Decizia nr. 553/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, precum și a ordonanței în integralitate, excepție ridicată de Daniela Breciuga în Dosarul nr. 752/CA/2005, Mihaela Cornelia Petrică în Dosarul nr. 753/CA/2005, Mihaela Carmen Urdă în Dosarul nr. 754/CA/2005, Cristian Nicolae Iliescu în Dosarul nr. 745/CA/2005, Mariana Badea în Dosarul nr. 747/CA/2005 și Lucian Cornel Gurănoiu în Dosarul nr. 748/CA/2005 ale Tribunalului Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 445D/2005, nr. 446D/2005, nr. 447D/2005, nr. 448D/2005, nr. 449D/2005 și nr. 450D/2005 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 450D/2005, nr. 449D/2005, nr. 448D/2005, nr. 447D/2005 și nr. 446D/2005 la Dosarul nr. 445D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , de exemplu prin

Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, și prin

Decizia nr. 339 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 15 august 2005, statuând că acestea sunt constituționale. În ceea ce privește constituționalitatea extrinsecă a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , Curtea a statuat prin

Decizia nr. 305 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2005, că emiterea acestei ordonanțe este justificată de necesitatea reglementării aplicării dispozițiilor legii bugetare pentru anul 2005, aplicarea prevederilor ordonanței fiind limitată doar pe durata acestui an. În consecință, se apreciază că urgența reglementărilor justifică, în acest caz, existența situației extraordinare și, în consecință, dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate.

Arată că soluția adoptată este valabilă și în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 752/CA/2005, Încheierea din 10 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 753/CA/2005, Încheierea din 10 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 754/CA/2005, Încheierea din 9 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 745/CA/2005, Încheierea din 12 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 747/CA/2005 și Încheierea din 9 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 748/CA/2005, Tribunalul Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005. Excepția a fost ridicată de Daniela Breciuga, Mihaela Cornelia Petrică, Mihaela Carmen Urdă, Cristian Nicolae Iliescu, Mariana Badea și Lucian Cornel Gurănoiu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

sunt neconstituționale "în măsura în care aceste dispoziții nu aduc modificări numai în ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici ci schimbă gradul profesional al funcționarilor publici, stabilit prin statutul acestora adoptat printr-o lege organică". De asemenea, arată că, potrivit dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici este reglementat prin lege organică, aceasta fiind singurul act normativ prin care se stabilesc categoriile de funcționari publici și funcțiile publice. Astfel, orice modificare în ceea ce privește funcțiile publice prevăzute de statutul funcționarilor publici se poate face numai prin lege organică, în caz contrar fiind încălcate dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. În continuare arată că delegarea legislativă prevăzută de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție nu poate opera în ceea ce privește adoptarea unor modificări ale funcțiilor publice, în această situație nefiind dovedit caracterul urgent. De altfel, așa cum rezultă din motivarea caracterului urgent al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , aceasta se referă numai la asigurarea unor drepturi salariale ale funcționarilor publici, în cazul acesta putând opera delegarea legislativă, astfel că modificarea funcțiilor publice printr-o ordonanță de urgență nu poate fi considerată ca fiind constituțională. De asemenea, potrivit art. 115 alin. (6) din Constituție, "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". Astfel, se consideră că aplicarea dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004

trebuia să țină cont de încadrările în grade superioare, precum și de alte avansări ale personalului care deține funcții publice, de la data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2002

până la data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 .

Tribunalul Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu modifică încadrările în funcție, ci corelează gradul profesional cu prevederile

art. 14 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, republicată, având în vedere modificările aduse acesteia prin

Legea nr. 161/2003 . În continuare arată că susținerea referitoare la nemotivarea caracterului urgent al măsurilor luate prin adoptarea ordonanței de urgență este neîntemeiată, în preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004

motivându-se că "Măsurile cuprinse în prezenta ordonanță de urgență reprezintă o etapă în reforma salarială a funcționarilor publici și au la bază negocierile Guvernului României cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, precum și cu organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici.

Măsurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență vizează interesul social, buna desfășurare a activității în administrația publică, creșterea calității serviciului public și constituie situații de urgență și extraordinare."

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul apreciază că, din modul în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate și din argumentele autorului excepției, critica vizează ansamblul măsurilor luate prin prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 . În continuare arată că instanța de contencios constituțional a statuat, de exemplu prin

