Decizia nr. 9/1997

Anexa 1 SOLUȚII

referitoare la aplicarea prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificările și completările ulterioare

Articolul 2

1. Operațiunile efectuate de societățile comerciale și societățile agricole care executa prestări de servicii pentru prelucrarea produselor vegetale aparținând persoanelor fizice, cu plata în natura, intră în sfera de aplicare a T.V.A., astfel:

- produsele predate cultivatorilor scutiți de T.V.A. în temeiul art. 6 lit. A.e) din ordonanța, sub forma de zahăr, ulei, tuica, vin, făina, malai etc., nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate și nu se supun T.V.A.;

- produsele reținute de societățile prelucratoare pentru prestările de servicii executate se supun taxei pe valoarea adăugată la livrarea acestora ca atare sau sub forma prelucrata, în condițiile prevăzute de art. 10, 11 și 12 din ordonanța.

Produsele reținute potrivit prevederilor de mai sus și cele care au fost utilizate în scop personal sau care au fost puse la dispoziția altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit se supun prevederilor art. 2 pct. 2.2 din ordonanța.

2. Încadrarea în plafoanele în limita cărora pot fi predate bunuri și prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate în bilanțul contabil anual. Depășirea plafonului reprezintă operațiune impozabilă. T.V.A. aferentă depășirii de mai sus se include în decontul întocmit pentru luna în care agenții economici au termen de depunere a bilanțului contabil anual.

Articolul 3

1. Corpul gardienilor publici nu intră în sfera de aplicare a T.V.A., fiind organizat ca instituție publică a carei activitate nu are drep scop obținerea de profit, ci acela de paza și apărare a bunurilor, a ordinii și liniștii publice, a vieții și integrității persoanelor.

2. Valorificarea de către direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii nu intră în sfera de aplicare a T.V.A. Vânzarea prin comisionari a bunurilor proprietate de stat se supune T.V.A. numai pentru partea reprezentând comisionul agentului economic prin care se valorifica bunurile.

3. Regiile autonome aeroportuare de interes public național, cu specific deosebit, și Regia Autonomă "Administrația Naționala a Drumurilor din România" intră în sfera de aplicare a T.V.A. numai pentru veniturile proprii rezultate din prestările de servicii către terți.

Transferurile de la bugetul de stat sub forma de subvenții pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreținere, exploatare, reparații și modernizări, care depășesc veniturile, nu sunt supuse T.V.A. și nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".

T.V.A. deductibilă, aferentă bunurilor și serviciilor aprovizionate, se determina pe bază de pro rata calculată anual ca raport între veniturile proprii și veniturile totale (inclusiv cele din subvențiile înregistrate în contul 741 "Venituri din subvenții de exploatare"), prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli.

4. Prestările de servicii efectuate de regiile autonome de interes local, având ca obiect construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor și podurilor de interes județean și comunal, contractate cu consiliile locale sau consiliile județene, nu se supun T.V.A. și nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".

În cazul regiilor de mai sus, intră în sfera de aplicare a T.V.A. numai prestările de servicii către alți beneficiari decât cei prevăzuți la alineatul precedent, numai dacă aceste prestări depășesc cifra de afaceri anuală de 50 milioane lei.

Regiile autonome care realizează plafonul de mai sus, dar acesta reprezintă sub 10% din valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul respectiv, nu vor fi înregistrate ca plătitoare de T.V.A.

T.V.A. deductibilă, aferentă bunurilor și serviciilor destinate realizării operațiunilor impozabile, se stabilește pe bază de pro rata determinata ca raport între valoarea prestărilor de servicii către terți și valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, aprobat pentru anul respectiv. T.V.A. nedeductibila, rezultată conform pro ratei, se include în prețurile și în tarifele cu care se decontează lucrările executate consiliilor locale sau consiliilor județene.

5. Lucrările privind construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor și podurilor de interes județean și comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile județene cu alți agenți economici decât cei prevăzuți la

cap. III pct. 3.6. din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996 , intră în sfera de aplicare a T.V.A. potrivit legii.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a T.V.A. și alte lucrări și servicii de gospodărie comunală decât cele prevăzute la alineatul precedent, contractate de consiliile locale și de consiliile județene cu agenți economici plătitori de T.V.A.

Articolul 6 lit. A.e)

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

- livrările de bunuri efectuate de gospodăriile agricole individuale cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și care le folosesc și le exploatează în mod individual;

- livrările de bunuri efectuate de asociațiile constituite conform

art. 2 din Legea nr. 36/1991

privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultura.

Articolul 6 lit. A.h) 4.

Societățile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare și societățile de reasigurare sunt scutite de T.V.A. pentru sumele încasate de la asigurați.

Despăgubirile acordate asiguraților includ și T.V.A. cuprinsă în devizele întocmite de unitățile prestatoare de servicii înregistrate ca plătitoare de T.V.A.

Articolul 6 lit. A.h) 6.

Banca Naționala a României și societățile bancare sunt scutite de T.V.A. pentru operațiunile rezultate din activitatea specifică autorizata, prevăzute la

cap. III din Statutul Băncii Naționale a României, aprobat prin Legea nr. 34/1991

și, respectiv, la

art. 15-24 din Legea nr. 33/1991

privind activitatea bancară.

Nu sunt scutite de T.V.A. vânzările de imobile către salariați, cu excepția celor construite și date în folosință înainte de introducerea T.V.A. De asemenea, nu sunt scutite de T.V.A. tranzacțiile cu bunuri mobile și imobile în executarea creanțelor, precum și prestările de servicii care nu sunt efectuate în exclusivitate de societățile bancare, ca de exemplu: expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanța, evaluări de patrimoniu, închirieri de spații, cazare etc.

Societățile bancare care realizează, din activitățile impozabile, venituri de peste 50 milioane lei anual, au obligația să se înregistreze ca plătitori de T.V.A. și sa organizeze distinct evidenta gestiunilor și contabilității. Nu se admite stabilirea T.V.A. pe bază de pro rata.

Articolul 6 lit A.i) 1

Sunt scutite de T.V.A. lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere, executate pentru cimitire, ca: zidire de cavouri, săpat gropi, chituit capace de cripta, inhumarea și deshumarea decedatilor.

