru elaborarea

standardelor de firma și

profesionale,

ASRO

5.2. Măsuri/ acțiuni, responsabilități în domeniul metrologiei

Obiective

Măsuri Acțiuni

Organizații de

implementare

I. Întărirea capacității de a asigura trasabilitatea rezultatelor masurarilor și

a valorilor etaloanelor din România la valorile etaloanelor naționale și

internaționale, în concordanta cu nevoile tarii

Menținerea și

dezvoltarea

etaloanelor naționale

- Stabilirea etaloanelor naționale în

concordanta cu strategia de dezvoltare

a tarii.

- Susținerea activităților de menținere și

dezvoltare a etaloanelor naționale din

fonduri alocate de la bugetul de stat,

conform prevederilor

Legii nr. 178/2003 ,

BRML

M.E.C

Alți deținători de

etaloane naționale,

nominalizați prin

HG.

Dezvoltarea, menținerea

și

diseminarea trasabilitatii

- Realizarea de comparari interlaboratoare

naționale și internaționale.

- Implementarea cerințelor standardului SR

EN ISO/CEI 17025 în cadrul laboratoarelor

de metrologie,

BRML

Laboratoare de

metrologie ale

agenților economici

Ministere economice

II. Armonizarea operativă, în continuare, a reglementărilor naționale cu cele europene,

implementarea practicilor din țările Uniunii Europene din domeniu

Transpunerea și

implementarea

Directivei 2004/22/EC

privind instrumentele de

măsurare (MID)

- Elaborarea și promovarea HG pentru

transpunere.

- Crearea de structuri instituționale privind

evaluarea conformitatii și supravegherea

pieței.

M.E.C

BRML

Agenți economici

Implementarea

cerințelor

reglementărilor

armonizate din domeniul

metrologiei, la nivelul

exigențelor europene

- Creșterea constientizarii producătorilor,

inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii,

a consumatorilor, a factorilor de decizie

politica și a altor părți interesate privind

importanța alinierii la cerințelor

reglementărilor europene din domeniul

metrologiei.

M.E.C

BRML

Agenți economici

Întărirea capacității

organismului de

supraveghere a

pieței.

- Întărirea continua a managementului și

dezvoltarea procedurilor specifice.

- Alocarea de resurse de la bugetul statului

pentru activitățile de supraveghere,

M.E.C

BRML

III. Oferirea de oportunitati mediului de afaceri din România pentru a-și îmbunătăți

competența la nivel internațional, pe baza performantei tehnice

Obținerea recunoașterii

CIPM-MRA pentru

capabilitatile BRML- INM

și extinderea

acestora la un

nivel corespunzător

obiectivelor strategice ale

României.

- Declararea și recunoașterea a cel puțin 300

capabilității de etalonare până la sfârșitul

anului 2007.

M.E.C

BRML

Agenți economici

Promovarea BRML - INM

ca membru plin în cadrul

EUROMET.

- Participarea activa la comparari

interlaboratoare în cadrul EUROMET.

- Inițierea a cel puțin 20 de proiecte

EUROMET până la sfârșitul anului 2007.

BRML

Dezvoltarea cercetării

științifice în domeniul

metrologiei, aplicate în

industrie.

- Lansarea de programe de cercetare-

dezvoltare în domeniul metrologiei

științifice și aplicate în industrie, finanțate

din fonduri bugetare.

M.E.C

M.Ed.T.C

5.3. Măsuri/acțiuni, responsabilități în domeniul acreditării și evaluării

conformitatii

Obiective

Măsuri Acțiuni

Organizații de

implementare

I. Întărirea structurilor de acreditare și evaluare a conformitatii

Îmbunătățirea

managementului RENAR

- Implementarea recomandărilor EA-LA

formulate cu ocazia evaluării pentru

semnarea LA

- Utilizarea setului de KPI-uri elaborat de

către EA,ca instrument pentru îmbunătățirea

activității RENAR

- RENAR

Creșterea satisfactiei

clienților

- Perfecționarea profilului evaluatorilor și

auditorilor raportat la cerințele standardelor

ISO 17011, ISO 19011, ISO 17024, ISO

17025

- Dezvoltarea abilităților de comunicare și

transfer de informații de la și către clienți

- RENAR

Organisme și

laboratoare

Informatizarea sistemului

de comunicare între

RENAR și laboratoarele și

organismele acreditate pe

de o parte și între acestea

și autorități pe de alta

parte.

