Decizia nr. 1030/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, precum și ale art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 115/1996 16 octombrie 1996 (prevederi anume) privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici…
Are ca temei 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 36 din Legea nr. 115/1996
pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, precum și ale
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Constantin Conțac, Liviu-Constantin Conțac și Ioan Andrici în Dosarul nr. 2.824/40/2007 al Tribunalului Brașov - Secția penală.
La apelul nominal răspunde reprezentantul autorilor excepției, domnul avocat Constantin Florea din cadrul Baroului București.
Având cuvântul, acesta solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată, expunând pe larg motivele de neconstituționalitate invocate în fața instanței de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată în ceea ce privește
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000
și ca inadmisibilă în ceea ce privește
art. 36 din Legea nr. 115/1996 , acest din urmă text legal fiind abrogat prin
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 13 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.824/40/2007, Tribunalul Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 36 din Legea nr. 115/1996
pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, precum și ale
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Constantin Conțac, Liviu-Constantin Conțac și Ioan Andrici.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată mai întâi că se dorește a se supune cercetării procesul legislativ de adoptare a actelor normative din care fac parte textele de lege criticate, pentru a se vedea dacă sunt îndeplinite cerințele constituționale pentru adoptarea legilor organice. Referitor la
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 , se mai arată că "nu individualizează în mod concret, în spiritul unei reglementări legislative a unei infracțiuni, elementele constitutive ale infracțiunii, pedeapsa și regimul juridic al acesteia" și, ca urmare, nu îndeplinește condițiile privind caracterul previzibil și accesibil al legii. În plus, același text de lege realizează o dublă incriminare "prin raportare la o incriminare despre care se spune că există deja în
Legea nr. 656/2002 ", ceea ce, în opinia autorilor excepției, "conduce la ideea inegalității de tratament juridic față de diferiții ipotetici subiecți ai acestor infracțiuni, încălcându-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție". În sfârșit, cu privire la
art. 36 din Legea nr. 115/1996 , se mai arată că încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție prin aceea că reiterează infracțiunea de fals în declarații, care are o existență de sine stătătoare în Codul penal.
Tribunalul Brașov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că "reglementările ce fac obiectul excepției nu realizează o dublă incriminare, ci vin să analizeze infracțiunile prevăzute în norma generală - în cazul infracțiunii prevăzute de art. 292 din Codul penal - ori într-o altă lege specială-pentru infracțiunea prevăzută de Legea nr. 656/2000 -, să le explice și să le aplice referitor la situația subiectului activ calificat".
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă în ceea ce privește
art. 36 din Legea nr. 115/1996 , text abrogat la data ridicării excepției, și neîntemeiată în ceea ce privește
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 . Cu privire la aceste din urmă dispoziții legale, se arată că nu încalcă niciuna dintre prevederile constituționale invocate de autorii excepției.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 36 din Legea nr. 115/1996
pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 36
[abrogat la data ridicării excepției de neconstituționalitate prin cap. VIII,
art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 25 mai 2007] avea următorul cuprins: "Fapta persoanelor prevăzute la art. 2, de a face declarații de avere care nu corespund adevărului, constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal."
Articolul 17
lit. e) din Legea nr. 78/2000
are următorul cuprins: "În înțelesul prezentei legi, următoarele infracțiuni sunt în legătură directă cu infracțiunile de corupție, cu infracțiunile asimilate acestora sau cu infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene: [...] e) infracțiunile de spălare a banilor, prevăzute în
pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a."
Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora și ale art. 76 alin. (1) referitoare la adoptarea legilor organice și a hotărârilor privind regulamentele Camerelor. Se invocă totodată dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale - Nicio pedeapsă fără lege, coroborate cu art. 11 și art. 20 din Constituție.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea reține următoarele:
I. În ceea ce privește
art. 36 din Legea nr. 115/1996
pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, se constată că acesta era abrogat la data ridicării excepției de neconstituționalitate prin cap. VIII,
art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a acestui text de lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".
II. În ceea ce privește
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 , se constată că acesta definește, în acord cu rațiuni evidente de politică penală, una din categoriile de infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție ori cu cele asimilate acestora, și anume infracțiunea de spălare a banilor săvârșită în anumite circumstanțe. Critica autorului excepției este fundamentată între altele pe încălcarea principiului egalității cetățenilor în fața legii. Or, dispozițiile legale criticate nu conțin nicio dispoziție de natură a afecta acest drept, ele aplicându-se fără discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei contestate. De asemenea, textul de lege criticat stabilește toate elementele constitutive ale infracțiunii pe care o reglementează, astfel că nu poate reține contrarietatea lui față de dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție, potrivit căruia "Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii", și de cele ale art. 7 din Convenție - Nicio pedeapsă fără lege, coroborat cu art. 11 și 20 din Constituție. Astfel, în cauza Wingrove contra Marii Britanii din 25 noiembrie 1996, Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă pertinentă, care înglobează atât dreptul scris, cât și pe cel nescris, trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, circumstanțele care pot rezultă dintr-un act determinat. Or, nu se poate susține că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de o astfel de cerință, deoarece acestea nu fac altceva decât să incrimineze infracțiunile de spălare a banilor, prevăzute în
pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârșirea unor infracțiuni de corupție, a unor infracțiuni asimilate acestora sau cu infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene. Așa fiind, se constată că dispozițiile criticate conțin suficiente repere pentru a se putea considera că acestea sunt "previzibile" și suficient de clare în definirea faptei și a scopului ilicit al acesteia. În consecință, și sub acest aspect excepția urmează a fi respinsă.
Cât privește aspectele de neconstituționalitate extrinsecă invocate, se constată că în jurisprudența sa Curtea Constituțională a respins excepții de neconstituționalitate ale
Legii nr. 78/2000 , criticată în raport de prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală. În acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 253 din 6 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, sau
Decizia nr. 315 din 13 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, ale căror considerente de principiu sunt valabile și în ceea ce privește dispozițiile
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 .
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 36 din Legea nr. 115/1996
pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, excepție invocată de Constantin Conțac, Liviu-Constantin Conțac și Ioan Andrici în Dosarul nr. 2.824/40/2007 al Tribunalului Brașov - Secția penală.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de aceiași autori în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 octombrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.