HG nr. 1377/2009

Inspecția Muncii este organul de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu sediul în municipiul București, prin care se exercită atribuții de autoritate de stat în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, asistenței sociale și incluziunii sociale.

Inspecția Muncii este instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat.

Toate veniturile aferente activităților desfășurate de Inspecția Muncii se fac venituri la bugetul de stat.

În subordinea Inspecției Muncii se organizează și funcționează, în fiecare județ și în municipiul București, inspectorate teritoriale de muncă, unități cu personalitate juridică.

În urma reorganizării prin reducere de posturi și absorbția Inspecției Sociale, care se desființează, Inspecția Muncii funcționează cu un număr de 3.571 de posturi, funcționari publici și personal contractual.

Repartizarea numărului maxim de posturi, structura organizatorică și statele de funcții pentru aparatul propriu al Inspecției Muncii și pentru inspectoratele teritoriale de muncă se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

Inspecția Muncii exercită controlul aplicării unitare a dispozițiilor legale în domeniile sale de competență în unitățile din sectorul public, mixt, privat, la autoritățile administrației publice centrale și locale, persoane fizice și juridice și organisme neguvernamentale, precum și la alte categorii de angajatori.

Inspecția Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligațiilor legale de către angajatorii prevăzuți la alin. (1) în domeniile relațiilor de muncă, condițiilor de muncă, asistenței sociale și incluziunii sociale, apărării vieții, integrității corporale și sănătății salariaților și a altor participanți la procesul de muncă, în desfășurarea activității.

Inspecția Muncii are următoarele atribuții:

A. Atribuții generale:

a) controlează aplicarea corectă și unitară a legilor și a altor acte normative care reglementează relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă, asistența socială și incluziunea socială, precum și protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite;

b) coordonează, îndrumă metodologic și controlează activitatea inspectoratelor teritoriale de muncă și a celorlalte unități aflate în subordine;

c) reprezintă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ca organ de specialitate, în relațiile de cooperare internațională cu instituții similare;

d) elaborează programele anuale de acțiuni și de inspecție pentru implementarea politicii Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale în domeniu;

e) elaborează metode și proceduri unitare de inspecție;

f) controlează respectarea criteriilor de încadrare a locurilor de muncă cu condiții deosebite, evidența acestora și modul de realizare de către operatorul economic a măsurilor tehnico-economice pentru normalizare;

g) controlează respectarea standardelor de calitate în acordarea serviciilor sociale;

h) controlează modul de stabilire, acordare și administrare a prestațiilor sociale și a altor alocări bugetare în domeniul de competență;

i) face propuneri de proiecte de acte normative în domeniu;

j) organizează și controlează activitatea de pregătire și perfecționare a pregătirii personalului propriu;

k) cooperează cu ministerele, cu alte inspecții de specialitate, cu instituții publice sau private și cu reprezentanții partenerilor sociali;

l) realizează venituri din prestări de servicii, calculate pe bază de tarife, taxe, comision, și alte venituri obținute conform prevederilor legale, care se fac venit la bugetul de stat;

m) soluționează, în limita competențelor legale, reclamațiile și sesizările persoanelor fizice sau juridice;

n) administrează fondurile bugetare pe care le are la dispoziție, precum și bunurile din domeniul public sau privat al statului aflate în administrare și/sau în folosință;

o) elaborează proiectul anual de buget, pe care îl supune aprobării ministrului muncii, familiei și protecției sociale, și asigură exercițiul financiar-contabil al instituției, în condițiile legii;

p) achiziționează centralizat, prin aparatul propriu, autoturisme, combustibil, echipamente IT, precum și servicii de comunicații, pază, curățenie și monitorizare, în conformitate cu prevederile

art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 337/2006 , cu modificările și completările ulterioare;

q) administrează fondurile alocate prin bugetul aprobat și finanțează sau cofinanțează proiecte, programe și investiții din domeniul său de activitate, în condițiile legii;

r) organizează sistemul informatic necesar activității proprii și gestionează registrele electronice din domeniul de competență.

