Decizia nr. 286/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Marilena Mincă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Teodoris Skandaridis în Dosarul nr. 1.732/2005 al Judecătoriei Constanța.

La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 23 decembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.732/2005, Judecătoria Constanța a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Teodoris Skandaridis în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), privind egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 20, referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1), privind accesul liber la justiție, ale art. 52 alin. (1), referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, și ale art. 126 alin. (1), privind realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, precum și dispozițiile art. 6 paragraful 1 și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Autorul excepției consideră că dispozițiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, deoarece "nu reglementează și dreptul persoanei față de care s-a început urmărirea penală sau s-a pus în mișcare acțiunea penală de a face plângere împotriva actelor procurorului".

Judecătoria Constanța apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 126 alin. (1) privind realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, precum și dispozițiile art. 6 paragraful 1 și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin numeroase decizii s-a pronunțat asupra constituționalității art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. De exemplu, în

Decizia nr. 405 din 14 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 4 august 2005, Curtea Constituțională a statuat că plângerea reglementată de dispozițiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală reprezintă un răspuns la necesitatea consacrării legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanței de judecată competente atunci când este nemulțumită de soluția dată plângerii sale contra actelor procurorului, așadar o concretizare a dispozițiilor art. 21 din Legea fundamentală, care consacră dreptul de acces liber la justiție.

În același sens, în

Decizia nr. 293 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 iulie 2005, respingând excepția ca neîntemeiată, Curtea a reținut că dispozițiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedură penală asigură exercitarea efectivă a dreptului de acces la justiție. Faptul că în sfera actelor împotriva cărora partea poate face plângere în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală nu sunt prevăzute în mod expres și alte acte ale procurorului nu reprezintă o problemă de constituționalitate, de competența Curții Constituționale. Curtea a statuat în acest sens în mod constant în jurisprudența sa că "nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" ( Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" ( Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).

De asemenea, în

Decizia nr. 74 din 8 februarie 2005

și în

Decizia nr. 27 din 25 ianuarie 2005 , Curtea a statuat că prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale cuprinse în art. 16, 20 și 126 din Legea fundamentală, precum și cu dispozițiile art. 6 paragraful 1 și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele care le-au fundamentat sunt valabile și în prezenta cauză.

Referitor la criticile de neconstituționalitate ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală în raport cu prevederile constituționale ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, se constată că acestea sunt nerelevante pentru soluționarea excepției, textul constituțional invocat neavând incidență în cauză.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Teodoris Skandaridis în Dosarul nr. 1.732/2005 al Judecătoriei Constanța.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 martie 2006.