Decizia nr. 85/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 iunie 2001,

Decizia nr. 15/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, și prin

Decizia nr. 101/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 10 mai 2004, că "interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare", având în vedere că "ordonanța de urgență nu este o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ, adoptat de Guvern, în temeiul unei prevederi constituționale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unui caz excepțional". Astfel, în domeniile rezervate reglementării la nivel de lege organică, Guvernul poate lua măsuri, prin ordonanță de urgență, cu condiția motivării urgenței reglementării în situații extraordinare. În concluzie arată că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , raportate la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. În continuare se arată că existența situației extraordinare care impune adoptarea măsurilor privind salarizarea funcționarilor publici se întemeiază pe două aspecte, și anume asigurarea unor drepturi salariale pentru funcționarii publici, ce constituie un obiectiv prioritar în cadrul Strategiei actualizate a Guvernului privind accelerarea reformei în administrația publică 2004-2006, pe de-o parte, iar pe de altă parte, măsurile cuprinse în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

reprezintă o etapă în reforma salarială a funcționarilor publici și au la bază negocierile Guvernului României cu organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

față de prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece reîncadrarea funcționarilor publici în funcție de noile criterii stabilite este justificată în cuprinsul ordonanței de urgență de "interesul social, buna desfășurare a activității în administrația publică, creșterea calității serviciului public și constituie situații de urgență și extraordinare".

De asemenea, arată că nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia dispozițiile

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

încalcă prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece reîncadrarea funcționarilor publici în funcție de noi criterii nu afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului prevăzute în titlul III al Constituției, respectiv Parlamentul, Guvernul, administrația publică și autoritatea judecătorească, și nici pe cel al autorităților publice care sunt reglementate în alte titluri ale Legii fundamentale, cum ar fi Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi și Consiliul Economic și Social.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Deși Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , din motivarea excepției rezultă că autorul acesteia se referă la

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , precum și la ordonanță în integralitate. Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , precum și ordonanța în integralitate.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 23 noiembrie 2004, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 76/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 18 aprilie 2005. Textul art. 6 are următorul cuprins:

- Art. 6: "(1) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004

privind unele măsuri în domeniul funcției publice, la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional asistent și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional asistent, treapta 3 de salarizare.

(2) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 2 se reîncadrează în gradul profesional asistent și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional asistent, treapta 2 de salarizare.

(3) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional asistent și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional asistent, treapta 1 de salarizare.

(4) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 3 de salarizare.

(5) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 2 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 2 de salarizare.

(6) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 1 de salarizare.

(7) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 3 de salarizare.

(8) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 2 se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 2 de salarizare.

(9) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 1 de salarizare."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) și ale art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, care au următorul conținut:

- Art. 73 alin. (3) lit. j): "(3) Prin lege organică se reglementează: [...]

j) statutul funcționarilor publici;";

- Art. 115 alin. (4) și (6): "(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. [...]

(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în ceea ce privește problema constituționalității extrinseci a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , prin

Decizia nr. 305 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2005, s-a statuat că "potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție statutul funcționarilor publici se stabilește prin lege organică, iar sistemul de salarizare a acestei categorii de funcționari ține de statutul lor". Tot cu aceeași ocazie s-a reținut că "interdicția reglementării în domenii care fac obiectul legilor organice este prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituție pentru ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Această interdicție nu operează și în cazul ordonanțelor de urgență, care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. Emiterea unor asemenea ordonanțe este condiționată însă de existența unor «situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată», iar Guvernul este obligat să motiveze urgența în cuprinsul ordonanței. În ceea ce privește

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , Guvernul a motivat existența situației extraordinare prin aceea că «asigurarea unor drepturi salariale funcționarilor publici care, potrivit legii, îndeplinesc prerogative de putere publică și sunt supuși unui regim sever al incompatibilității și conflictului de interese este un obiectiv prioritar al Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administrația publică 2004-2006» și că «măsurile cuprinse în această ordonanță reprezintă o etapă în reforma salarială a funcționarilor publici și au la bază negocierile Guvernului României cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, precum și cu organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici». Prin urmare, Curtea reține că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

apare ca un răspuns la necesitatea de a da curs rezultatelor negocierilor Guvernului cu instituțiile internaționale amintite, precum și cu organizațiile sindicale, în sensul instituirii unor reforme în administrația publică. De asemenea, emiterea acestei ordonanțe este justificată de necesitatea reglementării aplicării dispozițiilor legii bugetare pentru anul 2005. De altfel, Curtea observă că aplicarea prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004

este limitată doar pe durata acestui an. În consecință, Curtea apreciază că urgența reglementărilor justifică, în acest caz, existența situației extraordinare și, ca urmare, dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate."

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestui articol, statuând prin

Decizia nr. 394 din 12 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 30 august 2005,

Decizia nr. 339 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 15 august 2005, și

Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, că aceste dispoziții sunt constituționale.

Soluția adoptată și considerentele deciziilor citate sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, precum și a ordonanței de integralitate, excepție ridicată de Daniela Breciuga în Dosarul nr. 752/CA/2005, Mihaela Cornelia Petrică în Dosarul nr. 753/CA/2005, Mihaela Carmen Urdă în Dosarul nr. 754/CA/2005, Cristian Nicolae Iliescu în Dosarul nr. 745/CA/2005, Mariana Badea în Dosarul nr. 747/CA/2005 și Lucian Cornel Gurănoiu în Dosarul nr. 748/CA/2005, dosare ale Tribunalului Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 octombrie 2005.