B. Atribuții specifice în domeniul stabilirii și controlului relațiilor de muncă:

a) controlează aplicarea reglementărilor legale, generale și speciale, cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă;

b) controlează respectarea clauzelor cuprinse în contractele colective de muncă aplicabile și în contractele individuale de muncă;

c) controlează stabilirea și acordarea drepturilor cuvenite salariaților ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;

d) controlează respectarea principiului egalității de tratament;

e) asigură evidența națională a muncii prestate în temeiul contractelor individuale de muncă;

f) controlează utilizarea de către angajatori a muncii nedeclarate autorităților publice;

g) controlează modul de completare a carnetelor de muncă și condițiile de păstrare a acestora la unitățile din sectorul public, privat și la alte categorii de angajatori;

h) asigură întocmirea și completarea, în termenul prevăzut de lege, a carnetelor de muncă pe care le are în păstrare, precum și evidența acestora;

i) verifică legalitatea clauzelor înscrise în contractele individuale de muncă, controlează respectarea lor de către angajatori, asigură și urmărește înregistrarea acestora în carnetele de muncă;

j) controlează dacă persoanele fizice și juridice respectă prevederile legale privind înregistrarea contractelor de muncă;

k) certifică și contrasemnează legalitatea înscrierilor efectuate în carnetele de muncă de către angajatorii cărora li s-a aprobat păstrarea și completarea acestora la sediu;

l) ține evidența persoanelor fizice și juridice care datorează comisionul prevăzut de lege pentru păstrarea și completarea carnetelor de muncă, verificarea și certificarea legalității acestora;

m) verifică și urmărește modul în care sunt calculate sumele virate cu titlu de comision pentru păstrarea și completarea carnetelor de muncă, precum și pentru verificarea și certificarea legalității înregistrărilor efectuate de către angajatori în condițiile legii;

n) participă la activitatea de reconstituire a vechimii în muncă, potrivit prevederilor

Decretului nr. 92/1976

privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare;

o) gestionează baza de date organizată la nivel național cu registrele generale de evidență a salariaților în format electronic.

C. Atribuții specifice în domeniul securității și al sănătății în muncă:

a) controlează aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea și sănătatea în muncă și a altor acte normative din domeniul de competență;

b) cercetează evenimentele conform competențelor, avizează cercetarea, stabilește sau confirmă caracterul accidentelor, colaborează cu instituțiile implicate în ceea ce privește evidența și raportarea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

c) controlează activitatea de instruire și informare a lucrătorilor și furnizează informații în vederea îmbunătățirii acesteia;

d) autorizează funcționarea din punct de vedere al securității și sănătății în muncă a persoanelor juridice și fizice, prin eliberarea certificatului constatator, în condițiile legii aplicabile;

e) abilitează și retrage abilitarea persoanelor fizice și juridice pentru a presta servicii de protecție și prevenire în domeniul securității și sănătății în muncă în calitate de serviciu extern de prevenire și protecție;

f) avizează documentațiile cu caracter tehnic de informare și instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, elaborate de persoane fizice sau juridice;

g) controlează conform competențelor stabilite, respectarea prevederilor legale referitoare la introducerea pe piață a produselor din domeniul reglementat;

h) restricționează comercializarea produselor neconforme;

i) colaborează cu autoritățile competente în toate problemele legate de supravegherea pieței, inclusiv în ceea ce privește notificarea clauzei de salvgardare în cazul produselor neconforme;

j) colaborează cu organismele de supraveghere din Uniunea Europeană și cu Comisia Europeană în desfășurarea programelor comunitare de supraveghere a pieței;

k) prelevează probe și efectuează testări în vederea stabilirii produselor neconforme;

l) colaborează cu autoritățile responsabile cu controalele la frontiere în vederea schimbului de informații cu privire la produsele ce prezintă riscuri grave;

m) verifică modul de organizare și funcționare a comitetelor de securitate și sănătate în muncă;

n) controlează modul de aplicare a măsurilor medicale preventive privind asigurarea stării de sănătate a salariaților expuși la noxe;

o) controlează respectarea legislației privind examenul medical la angajare, adaptabilitatea în muncă și controlul medical periodic;

p) controlează respectarea prevederilor legale în domeniul medicinei muncii;

q) controlează respectarea principiilor de ergonomie a muncii și impune luarea de măsuri tehnice și organizatorice de îmbunătățire progresivă a condițiilor de muncă și de reducere a efortului fizic și psihic;

r) controlează modul în care este pregătit personalul pentru a acorda primul ajutor în caz de accidentare, precum și organizarea și dotarea echipelor de salvatori, pentru situațiile impuse de specificul activității sau prevăzute de lege.

