Decizia nr. 814/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 85/1992 22 iulie 1992 (prevederi anume) privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statulu…
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 7 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 1.427/288/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei. În acest sens, arată că la dosar au fost comunicate concluzii scrise de către partea Ion Munteanu, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudența anterioară a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 41 din 10 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.427/288/2007, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 7 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. din Râmnicu Vâlcea într-o cauză civilă având ca obiect obligația de a face, respectiv obligarea autorului excepției de a încheia un contract de vânzare-cumpărare, în temeiul
art. 7 din Legea nr. 85/1992 .
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 20, ale art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi și alin. (8), ale art. 45 și ale art. 136 alin. (1) și (5), precum și ale art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale art. 6 alin. (1), (2) și (3) din Tratatul de la Lisabona, întrucât este obligat să vândă locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, al căror proprietar este, unor persoane care nu mai au nicio legătură cu activitatea unității, chiar dacă locuințele în cauză au fost construite tocmai cu destinația de a fi locuite de către salariați. Totodată, consideră că prevederile criticate sunt contrare atât dispozițiilor art. 1 coroborat cu
art. 5 din Decretul-lege nr. 61/1990 , raportate la
art. 19 din Legea nr. 85/1992 , cât și dispozițiilor art. 51 coroborat cu
art. 53 din Legea nr. 114/1996 .
Tribunalul Vâlcea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul criticat nefiind contrar dispozițiilor din Constituție și din convențiile și tratatele internaționale la care România este parte. De asemenea, consideră că
art. 7 din Legea nr. 85/1992
nu aduce atingere dreptului de proprietate, "întrucât nu impune drept condiție pentru efectuarea vânzării decât pe aceea ca locuințele să fie construite anterior intrării în vigoare a legii." Totodată, arată că Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite s-a pronunțat în ședința publică din data de 21 ianuarie 2008 prin Decizia nr. 5, prin care, admițând recursul în interesul legii, a stabilit că dispozițiile
sunt aplicabile chiar și în cazul contractelor de închiriere încheiate după intrarea în vigoare a acestui act normativ. Face referire, de asemenea, la
deciziile nr. 10/1994 , nr. 164/2001, nr. 104/2004 și nr. 252/2004 prin care Curtea Constituțională a statuat că "dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 85/1992 , chiar dacă instituie o limitare a exercițiului dreptului de proprietate al societăților comerciale asupra acestor locuințe, o atare limitare este conformă prevederilor constituționale invocate, fiind justificată din punct de vedere juridic, social și moral".
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile
art. 7 din Legea nr. 85/1992
sunt constituționale. În acest sens, arată că dispozițiile criticate sunt în acord cu dispozițiile constituționale conform cărora proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice. Totodată, făcând referire la
deciziile nr. 278/2003
și nr. 223/2004, reține soluția Curții Constituționale dată odată cu efectuarea controlului de constituționalitate al prevederilor criticate, și anume faptul că acestea consacră "o normă de justiție socială".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 7 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, având următorul cuprins: "Locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile
și ale prezentei legi.
De asemenea, vor fi vândute la cerere, în condițiile prevederilor alin. 1 și cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de închiriere și locuințele care înainte de 6 martie 1945 au aparținut regiilor autonome, instituțiilor și societăților cu capital de stat, mixt sau privat, care și-au încetat existența după această dată sau, după caz, au devenit, prin reorganizare, unități economice sau bugetare de stat.
Locuințele care înainte de 6 martie 1945 au aparținut societăților cu capital privat sau mixt vor fi vândute în condițiile de evaluare, de achitare integrală sau în rate a prețului și de exceptare de la vânzare, prevăzute în
Evaluarea și vânzarea locuințelor prevăzute la alin.1 și 2 și la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor face în condițiile
și ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficienții de uzură din Decretul nr. 93/1977, la un preț indexat în funcție de creșterea salariului minim brut pe țară la data cumpărării, față de cel existent la data intrării în vigoare a
Articolul 1
alin.2 se aplică în mod corespunzător.
Beneficiază de prevederile alin. 1 și chiriașii care nu sunt angajații unităților proprietare.