Sunt, de asemenea, scutite de T.V.A. obiectele de uz funerar, ca: sicrie și garnituri de sicrie, cruci, respecte, coroane și jerbe din flori naturale și artificiale; lumanari, exclusiv cele decorative și cele pentru nunti și botezuri.

Scutirile de mai sus se aplică pentru livrările de bunuri și prestările de servicii executate de unități care au prevăzute în obiectul de activitate, aprobat potrivit legii, astfel de activități.

Articolul 6 lit. A.i) 6

Sumele obținute din vânzarea formularelor tipizate comune pe economie, privind activitatea financiară și contabila, cu regim special de inseriere și numerotare, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 768/1992 , nu sunt supuse T.V.A. atât la unitățile care le tiparesc, cat și la cele de distribuire.

Articolul 6 lit. A.i) 8

1. Produsele reziduale rezultate din activitatea industriala cuprind rebuturile, materialele recuperate și deșeurile înregistrate în contul contabil 346 "Produse reziduale", conform normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 . Încadrarea corecta în reglementările de mai sus revine persoanelor prevăzute la

art. 11 din Legea contabilității nr. 82/1991 .

2. Vânzarea de produse reziduale, rezultate din activitatea industriala, de materiale recuperate din casări de bunuri mobile și imobile, precum și de materiale colectate de la populație, este scutită de T.V.A., cu exercitarea dreptului de deducere, numai dacă sunt destinate utilizării în scop productiv.

Destinația bunurilor se prevede în mod obligatoriu în contractele încheiate între furnizor și beneficiar.

În situația în care, la contractare sau, după caz, la livrare nu se poate stabili ca bunurile sunt destinate utilizării în scop productiv, furnizorii sunt obligați să aplice T.V.A., iar beneficiarii au dreptul să-și exercite dreptul de deducere prevăzut de lege.

3. Regimul de mai sus se aplică și de către agenții economici care au ca obiect de activitate prestarea serviciilor legate de operațiunile de mai sus, cum sunt cele privind: colectarea, sortarea, presarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul și vânzarea produselor reziduale destinate utilizării în scop productiv.

Articolul 6 lit. A.i) 11

Produsele scutite de T.V.A., cuprinse la poziția 6 "Proteze și produse ortopedice" din lista-anexa la ordonanța, sunt:

a) proteze articulare, articole și aparate de ortopedie, inclusiv centurile și bandajele medico-chirurgicale, carje, fotolii rulante și alte vehicule similare pentru invalizi;

b) articole și aparate pentru fracturi;

c) proteze oculare;

d) stimulatoare cardiace;

e) aparatele pentru facilitarea auzului la surzi;

f) alte aparate care se poarta, se duc în mana sau se implanteaza în organism pentru compensarea unor deficiente sau infirmități.

Articolele și aparatele pentru proteze dentare, livrate de agenții economici înregistrați ca plătitori de T.V.A., sunt supuse cotei de 9% de T.V.A.

Articolul 8

1. Pentru serviciile de natura celor prevăzute de

cap. IV pct. 4.4. din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996 , contractate cu prestatori care au sediul sau domiciliul în străinătate, T.V.A. se datorează de beneficiarii cu sediul sau domiciliul în România, în condițiile prevăzute la pct. 11.18. din normele menționate mai sus.

Agenții economici înregistrați ca plătitori de T.V.A. reflecta operațiunile de mai sus în decontul lunar la randurile 3 și 13. Pentru plătitorii de T.V.A. care nu au respectat prevederile pct. 11.18 alin. 1 din norme, calculul majorărilor de întârziere reglementat de art. 34 din ordonanța se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de 7 zile de la data primirii facturii externe sau, după caz, de la data efectuării plății prestatorului extern până la data depunerii decontului de T.V.A., în care operațiunile respective au fost reflectate.

Filiera înregistrărilor contabile este următoarea:

a) privind reflectarea în contabilitate a prestărilor de servicii efectuate de prestatorii externi:

628 = 401

-

cu valoarea facturii prestatorului extern;

401 = 446

-

cu impozitul pe redevențe reținut din suma datorată prestatorului extern;

446 = 5121

-

cu impozitul vărsat la buget;

401 = 5121

-

cu suma achitată prestatorului extern;

b) privind taxa pe valoarea adăugată:

a) la plătitorii de T.V.A.:

4426 = 4427

-

cu T.V.A. datorată de beneficiar, determinată prin aplicarea cotei legale asupra valorii facturii prestatorului extern, transformată în lei la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din ziua primirii facturii externe sau efectuării plății, după caz.

b) la neplatitorii de T.V.A.:

635 = 446

-

cu T.V.A. datorată de beneficiar;

446 = 5121

-

cu T.V.A. plătită de beneficiar;

c) înregistrarea în contabilitate a serviciilor prestate de prestatorii externi se va face de către beneficiari numai pe baza facturilor primite de la aceștia.

Societățile comerciale care cedează o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse T.V.A. vor determina suma cuvenită partenerului extern prin aplicarea cotei prevăzute în contractele încheiate asupra sumelor obținute din vânzarea produselor, exclusiv T.V.A.

T.V.A. reprezintă, potrivit legii, un venit al bugetului de stat și, ca urmare, o parte din aceasta nu poate fi cedata partenerului străin.

Reflectarea în contabilitate a vânzării bunurilor în condițiile aplicării prevederilor

Decretului nr. 276/1993

se face după cum urmează:

411 = %

-

cu valoarea totală a facturii;

701

-

cu prețul de vânzare al produselor finite exclusiv T.V.A. colectată și suma cuvenită partenerului străin;

462

-

cu suma cuvenită partenerului străin;

4427

-

cu suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată, determinată prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra sumelor cumulate din conturile 701 și 462;

462 = 446

-

cu impozitul pe redevențe, reținut din suma datorată partenerului străin;

446 = 5121

-

cu impozitul virat la bugetul de stat;

462 = 5121

-

cu suma achitată partenerului străin.

2. Potrivit art. 8 alin. 2 din ordonanța, în situația în care persoana care realizează operațiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, aceasta este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează sa îndeplinească obligațiile ce-i revin conform prevederilor ordonanței.

Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe.

Cererea trebuie însoțită de:

- declarația de începere a activității, care să cuprindă: data, volumul și natura activității pe care o va exercita în România;

- copia actului de constituire, în străinătate, a persoanei juridice respective;

- acceptul scris al reprezentantului fiscal propus, în care acesta trebuie să precizeze natura operațiunilor și valoarea estimată a acestora.

Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operațiunilor impozabile desfășurate de persoana străină în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor reprezentanți fiscali cu angajamente limitate.

Reprezentantul fiscal propus trebuie să prezinte o solvabilitate suficienta, care să îi permită îndeplinirea obligațiilor prevăzute de ordonanța și de normele de aplicare a acestuia pentru activitatea sa și a persoanei străine pe care o reprezintă.

Organul fiscal verifica îndeplinirea condițiilor de mai sus și, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei străine, cat și reprezentantului fiscal propus de aceasta.

În cazul acceptării cererii, concomitent ce transmiterea deciziei de aprobare se indica și codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face prin Centrul de tehnologia informatiei financiare din cadrul Ministerului Finanțelor.

În cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părți cu precizarea motivului refuzului.

Reprezentantul fiscal, după ce a fost propus și acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operațiunile efectuate în România de persoana străină, atât timp cat durează mandatul sau.

Reprezentantul fiscal poate să renunțe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată organului fiscal. În cerere trebuie să precizeze ultimul decont de T.V.A., pe care îl va depune în aceasta calitate, și propune o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârșit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze dacă renunțarea la mandat este ca urmare a încetării activității persoanei străine.

În cazul în care persoana străină își continua activitatea în România, cererea poate fi acceptată numai după ce persoana străină a întocmit toate formalitățile necesare desemnării unui alt reprezentant fiscal.

După încetarea activității persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta, reprezentantului fiscal îi revin toate obligațiile referitoare la plata T.V.A., a majorărilor de întârziere și a amenzilor, în termenele prevăzute de lege.

Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent să efectueze, într-un termen de până la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operațiunilor efectuate sub responsabilitatea sa.

Aprobarea cererii de renunțare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de către organul fiscal, sub rezerva ca acesta rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacă acestea rezultă din vina lui sau din complicitatea dintre el și persoana străină sau dintre el și alte persoane.

Obligațiile reprezentantului fiscal, privind aplicarea T.V.A. aferente operațiunilor efectuate în România de către persoana străină, sunt cele prevăzute de legislația română pentru plătitorii de T.V.A. cu sediul în România, cu următoarele derogări referitoare la:

a) modul de întocmire a facturilor;

Persoana străină transmite reprezentantului fiscal factura destinată clientului sau, fără a indica în această sumă taxei datorate, precum și doua copii ale facturii respective.

Reprezentantul fiscal emite factura fiscală potrivit reglementărilor în vigoare în România, cu următoarele date;

- datele de identificare, adresa și calitatea de reprezentant fiscal;

- data emiterii;

- numărul de cod fiscal românesc atribuit persoanei străine;

- numărul de ordine al facturii din plaja de numere primite de la organul fiscal, aferente operațiunilor efectuate de către persoana străină;

- suma T.V.A. colectata;

- alte date prevăzute de modelul de factura fiscală și care nu se regăsesc în factura originala emisă de persoana străină.

Exemplarul 1, completat conform celor de mai sus, se transmite clientului împreună cu factura originala emisă de persoana străină.

b) întocmirea și depunerea decontului de T.V.A.

Decontul va cuprinde exclusiv operațiunile rezultate din activitatea desfășurată în România de persoana străină pe care o reprezintă.

În situația în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane străine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana străină pe care o reprezintă.

Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plătitor de T.V.A., se întocmește un decont distinct, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru plătitorii de T.V.A. cu sediul în România;

c) exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferente bunurilor și serviciilor achiziționate din țara de persoana străină, destinate operațiunilor impozabile realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-20 din ordonanța.

Pentru exercitarea dreptului de deducere, reprezentantul fiscal trebuie, de regula, să dețină documentele originale prevăzute de reglementările de mai sus.

Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plătitor de T.V.A., reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii originale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

- persoana străină justifica organului fiscal obligația legală impusa de țara unde aceasta este stabilită, de a deține facturi originale la sediul societății străine;

- fotocopiile să aibă mențiunea pusă de societatea străină și certificate de aceasta ca ele sunt conforme cu originalul; aceasta mențiune trebuie să fie parafată de către reprezentantul fiscal care își asuma responsabilitatea;

- persoana străină trebuie să se angajeze, în scris, sa pună, temporar, facturile originale la dispoziția reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, pentru control.

Articolul 12

Operațiunile legate, import-export, realizate în baza

Hotărârii Guvernului nr. 276/1995 , de către agenții economici cu activitate de comerț exterior, privind: importul de produse energetice și de materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum și importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente și utilaje pentru producție, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse T.V.A., astfel:

a) la intrarea bunurilor în țara importatorul este obligat sa întocmească declarația vamală de import, sa plătească T.V.A. aferentă și, în mod corespunzător, să-și exercite dreptul de deducere în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

b) bunurile din import predate producătorilor în vederea realizării produselor ce urmează a fi exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importului, se factureaza la prețuri negociate plus T.V.A.;

c) produsele realizate de unitățile producătoare, livrate unităților cu activitate de comerț exterior pentru plata bunurilor din import primite de la aceștia, se factureaza la prețurile negociate plus T.V.A.

Exigibilitatea T.V.A., aferentă operațiunilor prevăzute la lit. b) și c) de mai sus, ia naștere atât la furnizor, cat și la beneficiar, la data livrării produselor la export.

Operațiunile legate, import-export, vor fi justificate cu următoarele documente:

- licenta de operațiune;

- contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerț exterior cu partenerul extern și cu producătorii interni, din care să rezulte ca operațiunile nu se fac cu plata, ci prin compensații valorice;

- documentele prevăzute la

cap. IX pct. 9.6. din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996 .

Articolul 13

Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile prin executare silită intră în sfera de aplicare a T.V.A. conform art. 2 din ordonanța.