- Creșterea capacității de comunicare, prin

dezvoltarea sistemului informatic al

RENAR și a unui sistem de tip INTRANET

- Proiectarea și implementarea/achiziția

unui soft specializat pentru comunicările în

timp real

- Instruirea personalului pentru a fi capabil

sa opereze noul sistem

- RENAR

- Organisme și

laboratoare

- Ministere

- INFRAS

Dezvoltarea schemelor de

intercomparare

- Identificarea domeniilor de interes pentru

intercompararea rezultatelor

- Proiectarea și implementarea schemelor de

intercomparare

- Diseminarea informațiilor privind

oportunitatile și beneficiile intercompararii

- RENAR

- Laboratoarele de

încercări și

etalonare

Dezvoltarea structurilor cu

caracter asociativ la

nivelul laboratoarelor și

organismelor acreditate

- Susținerea dezvoltării sistemului asociativ

în domeniul evaluării conformitatii împreună

cu structurile asociative existente și

entitatile fără apartenența la astfel de

structuri

- Reprezentarea structurilor asociative în

Consiliul Director al RENAR

- Activarea și susținerea prezentei

asociațiilor în cadrul structurilor europene

(EUROLAB și IQNet)

- MEC

- Organisme și

laboratoare

Dezvoltarea infrastructurii

de evaluare a

conformitatii, la nivelul

exigențelor și practicii

europene

- Susținerea în continuare a dezvoltării

infrastructurii pentru evaluarea

conformitatii prin Programul de creștere a

competitivitatii produselor industriale și

programul INFRAS, inclusiv a structurilor

care funcționează în sistem neacreditat.

- MEC

- MECT

II. Dezvoltarea a noi domenii de acreditare corespunzător cerințelor pieței

Dezvoltarea a noi domenii

de acreditare

- Identificarea și prioritizarea noilor

domenii, bazat pe studii de marketing și

analize efectuate cu autoritățile

- Instruirea personalul pentru a opera în noile

domenii

- Elaborarea și validarea întregului set de

resurse, instrumente și mijloace

- Dezvoltarea de proiecte de cooperare bilaterala

cu organisme de acreditare experimentate

- RENAR

- Ministere

- MEC

III Dezvoltarea cooperării la nivel național, regional și internațional

Extinderea EA-LA la

domeniile laboratoare de

etalonare, organisme de

certificare sisteme de

management al mediului,

organsieme de inspecție și

organisme de certificare

personal

- Revizuirea procedurilor RENAR pentru

domeniile ce fac obiectul extinderii LA

- Încheierea protocolului de colaborare

RENAR- BRML, pentru domeniul

laboratoarelor de etalonare, bazat pe

recomandările UE pentru acreditarea

laboratoarelor de etalonare

- Identificarea KPI-urilor și pregătirea

materialelor pentru evaluare de către EA

- RENAR

Participare la

comitetele/grupurile de

lucru ale EA, IAF și ILAC

și comitetele tehnice de

standardizare

- Prioritizarea domeniilor de interes pentru

participare

- Formare de specialiști reprezentativi

- Susținerea participării la comitetele/

grupurile de lucru ale EA, IAF și ILAC și

comitetele tehnice de standardizare a

reprezentanților RENAR, din fonduri proprii,

atrase și alocari bugetare

- Constientizarea laboratoarelor și organismelor

acreditate privitor la necesitatea sustinerii

organismului de acreditare în eforturile acestuia

de a participa la activitățile organizațiilor

la care este membru

- RENAR

- Organisme și

laboratoare

- MEC și celelalte

ministere

Încheierea LA cu ILAC

și IAF

- Semnarea LA cu IAF și ILAC

- RENAR

Dezvoltarea colaborării cu

organismele balcanice de

acreditare

- Dezvoltarea competentei și abilităților RENAR

și organismelor de certificare și inspecție pentru

a exporta servicii specifice

- Dezvoltarea de proiecte de cooperare bi- și

multilaterale pentru diseminarea experienței și

informațiilor în domeniul acreditării și evaluării

conformitatii

- RENAR

- MEC

IV. Dezvoltarea culturii calității în România

Transformarea Centrului

de Formare Pregătire în

domeniul Acreditării al

RENAR, într-o structura

autonomă

- Analizarea împreună cu MEdC a

posibilității implicarii CFPA în absolvirea

masteratului, respectiv a doctoratului în

domeniile ingineriei calității și fiabilitatii

- Dezvoltarea de parteneriate organizații

guvernamentale și neguvernamentale

pentru promovarea culturii calității

- Dezvoltarea unor campanii de promovare a

culturii calității, la nivelul întregii tari

- RENAR

- MECT

- MEC

- Asociațiile

profesionale și

patronatele din

industrie

- Organizațiile

neguvernamentale

Implicarea mai activa a

structurilor

neguvernamentale, a celor

asociative ale

organismelor de evaluare

a conformitatii și

laboratoarelor acreditate

pentru dezvoltarea

culturii calității în

România

- Organizarea anuală a "Forumului Calității"

- Identificarea și promovarea de noi activități

în cadrul Consiliului Consultativ pentru

Calitate sub patronajul presedentiei

României

- Continuarea editării (pe suport de hârtie și

electronic) a cataloagelor RENAR

- Dezvoltarea site-ului www.renar.ro și

www.calitate.com

- Inițierea de programe și cursuri de instruire

- RENAR

- UGIR 1903

- CCIRMB

-IRECE

- MEC

_______________