Locuințele de intervenție, în sensul prezentei legi, sunt cele destinate cazării personalului unităților economice sau bugetare care, prin contractul de muncă, îndeplinește activități sau funcții ce necesită prezența, permanentă sau în caz de urgență, în cadrul unităților. Aceste locuințe nu se vând.
Unitățile economice sau bugetare pot să dețină și să construiască din fonduri proprii locuințe de serviciu, destinate închirierii salariaților acestora, cu contract de închiriere accesoriu la contractul de muncă. Modul de administrare și eventuala înstrăinare a acestor locuințe se vor stabili de consiliile de administrație, respectiv de conducerile unităților.
Locuințele de serviciu din mediul rural, destinate personalului medical, didactic, altor specialiști sau personalului Ministerului de Interne, nu se vând."
Textele constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 20, ale art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi și alin. (8), ale art. 45 și ale art. 136 alin. (1) și (5). Totodată, invocă contrarietatea textului de lege criticat față de dispozițiile art. 1 paragraful 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 17 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, precum și față de art. 6 alin. (1), (2) și (3) din Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, ratificat de România prin
pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.107 din 12 februarie 2008.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor criticate Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin
Decizia nr. 113 din 19 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2008, și
Decizia nr. 564 din 7 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, constatând netemeinicia criticilor formulate.
Curtea a statuat că
art. 7 din Legea nr. 85/1992
consacră o normă de justiție socială, întrucât dă posibilitatea chiriașilor să cumpere locuințele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic. Pe această bază s-a apreciat că dispozițiile criticate sunt nu numai conforme literei și spiritului art. 44 din Constituție, ci și legitime din punct de vedere economic, social și moral. Curtea a reținut că, deși în proprietatea societăților comerciale sau a regiilor autonome au intrat și locuințele construite din fondurile proprii, legiferarea, ulterior adoptării Constituției, a posibilității ca fiecare chiriaș al unei asemenea locuințe să devină proprietar nu poate fi privită decât ca o limitare legală a dreptului de proprietate al persoanelor juridice respective.
Astfel, se consacră o normă de justiție socială, conformă atât art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi, cât și art. 136 alin. (1) și (5) din Constituție, precum și în deplină concordanță cu normele instituite în actele internaționale invocate.
În cazul privatizării unităților din ale căror fonduri a fost construită locuința ce a făcut obiectul vânzării, obligația de vânzare către chiriași, prevăzută de dispozițiile
Legii nr. 85/1992 , este - astfel cum a statuat Curtea Constituțională - o obligație în rem, instituită în considerarea obiectului (locuința construită din fondurile unității economice sau bugetare), iar nu o obligație în personam, reglementată în considerarea subiectului, societatea comercială ce a luat naștere pe calea privatizării.
Curtea a constatat că textele de lege criticate nu prevăd o expropriere și nici o naționalizare sau orice altă măsură de trecere silită a locuințelor în proprietatea publică a statului. În același mod, se reține că
art. 7 din Legea nr. 85/1992
nu instituie o confiscare, ci o transmitere în proprietatea deținătorilor de locuințe, foști chiriași ai acestora, a locuințelor și terenurilor aferente acestor locuințe dobândite prin cumpărare de la unitățile economice sau bugetare de stat, art. 44 alin. (8) din Constituție nefiind astfel încălcat.
Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții.
În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale, restrângere care nu a fost constatată de Curte.
De asemenea, contraritatea textului de lege criticat în raport cu dispozițiile art. 45 din Constituție referitoare la libertatea economică nu poate fi reținută, deoarece reglementarea criticată dă posibilitatea chiriașilor să cumpere locuințele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic, ceea ce nu echivalează cu o restrângere a liberei inițiative.
Totodată, Curtea constată că invocarea atât a dispozițiilor art. 1 coroborat cu
art. 5 din Decretul-lege nr. 61/1990 , raportate la
art. 19 din Legea nr. 85/1992 , cât și a dispozițiilor art. 51 coroborat cu
art. 53 din Legea nr. 114/1996
nu poate fi primită, deoarece controlul constituționalității textelor de lege criticate are loc numai prin raportare la norme constituționale sau cuprinse în convenții și tratate la care România este parte, și nu la alte dispoziții sau acte normative din legislația internă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 7 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 1.427/288/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.univ.dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.