Caracterul impozabil sau scutit de T.V.A. este determinat de calitatea debitorului, astfel:

a) operațiunea este impozabilă când debitorul este agent economic înregistrat la organul fiscal competent ca plătitor T.V.A. și și-a exercitat dreptul de deducere pentru taxa aferentă bunurilor mobile și imobile predate prin executare silită;

b) operațiunea este scutită de T.V.A., dacă debitorul este persoana fizica, persoana juridică neinregistrata la organul fiscal competent ca plătitoare de T.V.A., precum și când:

- bunurile în cauza sunt scutite de T.V.A. potrivit legii;

- debitorul, deși este agent economic înregistrat ca plătitor de T.V.A., nu și-a exercitat dreptul de deducere prevăzut de lege pentru T.V.A. aferentă bunurilor mobile și imobile în cauza;

c) baza de impozitare pentru operațiunile supuse T.V.A. o constituie prețul stabilit prin licitație, conform art. 13 lit. g) din ordonanța.

În situația în care prețul de licitație nu este stabilit în condiții exclusiv T.V.A. conform prevederilor de mai sus, T.V.A. cuvenită bugetului de stat se determina prin aplicarea cotei recalculate asupra sumei la care s-a încheiat licitația;

d) agenții economici sunt obligați sa comunice, în scris, organelor fiscale la care sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A., toate cazurile în care s-a declansat procedura de executare silită.

Organele fiscale au obligația ca, pe baza comunicărilor primite sau din oficiu, pe baza afiselor sau publicațiilor de vânzare, sa ia măsuri pentru introducerea titlului de creanta reprezentând T.V.A. cuvenită bugetului de stat;

e) transferul proprietății bunurilor în executarea creanțelor se consemnează în mod obligatoriu în facturi emise de agenții economici în condițiile prevăzute de art. 25 din ordonanța, indiferent dacă vânzarea a avut loc pe bază de licitație sau dacă bunurile s-au predat pe bază de înțelegere între debitor și creditor.

Articolul 15

1. Ambalajele care circulă prin facturare se supun T.V.A. la livrare, urmând ca la restituire să se efectueze regularizarea prevăzută la art. 15 din ordonanța.

Ambalajele de circulație (navete, sticle, borcane etc.), la schimb între furnizorii de marfa și clienți, nu se factureaza și nu se supun T.V.A.

În condițiile în care clienții nu dețin cantitățile de ambalaje necesare efectuării schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanții depuse acestora, fără facturare și fără T.V.A.

Periodic se vor factura și se vor supune T.V.A. cantitățile de ambalaje date în garanție și scoase din uz la clienți ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc.

Regimul circulației ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu în relațiile cu agenții economici neplatitori de T.V.A.

2. Sumele necuprinse în baza de impozitare la furnizori sau prestatorii de servicii, potrivit art. 14 și 15 din ordonanța, atrag în mod corespunzător pierderea dreptului de deducere la beneficiari. În acest scop, beneficiarilor le revin următoarele obligații:

a) sa înregistreze, în jurnalul pentru cumpărări, valoarea facturilor și T.V.A., corectate cu reducerile acordate de furnizori și, respectiv, cu influentele rezultate din refuzurile făcute;

b) să solicite și sa urmărească primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit art. 28 din ordonanța.

Articolul 17

1. Cotele de T.V.A., care se aplică pentru acțiunile de vânătoare organizate cu vânători străini, sunt următoarele:

- cota de 18% pentru serviciile prestate în România, referitoare la efectuarea formalităților legale pentru obținerea vizelor de trecere a frontierei de stat a României cu arme și muniții, organizarea vânătorii, transportul în fondurile de vânătoare, asigurarea de ghizi-interpreți, servicii de cazare, masa și altele de aceasta natura;

- cota zero pentru trofeele cinegetice pentru care se întocmesc facturi externe și a căror contravaloare se încasează în valută.

2. Cota de 9% se aplică următoarelor produse fabricate în țara:

a) carne de animale și păsări domestice, inclusiv organe și măruntaie, vândute în stare proaspăta, ca produse și conserve.

Produsele de origine animala și păsări domestice necomestibile (piei, par, fulgi, pene, puf, coarne etc.), preparatele culinare, semipreparatele de tip "Gospodina", precum și conservele de carne cu legume sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

b) peste și produse din peste, inclusiv semiconserve și conserve, exclusiv icre.

Preparatele culinare și semipreparatele tip "Gospodina" sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

c) lapte, lapte praf și produse lactate.

Inghetata este supusă cotei de 18% de T.V.A.

d) uleiuri și grăsimi comestibile.

Produsele prevăzute la lit. a) - d) de mai sus, vândute prin unitățile de alimentație publică sau care practica adaos comercial de alimentație publică, sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

e) medicamentele de uz uman și veterinar, substantele farmaceutice, plantele medicinale, aparatura de tehnica medicală și alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare.

Sunt supuse cotei de 9% de T.V.A.:

(1) medicamentele și produsele biologice de uz uman, prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătății;

(2) medicamentele de uz veterinar prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Agriculturii și Alimentației;

(3) substantele farmaceutice livrate sub forma de pulberi, granule, soluții sau alte forme de aceasta natura și care urmează să fie transformate în medicamente de către unitățile producătoare;

(4) plantele medicinale prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătății și al Ministerului Agriculturii și Alimentației;

(5) aparatura de tehnica medicală;

(6) alte bunuri, destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, cum sunt:

- articole și aparate pentru proteze dentare;

- ceruri dentare sau compozitii pentru amprente dentare; alte compozitii pentru utilizare în stomatologie pe bază de ipsos;

- aliaje pe bază de aur, argint și paladiu, folosite exclusiv în stomatologie;

- plăci și filme fotografice pentru folosință medicală, dentara sau veterinara;

- reactivi compuși, de diagnostic sau de laborator;

- alcool sanitar;

- vata, tifon, bandaje și articole similare (pansamente, plasture, cataplasme etc.) impregnate sau acoperite cu substanțe farmaceutice sau condiționate pentru vânzarea în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare;

- manusi pentru chirurgie;

- masti chirurgicale;

- sticlarie de laborator, sanitară sau farmaceutica, chiar gradata sau calibrata;

- sterilizatoare medico-chirurgicale;

- ambulante;

- vehicule auto radiologice, chirurgicale, care dentare;

- lentile corectoare pentru ochelari;

- rame și monturi de ochelari;

- ochelari de corectie;

- termometre medicale și veterinare.