D. Atribuții specifice în domeniul prestațiilor sociale:

a) inspectează modul în care sunt respectate prevederile legale privind stabilirea, acordarea și promovarea drepturilor sociale ale cetățenilor de către autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de către alte persoane juridice de drept public sau privat și de către unele persoane fizice;

b) inspectează modul în care sunt respectate prevederile legale referitoare la administrarea fondurilor pentru plata drepturilor sociale, precum și a celor alocate pentru susținerea și dezvoltarea serviciilor sociale, a proiectelor, programelor și politicilor din domeniu;

c) constată săvârșirea faptelor prin care se încalcă prevederile legale din domeniul asistenței sociale și, după caz, sesizează organele de urmărire penală competente în situația în care faptele respective întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni;

d) constată contravenții și, după caz, aplică sancțiunile prevăzute de lege;

e) asigură în instanța de contencios administrativ și în instanța de judecată apărarea și reprezentarea intereselor proprii în cazul contestațiilor formulate împotriva măsurilor de sancționare dispuse sau în cazul intentării unor acțiuni pe cale judecătorească.

E. Atribuții specifice în domeniul serviciilor sociale:

a) desfășoară activități de investigare socială derivate din rezultatele controlului și formulează propuneri de îmbunătățire a activității, organizării și a metodei de acordare a prestațiilor și serviciilor sociale;

b) inspectează furnizorii de servicii sociale publici și privați din punct de vedere al eficienței și performanței acestora în îndeplinirea obiectivelor stabilite în conformitate cu standardele de calitate și de cost, conform reglementărilor în vigoare;

c) constată contravenții și, după caz, aplică sancțiunile prevăzute de lege;

d) înregistrează, centralizează și sintetizează informațiile referitoare la furnizorii de servicii sociale și la serviciile sociale acordate de către aceștia și gestionează Registrul electronic unic al serviciilor sociale;

e) controlează, evaluează și monitorizează respectarea prevederilor legale în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de acordare a acreditării furnizorilor de servicii sociale și serviciilor furnizate de acestea.

F. Atribuții specifice în domeniul incluziunii sociale:

a) urmărește aplicarea și respectarea politicilor în domeniul incluziunii sociale;

b) controlează modul de administrare, gestionare și realizare a tuturor programelor și proiectelor din domeniul incluziunii sociale;

c) evaluează impactul politicilor și procedurilor publice implementate în domeniul incluziunii sociale, în vederea stabilirii de diagnostice și elaborării de propuneri și recomandări de îmbunătățire a cadrului legal și instituțional, precum și de eficientizare a alocărilor bugetare necesare promovării incluziunii sociale.

Atribuțiile prevăzute la alin. (1) pot fi detaliate prin regulamentul propriu de organizare al Inspecției Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

Inspecția Muncii, prin personalul propriu, poate presta la cererea celor interesați următoarele servicii:

a) eliberarea de certificate/adeverințe în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entități care au dreptul legal de a solicita și a obține aceste informații, conform prevederilor

Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

b) eliberarea de certificate cu informații extrase din registrele generale de evidență a salariaților depuse de angajatori;

c) participarea inspectorilor de muncă la efectuarea determinărilor de noxe, respectiv participarea la activitățile pentru acordarea unor drepturi prevăzute de legislația în vigoare, potrivit prevederilor

art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007

privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare;

d) analiza documentației și expertizarea unităților în vederea eliberării autorizației de deținere a materialelor explozive;

e) expertiza și analiza în vederea eliberării autorizației de depozitare a materiilor explozive;

f) expertiza și analiza documentației în vederea acordării vizei anuale a autorizației de deținere de materii explozive;

g) analiza documentației și efectuarea expertizării în vederea acordării vizei anuale a autorizației de funcționare a depozitelor de materii explozive;

h) examinarea artificierilor și pirotehniștilor în vederea autorizării acestora și asistență tehnică la pregătirea activităților pentru autorizarea și reautorizarea artificierilor;

i) eliberarea de certificate/adeverințe în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entități care au dreptul legal de a solicita și a obține aceste informații;

j) eliberarea de copii în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entități care au dreptul legal de a solicita și a obține aceste informații;

k) eliberarea de certificate cu informații extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii cu registrele generale de evidență a salariaților depuse de angajatori;

l) furnizarea datelor din Registrul general de evidență a salariaților pentru refacerea conținutului său la angajator, prin preluarea informațiilor din baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii.

