Hotărârea nr. 44/1996
referitoare la soluționarea contestației formulate de domnul Zdrenghea Voicu împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 6 din 1 octombrie 1996
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Muraru - președinte
Costica Bulai - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Alexandru Grigorie - procuror
Georgeta Panoviciu - magistrat-asistent
Pe rol soluționarea contestației formulate de domnul Zdrenghea Voicu împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 6 din 1 octombrie 1996, prin care s-a respins cererea de înregistrare a candidaturii sale pentru funcția de Președinte al României, depusa la Biroul Electoral Central cu nr. 301 din 2 octombrie 1996.
Contestația a fost înaintată Curții Constituționale și formează obiectul Dosarului nr. 248 D/1996.
Curtea a decis soluționarea contestației fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvarii ei în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor
art. 14 din Legea nr. 47/1992 , ale art. 11 alin. (2) și (3) și ale
art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la
art. 85 din Legea nr. 68/1992
și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Magistratul-asistent prezintă obiectul contestației.
În contestație se susține ca în mod greșit Biroul Electoral Central a respins cererea de înregistrare a candidaturii sale pe motiv că nu este însoțită de lista susținătorilor în condițiile
art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 , deoarece aceasta cerința a legii nu este prevăzută în Constituție, ci într-o lege "care, după natura sa, este inferioară Constituției", și astfel anulează dreptul fundamental de a fi ales, "acesta neputind fi afectat de condiții". Se mai susține ca, fiind aprobată prin referendum, Constituția nu poate fi "alterata de voința Parlamentului care sfideaza suveranitatea poporului, adaugind ceea ce poporul nu a aprobat", iar condiția existenței a 100.000 de semnături reprezintă, totodată, "o veritabila revizuire a Constituției". În concluzie, se solicita constatarea neconstitutionalitatii prevederilor
art. 9 lit. c) din Legea nr. 69/1992
și se solicita înregistrarea candidaturii sale în calitate de candidat independent la Președinția României.
Procurorul solicita respingerea contestației, întrucît, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) și ale
art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992
pentru alegerea Președintelui României, depunerea candidaturii se face numai dacă este însoțită de lista sau de listele cu cel puțin 100.000 de sustinatori, cerința de ordine publică.
CURTEA,
luând în dezbatere contestația înaintată de Biroul Electoral Central, constata ca este competența sa o soluționeze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al
art. 27 din Legea nr. 47/1992
și al
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
Analizînd contestația în raport cu prevederile Constituției, ale
pentru alegerea Președintelui României și vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) și ale
art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992
pentru alegerea Președintelui României, candidaturile se pot depune la Biroul Electoral Central, numai dacă sunt însoțite de lista a cel puțin 100.000 de sustinatori, condiție instituită prin lege organică, conform art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituție.
În motivarea contestației se susține ca, întrucît condiția legală a prezentării unor liste de semnături nu este prevăzută în Constituție,
art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 , care prevede aceasta condiție, intră în conflict cu dispozițiile constituționale referitoare la eligibilitate.
Aceasta sustinere nu este intemeiata, deoarece dreptul de a fi ales și propunerea candidaturii sunt doua aspecte diferite. Astfel, prin Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996 Curtea a statuat ca deși o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituției, decît pe o persoană ce întrunește condițiile constituționale de eligibilitate, totuși alegerile pentru funcția de Președinte al României pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale instituite prin
Legea nr. 69/1992 , adoptată în temeiul art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituție. De aceea depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, asa încât cerința ca propunerea candidaturii să fie reprezentativa, având adeziunea a cel puțin 100.000 de sustinatori, constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional al contestatorului de a fi ales. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat și cu prilejul alegerilor din anul 1992 prin Hotărârea nr. 3 din 1 septembrie 1992 și nu exista temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.
Fața de cele arătate, se constată că motivele invocate de contestator sunt neintemeiate și, în consecința, Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 6 din 1 octombrie 1996 urmează a fi menținută, iar contestația urmează a fi respinsă.
Pentru considerentele arătate și vazind dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a) și ale
art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , precum și ale art. 2 alin. (2) și ale
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de domnul Zdrenghea Voicu.
Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Georgeta Panoviciu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.