Sunt supuse cotei de 9% de T.V.A. numai acele produse care au fost omologate în scopurile prevăzute la lit. e) subpct. (6) de mai sus și care sunt destinate folosirii exclusiv în scopurile respective. Produsele cum sunt: reactivi, mobilier, mijloace de transport, aparate electrice și alte bunuri de uz gospodăresc care nu sunt destinate exclusiv în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

f) animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine și caprine;

g) păsări vii din specii domestice;

h) îngrășăminte chimice și minerale, insecticide, fungicide și erbicide;

i) lucrări agricole și de îmbunătățiri funciare cum sunt:

i(1) lucrări agricole: aratul, grapatul, discuitul, tavalugitul, semanatul, erbicidatul, fertilizatul, prasitul, sapatul, recoltatul, balotatul, transportul produselor de la locul de recoltare până la locul de depozitare;

i(2) lucrări de îmbunătățiri funciare prevăzute de

Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996

și de

Normele metodologice nr. 29/1997

emise de Ministerul Agriculturii și Alimentației;

j) oua de păsări din specii domestice;

k) făina de grâu, de secara, de orez. Nu este cuprinsă făina destinată nutreturilor pentru animale, care este supusă cotei de 18% de T.V.A.;

l) malai;

m) gris de grâu, calciu gris;

n) orez;

o) zahăr;

p) paste fainoase, ca de exemplu: spaghete, macaroane, fidea, lazane, gnochi, ravioli, cuscus;

r) biscuiti: simpli, cu crema, glazurati, aperitivi, dietetici;

s) uniforme pentru copiii din învățământul preșcolar și primar: costume, pantaloni, sacouri, rochite, sortulete, în dimensiuni până la măsura 36; camasi în dimensiuni până la măsura 34;

t) articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru nou-născuți:

- scutece, garnituri de scutece (3-5 piese), bavete;

- îmbrăcăminte din tesaturi și din tricot, gama de marimi 0-24 (pieptarase, veste, chiloti, maiouri, caciulite, sepci, palarioare, bonete, bascute, jachete, pantaloni, costumase, spilhozene, camasute, bluze, rochite, treninguri, salopete, halate de baie, fuste, saci de dormit, pijamale, sarafane, fulare, manusi);

- ciorapi, sosete, mărimea maxima 12;

- articole de încălțăminte, mărimea maxima 14,5 (ghetute, sandale, papuci, botosei).

Lista produselor din import, comercializate în țara și care sunt supuse cotei de 9% de T.V.A., este stabilită prin

Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 1.101/1997 .

3. Bunurile și serviciile finanțate din fondul PHARE sunt supuse cotei zero de T.V.A. Cota zero se realizează astfel:

A. Prin exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. de către beneficiari, dacă aceștia sunt plătitori de T.V.A.

B. Prin restituirea, de către Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București, a T.V.A., aferente aprovizionarilor ai căror beneficiari nu sunt plătitori de T.V.A.

C. Prin facturarea de către furnizori și prestatori a bunurilor livrate și serviciilor prestate fără T.V.A., cu exercitarea dreptului de deducere a T.V.A., aferente intrărilor destinate realizării bunurilor și serviciilor respective pe baza unui certificat eliberat de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București, după caz.

Articolul 18

Conform normelor aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996 , pct. 10.5 lit. f), nu poate fi dedusă T.V.A. aferentă bunurilor lipsa sau depreciate calitativ în timpul transportului, constatate peste normele legale, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru preluarea bunurilor de la transportator și pentru înregistrarea lor în gestiunea agentului economic.

T.V.A. facturată de furnizori, aferentă bunurilor aflate în situația de mai sus, nu se mai înregistrează în contul 4426 "T.V.A. deductibilă", ci în contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate".

Pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ, constatate după înregistrarea bunurilor în gestiune pe bază de inventariere, peste normele legale, neimputabile, se datorează T.V.A. Operațiunea se reflecta în contabilitate prin înregistrarea 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate" = 4427 "T.V.A. colectata", conform normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 .

Articolul 19

1. Dreptul de deducere a T.V.A. înscrise în documentele pentru cumpărări se determina în funcție de data facturii, a chitanței fiscale sau a altui document legal, dacă acestea s-au primit până la data întocmirii decontului T.V.A.

Documentele primite după data întocmirii documentului aferent lunii în care bunurile au fost recepționate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.

2. În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri și servicii pentru nevoile agentului economic plătitor de T.V.A., indiferent de destinația lor, pentru realizarea de operațiuni impozabile sau operațiuni scutite, dreptul de deducere a T.V.A. aferente intrărilor urmând a fi stabilit pe baza pro ratei.

3. Agenții economici, care realizează produse supuse T.V.A. utilizând metale prețioase achiziționate prin banca Naționala a României, își exercită dreptul de deducere a T.V.A. înscrise în actul de vânzare emis de Banca Naționala a României.

În condițiile în care în actul de vânzare nu apare înscrisă valoarea T.V.A., baza de impozitare pentru produsele obținute din prelucrarea metalelor prețioase se determina ca diferența între prețul facturat beneficiarilor și prețul de cumpărare al metalului pretios.

4. Prestatorii de servicii de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a T.V.A. aferente intrărilor de bunuri și servicii, independent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs extern sau intern, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute la cap. VI din ordonanța.

5. Pentru bunurile acordate de către furnizori clienților, în vederea stimulării vânzărilor în condițiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanța agenții economici vor exercita dreptul de deducere a T.V.A. aferente intrărilor.

Articolul 20

1. Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzător regimului T.V.A. aferente bunurilor și serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.

Regularizarea T.V.A. deductibile, determinata pe bază de pro rata se efectuează la finele anului și se înscrie în decontul de T.V.A. întocmit efectiv pentru luna decembrie.

Determinarea pro ratei realizate se face pe baza datelor înscrise în deconturile pe lunile ianuarie-decembrie, astfel:

Exemplu:

rd. 9 cumulat = 100.000 mii lei

rd. 8 cumulat = 15.000 mii lei

rd. 9 (100.000) - rd. 8 (15.000)

= 0,85 x 100 = 85%

rd. 9 (100.000)

În cursul anului s-au utilizat:

-

varianta 1: pro rata de 100%;

-

varianta 2: pro rata de 75%;

-

varianta 3: pro rata de 90 %.

Abaterea realizată:

- varianta 1

100 - 85

x 100 = +17,65%

85

- varianta 2

75 - 85

x 100 = -11,76%

85

- varianta 3

90 - 85

x 100 = +5,88%.