Contravaloarea prestațiilor prevăzute la alin. (1) se suportă de beneficiari și se face venit la bugetul de stat.

Pentru prestările de servicii se percep tarife aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale, la propunerea Inspecției Muncii.

Inspecția Muncii poate înființa, în condițiile prevăzute la

art. 3 din Legea nr. 108/1999

pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată, unități cu personalitate juridică care efectuează prestații în domeniul său de competență, pentru:

a) pregătirea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului propriu al Inspecției Muncii;

b) pregătirea și perfecționarea personalului care își desfășoară activitatea în domeniile securității și sănătății în muncă, relațiilor de muncă, asistenței sociale și incluziunii sociale;

c) alte tipuri de prestații legate de specificul activității.

Contravaloarea prestațiilor prevăzute la alin. (1) se suportă de beneficiarii serviciilor.

Inspecția Muncii este condusă de un inspector general de stat.

În exercitarea atribuțiilor de conducere, inspectorul general de stat are în subordine 2 inspectori generali de stat adjuncți.

Funcțiile de inspector general de stat și inspector general de stat adjunct sunt funcții publice de conducere specifice, asimilate din punct de vedere al drepturilor salariale cu directorul general și directorul general adjunct din minister.

Inspectorul general de stat și inspectorii generali de stat adjuncți sunt numiți prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale, în condițiile legii.

Inspectorul general de stat este ordonator secundar de credite.

Directorii coordonatori ai inspectoratelor teritoriale de muncă sunt ordonatori terțiari de credite.

Atribuțiile inspectorului general de stat și ale inspectorilor generali de stat adjuncți sunt stabilite prin regulamentul propriu de organizare al Inspecției Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

Inspectorul general de stat și inspectorii generali de stat adjuncți pot exercita activități de inspecție pe întreg teritoriul țării.

În vederea cercetării faptelor care constituie obiect al sesizărilor privind încălcarea prevederilor legale, precum și a regulamentelor, metodologiilor ori a altor norme interne de lucru de către inspectorii de muncă și inspectorii sociali, în cadrul Inspecției Muncii se organizează Corpul de control al calității inspecției, ale cărui atribuții se stabilesc prin regulamentul de organizare propriu al Inspecției Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

În cadrul Inspecției Muncii se organizează și funcționează Colegiul Inspecției Muncii, organ consultativ în domeniul de activitate.

Componența și competențele Colegiului Inspecției Muncii se stabilesc de către inspectorul general de stat.

Colegiul Inspecției Muncii se întrunește periodic sub conducerea inspectorului general de stat pentru stabilirea strategiei și dezbaterea problemelor deosebite.

Atribuțiile compartimentelor funcționale ale Inspecției Muncii se stabilesc prin regulament propriu de organizare, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

Atribuțiile personalului Inspecției Muncii se stabilesc prin fișa postului.

Inspectoratele teritoriale de muncă sunt conduse de un director coordonator.

În exercitarea atribuțiilor de conducere, directorul coordonator are în subordine 2 directori coordonatori adjuncți.

Directorul coordonator și directorii coordonatori adjuncți sunt numiți, în condițiile legii, prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezenta hotărâre și de alte reglementări legale aplicabile în domeniu.

Personalul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă este alcătuit din inspectori de muncă, inspectori sociali, funcționari publici și alte categorii de personal.

Funcțiile de inspector de muncă și inspector social sunt funcții publice în cadrul categoriei funcțiilor publice specifice, cu statut special. Inspectorul general de stat și inspectorii generali de stat adjuncți sunt inspectori de muncă, respectiv inspectori sociali.

Funcționarii publici prevăzuți la alin. (1) beneficiază de stabilitate în funcție și independență față de orice schimbare guvernamentală și influență neprevăzută din afară.

Selectarea, recrutarea, pregătirea și numirea în funcții a inspectorilor de muncă și a inspectorilor sociali se fac potrivit legislației din domeniul funcției publice.

