Decizia nr. 333/1997

--------------

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Constantin Burada - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 16 aprilie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 3.186/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Decretului nr. 223/1974

privind reglementarea situației unor bunuri și a prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, invocată de Jitaru Petre și Jitaru Maria.

În motivarea excepției se susține ca

Decretul nr. 223/1974

este neconstitutional, deoarece contravine art. 41 din Constituție privind protecția proprietății private și art. 35 din aceeași lege ce reglementează proprietatea, ca art. 330^1 din Codul de procedură civilă contravine art. 21 din legea fundamentală, fiindca stabilește dreptul procurorului general de a declara oricând recurs în anulare, fără limita de timp, contrar dispozițiilor constituționale care garantează oricărei persoane accesul liber la justiție, în condiții legale, cu respectarea termenelor procedurale.

Exprimandu-și opinia în conformitate cu art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea Suprema de Justiție a apreciat ca excepția de neconstituționalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă nu este intemeiata, textul fiind constituțional, iar în ce privește

Decretul nr. 223/1974 , dispozițiile acestuia nu sunt incidente în cauza, deoarece judecarea recursului în anulare, cu care a fost sesizată, nu depinde de dispozițiile sale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competența să soluționeze excepția, fiind legal sesizată.

Cat privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Decretului nr. 223/1974 , potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea poate fi sesizată de instanțele judecătorești asupra neconstitutionalitatii unor prevederi din legi sau ordonanțe de care depinde judecarea cauzei, or, judecarea recursului în anulare, cu ocazia căreia a fost invocată excepția, nu are vreo legătură cu prevederile decretului amintit.

Practica constanta a Curții a statuat ca excepțiile sunt vadit nefondate atunci când nu privesc nici una dintre dispozițiile legale de care depinde judecarea cauzei de către instanța judecătorească. În acest sens este și Decizia Curții Constituționale nr. 29 din 29 martie 1995, definitivă prin Decizia nr. 118 din 21 noiembrie 1995, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 15 ianuarie 1996.

Pe de altă parte, nici nu este posibila constatarea neconstitutionalitatii

Decretului nr. 223/1974

pe baza Constituției din anul 1991, deoarece ar insemna să se confere regimului constituțional actual un efect retroactiv, ceea ce art. 15 alin. (2) din Constituție interzice, și nici în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție, deoarece este vorba de un drept constituit conform unei legi anterioare, care nu poate fi stins fără a se da putere retroactivă legii noi și fără a se încalcă dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

De altfel, prin Decizia nr. 14, pronunțată la 10 martie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 18 mai 1993, Curtea Constituțională a constatat ca " Decretul nr. 223/1974

a fost abrogat expres prin Decretul-lege nr. 9/1989 al Consiliului Frontului Salvării Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 31 decembrie 1989, situație în care examinarea sa astăzi, sub aspectul neconstitutionalitatii, nu mai este posibila, impunandu-se aplicarea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992".

Caracterul vadit nefondat al excepției rezultă și din împrejurarea ca se solicita constatarea neconstitutionalitatii

Decretului nr. 223/1974

în raport cu Constituția din 1965, ea însăși abrogată prin Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale.

În raport cu considerentele mai sus menționate, se constată că, sub aspectul dreptului constituțional, nu suntem în prezenta unei excepții de neconstituționalitate, în sensul art. 144 lit. c) din Constituție, întrucât, pentru ca aceasta sa existe, nu este suficient ca o parte sa o invoce în apărarea sa, ci trebuie ca în mod real norma vizata prin excepție să fie în vigoare și contrară Constituției.

În legătură cu dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că, prin Legea nr. 17/1997, pentru modificarea articolului 330^1, s-a statuat ca recursul în anulare poate fi declarat de procurorul general în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, în cazul motivului de recurs în anulare prevăzut de art. 330 pct. 1, sau în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în cazul motivului de recurs cuprins în art. 330 pct. 2 din același cod. Rezultă ca, în urma modificării textului de lege, excepția este lipsită de obiect.

În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997, statuand ca, prin instituirea termenului de 6 luni pentru exercitarea recursului în anulare, excepția de neconstituționalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, legat de inexistenta unui termen pentru declararea acestuia, rămâne fără obiect.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate invocată de Jitaru Petre și Jitaru Maria în Dosarul nr. 3.186/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă privind:

- dispozițiile

Decretului nr. 223/1974

privind reglementarea situației unor bunuri;

- dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, constatând ca excepția invocată în legătură cu aceste prevederi este lipsită de obiect.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 14 iulie 1997.