85

Regularizarea diferențelor se va face numai pentru variantele 1 și 2, care reprezintă o abatere, în plus sau în minus, mai mare de 10% .

Presupunand ca T.V.A. deductibilă, cumulată pe lunile ianuarie-noiembrie (rd. 14 din decont), este de 20.000 mii lei, rezultă:

- pentru varianta 1: (20.000 x 15) : 100 = 3.500 mii lei.

Suma se înscrie în roșu, în rândul 17 din decontul pe luna decembrie. În același decont, la rândul 10 se înscrie pro rata de 85% .

- pentru varianta 2: (20.000 x 10) : 100 = 2.000 mii lei.

Suma se înscrie în decontul pe luna decembrie, în rândul 17 în negru, iar la rândul 10 se înscrie pro rata de 85% .

T.V.A. de plată sau de rambursat, înscrisă în deconturile aferente lunilor ianuarie-noiembrie, nu se recalculează.

2. La cererea justificată a agenților economici, organele fiscale la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A. pot aproba ca pro rata să se determine lunar în funcție de realizarile efective înscrise în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".

În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro ratei. Agenții economici, cărora li s-a aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuală la cea lunară, au obligația recalcularii T.V.A. deductibile, înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcție de pro rata lunară efectiv realizată.

3. În situația în care aplicarea pro ratei, în condițiile de mai sus, nu asigura determinarea corecta a T.V.A. aferente bunurilor și serviciilor destinate realizării operațiunilor prevăzute de art. 18 din ordonanța, Ministerul Finanțelor poate aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.

Aprobarea se da la cererea justificativă a agentului economic în cauza, iar criteriul propus va fi analizat și avizat de organul fiscal la care agentul economic respectiv este înregistrat ca plătitor de T.V.A.

4. Societățile comerciale, care vand atât mărfuri scutite de T.V.A., fără drept de deducere, cat și mărfuri supuse T.V.A., își exercită dreptul de deducere după următorul criteriu:

a) jurnalul de cumpărări se va tine separat pentru:

- bunuri și servicii achiziționate pentru nevoile agentului economic plătitor de T.V.A. și care se acoperă din adaosul comercial practicat, potrivit legii;

- mărfuri cumpărate în vederea vânzării și care se înregistrează în contul 371 "Mărfuri", conform normelor legale privind reflectarea operațiunilor în contabilitate;

b) pro rata stabilită potrivit prezentei decizii se va aplica numai asupra sumei reprezentând T.V.A. aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate pentru nevoile agentului economic plătitor de T.V.A.;

c) pentru mărfurile supuse T.V.A. la cumpărare nu se poate exercita dreptul de deducere, dacă vânzarea s-a făcut în condițiile scutirii de T.V.A. ( art. 171 alin. (3) din Legea învățământului nr. 84/1995 . În situația în care vânzarea s-a efectuat după exercitarea dreptului de deducere, taxa nedeductibila se înscrie în roșu, la rândul 17 din decontul de T.V.A. "Regularizări".

Societățile comerciale răspund de corecta reflectare a operațiunilor în jurnale și decont, astfel încât T.V.A. dedusă să fie strict aferentă bunurilor și serviciilor destinate operațiunilor prevăzute de art. 18 din ordonanța, având totodată și obligația de a comunică, în scris, organelor fiscale la care sunt înregistrate ca plătitoare de T.V.A., exercitarea dreptului de deducere pe baza criteriului specific de mai sus.

5. Agenții economici care desfășoară alte activități decât cele prevăzute la pct. 4 vor propune criterii specifice potrivit prevederilor de la pct. 3 de mai sus.

Articolul 21 lit. b) nemodificat

1. Suma stabilită la pct. 2.5. din cererea de rambursare reprezintă plafonul maxim admisibil. Suma de rambursat cuvenită pentru export nu poate depăși suma prevăzută în cererea de rambursare la pct. 2.2. Diferența dintre sume va fi tratata în felul următor:

- în cazul în care suma de la pct. 2.5. este mai mica decât suma de la pct. 2.2., diferența reprezintă T.V.A. aferentă unor aprovizionari destinate altor operațiuni și se va prelua în soldul lunii următoare;

- în cazul în care suma înscrisă la pct. 2.5. este mai mare decât cea înscrisă la pct. 2.2, diferența reprezintă suma necuvenita și nu va fi preluată în soldul lunii următoare.

2. Agenții economici care realizează exclusiv livrări la export de produse cu ciclu lung de fabricație vor completa în luna în care s-a realizat exportul capitolul II din cererea de rambursare.

Articolul 25 lit. A

1. Agenții economici sunt obligați sa completeze toate datele prevăzute în Declarația de înregistrare pentru plătitorii de impozite Cod formular IMP 1, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 , iar organele fiscale au obligația sa stabilească, înainte de atribuirea codului fiscal, calitatea de plătitor sau neplatitor de T.V.A. corespunzător datelor înscrise la rd. 7.1 și 8 din declarație.

Codul fiscal ce se va atribui agenților economici care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru plătitorii de T.V.A. (cifra de afaceri de peste 50 milioane lei pe 12 luni sau, prin opțiune, pentru cei care au declarat o cifra de afaceri inferioară plafonului de mai sus), va conține în mod obligatoriu litera "R".

Organele fiscale sunt obligate sa nu primească deconturi ale agenților economici al căror cod fiscal, înscris în spațiul special prevăzut de formularul-model aprobat prin

Ordinul ministrului finanțelor nr. 320/1996 , nu conține litera "R".

Nerespectarea prevederilor de mai sus atrage răspunderea persoanelor vinovate pentru pagubele produse prin exercitarea nelegală a dreptului de deducere sau prin restituirea diferențelor de T.V.A constatate de organele vamale potrivit

Ordinului ministrului finanțelor nr. 1.566/1995 .

2. Înregistrarea subunitatilor ca plătitoare de T.V.A. se poate face numai la cererea unității de baza, care are calitatea de plătitor de T.V.A., avizată de organul fiscal la care aceasta este înregistrată. În condițiile în care unitatea de baza nu este plătitoare de T.V.A., subunitatile acesteia nu pot fi înregistrate ca plătitoare de T.V.A. decât cu avizul Direcției generale a impozitelor indirecte din Ministerul Finanțelor. Avizul se va acorda pe baza documentației prezentate de organul fiscal teritorial.