Drepturile, îndatoririle și incompatibilitățile specifice ale personalului Inspecției Muncii se stabilesc prin statut special, care se aprobă prin lege.

În exercitarea atribuțiilor legale, inspectorii de muncă și inspectorii sociali sunt învestiți cu exercițiul autorității publice, beneficiind de protecție în condițiile legii.

Pot fi inspectori de muncă și inspectori sociali persoanele cu studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniile fundamentale: științe inginerești, științe agricole și silvice, științe juridice, științe economice sau în următoarele specializări: sociologie, psihologie, medicină și administrație publică.

Perioada în care persoanele care ocupă funcția de inspector de muncă sau inspector social își desfășoară activitatea în Inspecția Muncii sau inspectoratele teritoriale de muncă este considerată vechime în specialitatea studiilor absolvite, cu condiția ca în fișa postului să existe ca atribuții desfășurarea unor activități din domeniul în care au absolvit.

Personalul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă beneficiază de măsuri speciale de protecție împotriva amenințărilor, violențelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile și/sau bunurile lor, precum și de sprijin financiar din partea instituției, prin suportarea integrală a sumelor necesare asigurării asistenței juridice, în cazurile în care actele și faptele îndeplinite în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în limitele și cu respectarea prevederilor legale, fac obiectul unor proceduri judiciare.

Măsurile speciale de protecție, condițiile și modul de realizare a acestora, precum și modalitatea de acordare a sprijinului financiar, prevăzute la alin. (6), se stabilesc prin regulamentul de organizare propriu al Inspecției Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

Inspectorii de muncă care poartă asupra lor legitimația care atestă funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege au următoarele drepturi:

a) să aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă, la orice oră din zi și din noapte, în sediul oricărui angajator, persoană fizică sau juridică, și în orice loc unde au motive temeinice să efectueze controlul sau cercetarea de evenimente;

b) să identifice, pe baza actelor care dovedesc identitatea, persoanele aflate în locurile de muncă sau în alte locuri supuse controlului sau cercetării evenimentelor;

c) să solicite angajatorului sau reprezentantului legal, precum și lucrătorilor, singuri sau în prezența martorilor, documentele, registrele, evidențele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor;

d) să ridice de la entitatea controlată orice document care are legătură cu controlul efectuat sau cu cercetarea evenimentului, eliberând o dovadă în acest sens;

e) să constate existența unui contract individual de muncă deghizat sub forma unui alt tip de contract;

f) să facă fotografii, să înregistreze audiovideo, să ia declarații scrise, singuri sau în prezența martorilor, lucrătorilor, angajatorilor și/sau, după caz, a reprezentanților legali ai acestora, precum și a altor persoane care pot da informații cu privire la obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat;

g) să preleveze și să ridice, în vederea efectuării de analize în laboratoare specializate sau administrării de probe, mostre de produse, materiale ori substanțe fabricate, utilizate, depozitate, manipulate și să înștiințeze deținătorul sau angajatorul despre aceasta;

h) să dispună angajatorului măsuri în vederea remedierii într-un timp determinat a neconformităților constatate;

i) să dispună sistarea imediată a proceselor de producție și/sau oprirea echipamentelor de muncă, atunci când constată că prin nerespectarea cerințelor legale în domeniul securității și sănătății în muncă sunt puse în pericol viața, sănătatea și securitatea lucrătorului;

j) să dispună angajatorului efectuarea de studii și expertize tehnice pentru clarificarea unor evenimente sau situații de pericol, precum și verificarea, prin organisme abilitate, a încadrării nivelului noxelor profesionale în limite admisibile la locurile de muncă;

k) să beneficieze, la solicitare, de sprijinul organelor de poliție și/sau al jandarmeriei.

Cheltuielile necesare aplicării prevederilor alin. (1) lit. g) și j) sunt suportate de angajator.

Constatările rezultate în urma controalelor și a cercetării evenimentelor, precum și măsurile dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sociali sunt consemnate de către aceștia în procese-verbale al căror model se aprobă prin decizie a inspectorului general de stat.

Contestațiile formulate împotriva proceselor-verbale încheiate de inspectorii de muncă și inspectorii sociali sunt soluționate de instanța competentă, potrivit legii.