3. În cazul în care un agent economic plătitor de T.V.A. își schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plătitor de T.V.A. la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta căruia se afla la data schimbării sediului și în baza dosarului de plătitor de T.V.A. transmis de acesta. Codul fiscal acordat inițial se menține și la noul sediu.

Articolul 25 lit. B

1. Documentele ce se întocmesc de către agenții economici pentru exportul de bunuri sunt:

a) exportul pe bază de comision:

- unitățile producătoare emit facturi interne, inscriind "cota zero de T.V.A." și menținerea "export în comision";

- unitățile exportatoare în comision înscriu, pe o copie xerox de pe factura externa și de pe declarația vamală de export, denumirea unității producătoare. Înscrierea se va face sub semnatura persoanelor autorizate și cu aplicarea ștampilei care angajează societatea exportatoare. Documentele astfel completate se transmit unităților producătoare;

- pentru comisionul cuvenit unitatea exportatoare emite facturi către unitatea producătoare, aplicând cota zero de T.V.A.

Reglementările de mai sus se aplică și în cazul altor agenți economici decât unitățile producătoare, care exporta, prin comisionar, mărfuri cumpărate în vederea vânzării către beneficiari cu sediul în străinătate și care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităților vamale pentru export;

b) exportul realizat de unitățile exportatoare care acționează în nume propriu:

- unitățile producătoare emit facturi interne aplicând cota de T.V.A. corespunzătoare livrărilor la intern;

În cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător și exportator, livrarea produselor către beneficiarul extern se face direct de către unitatea producătoare, aceasta emite factura interna către unitatea exportatoare aplicând cota zero de T.V.A. și menționează că marfa s-a expediat direct beneficiarului extern. La factura se anexează copia documentului de transport internațional și copia declarației vamale de export vizata de organele vamale pe care exportatorul înscrie denumirea unității producătoare, în condițiile prevăzute la lit. a) a alin. 2 de mai sus;

- unitățile exportatoare emit facturi externe și întocmesc facturi interne.

c) export realizat direct de unitatea producătoare;

- unitățile producătoare emit facturi externe și facturi interne corespunzătoare, aplicând cota zero de T.V.A.;

d) pentru produsele contractate cu partenerii externi care dispun livrarea către un agent economic din țara în vederea prelucrării lor pentru produse de export pentru același partener, unitățile exportatoare beneficiază de cota zero de T.V.A. pe baza următoarelor documente:

- contractul sau dispoziția scrisă a partenerului extern, din care să rezulte produsele, cantitățile și agentul economic din țara la care se face livrarea;

- factura externa;

- dovada încasării contravalorii mărfii în valută.

Valoarea facturilor interne aferente bunurilor și serviciilor exportate direct sau prin intermediari se determina pe baza prețurilor externe transformate în lei la cursul de schimb al pieței valutare, utilizat la întocmirea declarației vamale de export.

2. Bunurile predate ca aport la capitalul social al altei societăți comerciale nu se factureaza și nu se includ în decontul de T.V.A.

Articolul 25 lit. C

Potrivit

art. 2 pct. 2.2 din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 , republicată, utilizarea de către agenții economici, pentru activitatea proprie, a unor produse sau servicii realizate în unitățile acestora, nu mai reprezintă operațiune impozabilă și, ca urmare, înregistrarea 4426 = 4427, prevăzută în Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile pentru evidentierea T.V.A. aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 , aferente mijloacelor fixe realizate în regie proprie, nu se mai folosește.

Articolul 33

Diferențele constatate la verificarea T.V.A. se plătesc sau, după caz, se restituie în termenele prevăzute de art. 33 din ordonanța, pe baza actului de control întocmit. Sumele respective nu se includ în deconturile de T.V.A.

Soluții privind T.V.A. aferentă unor operațiuni specifice agriculturii

1. Operațiunile efectuate de societățile agricole constituite în baza

Legii nr. 31/1990

și

Legii nr. 36/1991

pentru exploatarea terenurilor agricole aparținând persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate se supun T.V.A. astfel:

a) produsele agricole predate persoanelor fizice menționate mai sus nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate și nu se supun T.V.A.;

b) produsele reținute de societățile agricole pentru lucrările agricole pe care le-au efectuat se supun T.V.A. la vânzarea lor, ca atare sau sub forma prelucrata, către alte persoane fizice sau juridice. În mod corespunzător se va proceda în situațiile prevăzute la art. 2 pct. 2.2. din ordonanța;

c) produsele aparținând persoanelor fizice menționate mai sus, care sunt valorificate la terți prin intermediul societăților agricole menționate la lit. b), nu se supun T.V.A. și nu se reflecta în jurnalele și deconturile privind T.V.A. la societățile agricole respective.

2. Lucrările agricole executate de societățile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura (agromecuri și alte societăți) se supun T.V.A. în mod diferențiat, în funcție de beneficiar și de forma de plată, astfel:

2.1. lucrările agricole executate cu plata în bani în favoarea producătorilor agricoli, indiferent de forma de organizare, sunt supuse T.V.A. în condițiile prevăzute de ordonanța;

2.2. lucrările agricole executate cu plata în natura în favoarea societăților agricole cu personalitate juridică sunt impozabile și se reflecta în documente atât la prestator, cat și la beneficiar, ca operațiuni distincte, astfel:

a) societatea comercială prestatoare de servicii factureaza valoarea lucrărilor executate societăților agricole la data preluării produselor, aplicând tarifele negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectate și deductibile, aferentă lucrărilor agricole executate, ia naștere atât la prestator, cat și la beneficiar, la data preluării, respectiv data predării produselor prevăzute în contractele încheiate între părți. Nu se admite facturarea esalonata a lucrărilor în funcție de data executării acestora;

b) societatea agricolă factureaza produsele predate societăților comerciale prestatoare de servicii pentru lucrările executate, la prețurile negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectate ia naștere la data întocmirii documentelor de predare-recepție a produselor agricole sau, după caz, la data eliberării buletinului de analiza prin care se stabilesc parametrii de calitate, în funcție de care se stabilește prețul.

2.3. lucrările executate cu plata în natura, în favoarea producătorilor agricoli individuali sau în favoarea asociațiilor constituite în baza

art. 2 din Legea nr. 36/1991 , sunt considerate cheltuieli efectuate în contul produselor agricole ce urmează a fi reținute după recoltare și nu se supun T.V.A. Produsele reținute de societățile comerciale prestatoare de servicii în contul lucrărilor agricole executate sunt supuse T.V.A. la data livrării către alte persoane fizice sau juridice, ca atare sau prelucrate în alte produse.

Produsele utilizate în scopurile prevăzute la art. 2 pct. 2.2 din ordonanța sunt supuse T.V.A., iar obligația plății acesteia se determina potrivit prevederilor art. 11 lit. c) din ordonanța.

3. Avansurile acordate producătorilor agricoli individuali și asociațiilor agricole constituite în baza

art. 2 din Legea nr. 36/1991

de către agenții economici special mandatați de stat, conform art. 11 din

Legea privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli nr. 83/1993 , intră în sfera de aplicare a T.V.A. astfel:

3.1. avansurile acordate direct producătorilor agricoli prevăzuți la pct. 3 de mai sus, în bani sau în materii prime și materiale, finanțate din creditele angajate prin agenții economici special autorizați, nu se supun T.V.A., întrucât acestea reprezintă, pentru agenții economici care le-au acordat, cheltuieli în contul produselor agricole pe care urmează să le primească la recoltare.

Avansurile acordate în condițiile legii se reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 409 "Furnizori-debitori";

3.2. avansurile acordate producătorilor agricoli prevăzuți la pct. 3 de către agenții economici special mandatați de stat prin intermediul societăților comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura nu sunt supuse T.V.A.

Agenții economici special mandatați de stat reflecta în contabilitate avansurile acordate în condițiile de mai sus, sub forma de bani, de materii prime și materiale, în contul prevăzut la pct. 3.1 alineatul ultim;

3.3. societățile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura evidențiază materiile prime și materialele primite în contul avansurilor acordate producătorilor agricoli de către agenții economici mandatați de stat în contul 8033 "Valori materiale primite în păstrare sau custodie".

Pe baza proceselor-verbale de recepție a lucrărilor agricole executate, se efectuează scăderea din gestiune a materiilor prime și materialelor consumate, prin creditarea contului menționat mai sus.

Societățile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura datorează T.V.A pentru lucrările agricole consemnate în procesele-verbale de recepție semnate de producătorul agricol și de reprezentantul agentului economic, care achită în bani lucrările executate.

Pe baza procesului-verbal de recepție, prestatorul de servicii este obligat sa emita factura către agentul economic special mandatat de stat, care achită contravaloarea lucrărilor executate și T.V.A. aferentă. Aceasta factura nu se transmite și nu se înregistrează în evidentele producătorilor agricoli.

4. Avansurile acordate în bani, în materii prime și materiale, direct producătorilor agricoli - persoane juridice, de către agenții economici special mandatați de stat, în baza actelor normative menționate la pct. 3 de mai sus, nu se supun T.V.A. și se înregistrează în contul 409 "Furnizori debitori" și, respectiv, în contul 419 "Clienți-creditori", la unitatea primitoare.

Dreptul de deducere a T.V.A. aferente materiilor prime și materialelor utilizate potrivit prevederilor alineatului precedent se exercită de către agenții economici special mandatați de stat în condițiile prevăzute în prezenta decizie, referitoare la aplicarea art. 19 din ordonanța.

După recoltare producătorii agricoli - persoane juridice - factureaza produsele predate către agenții economici special mandatați de stat, la prețurile negociate plus T.V.A. prevăzută de lege, și regularizează diferența dintre valoarea totală a facturii, inclusiv T.V.A. și avansul primit, reflectat în contul 419 "Clienți-creditori".

5. Operațiunile rezultate din aplicarea Legii arendării nr. 16/1994 intră în sfera de aplicare a T.V.A. astfel:

5.1. arendașul - persoana fizica -, având calitatea de agricultor, este scutit de T.V.A. în baza art. 6 lit. A.e) din ordonanța;

5.2. arendașul - persoana juridică - devine plătitor de T.V.A., dacă din activitatea economică, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate, realizează venituri totale de peste 50 milioane lei;

5.3. arenda plătită în natura nu se supune T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanța nici la arendaș nici la proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal de bunuri agricole;

5.4. arenda primită în bani este scutită de T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanța.

6. Drepturile cuvenite persoanelor fizice cărora le-a fost stabilită calitatea de acționar în baza prevederilor

art. 36 din Legea nr. 18/1991 , constând în produse agricole reprezentând echivalentul valoric a cel puțin 600 kg de grâu STAS la hectar, conform

Legii nr. 48/1994 , nu sunt supuse T.V.A.

Când plata drepturilor se face în natura, cu alte produse decât cele prevăzute de lege, operațiunea se supune T.V.A. la furnizor, iar baza de impozitare se determina potrivit art. 13 lit. d) din ordonanța.

7. Livrările de îngrășăminte chimice efectuate în baza

Legii nr. 83/1993

sunt supuse T.V.A. Unitățile care distribuie ingrasamintele chimice producătorilor agricoli includ T.V.A. facturată de furnizori în prețul de achiziție al ingrasamintelor care se acoperă prin alocații bugetare. Acestor unități nu li se aplică prevederile art. 2 pct. 2.2 din ordonanța pentru ingrasamintele predate, cu titlu gratuit, producătorilor agricoli, iar operațiunile respective nu se cuprind în decont.

Alte precizări

Potrivit

art. 171 alin. (3) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, documentația tehnica și materialele pentru construcții destinate învățământului de stat și celui particular acreditat, precum și achiziționarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicații și dotări pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A.

Întrucât prin lege nu se acordă în mod expres dreptul de deducere a T.V.A. aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în vederea realizării operațiunilor de mai sus, furnizorii și beneficiarii vor negocia prețuri în condiții de scutire de T.V.A., respectiv, prin includerea în acestea a T.V.A. aferente aprovizionarilor.

Se încadrează în prevederile de mai sus numai bunurile destinate procesului didactic realizat de unitățile și instituțiile de învățământ prevăzute în

Legea nr. 84/1995 , republicată, la art.: 18, 20, 21, 23, 29, 37, 41, 47, 48, 51, 55, 62, 66, 74, 97, 103 și 137.

Operațiunile reprezentând, din punct de vedere al T.V.A., prestări de servicii (cu excepția documentațiilor tehnice) sunt supuse T.V.A. în cotele prevăzute de lege.

---------