Decizia nr. 133/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 3
- Legea nr. 215/2001 23 aprilie 2001 (prevederi anume) administrației publice locale
- Legea nr. 67/2004 25 martie 2004 (prevederi anume) pentru alegerea autorităților administrației publice locale
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brașov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ. În același dosar al instanței de judecată a fost ridicată de către Gabriela Urse și Radu Jica și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ,
art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale " art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale".
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează Curtea Constituțională asupra faptului că partea Iulian Mara a transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției. Arată că asupra dispozițiilor
art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și ale
art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin
deciziile nr. 1.211/2008 , respectiv nr. 1.419/2009, în sensul stabilirii constituționalității acestor texte de lege. Cât privește prevederile
art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale
art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, susține că acestea nu încalcă normele constituționale invocate, deoarece, în esență, în sistemul electoral românesc, la alegerile locale, electoratul vizează prin votul acordat un anumit partid politic, reprezentat de o persoană aflată pe liste, și nu exclusiv acea persoană.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 19 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.235/62/2008, Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 și
art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ,
art. 33 din Legea administrației publice locale, nr. 215/2001 ,
art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale " art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale".
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brașov, în ceea ce privește dispozițiile
art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , respectiv de Gabriela Urse și Radu Jica, în ceea ce privește dispozițiile
art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ,
art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale " art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale", în cadrul unei acțiuni de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act al autorităților publice locale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile
art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , autorul acesteia susține că sunt încălcate prevederile art. 21, art. 24 alin. (1), art. 129 și art. 1 alin. (3) și (4) din Constituție. Aceasta deoarece textul criticat pune părțile în situația de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii, fără a cunoaște considerentele acesteia, iar pe de altă parte, oferă persoanei vătămate un instrument juridic care îi permite prelungirea în mod nejustificat a unui eventual proces și creează incertitudini cu privire la legalitatea unui act administrativ, în condițiile în care principiul separației puterilor în stat înseamnă că "actele puterii executive nu trebuie cenzurate pe calea contenciosului administrativ." Dispozițiile
art. 15 din Legea nr. 554/2004
contravin, în opinia autorului aceleiași excepții, prevederilor art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 45 și 135 din Constituție, deoarece, prin suspendarea executării unui act administrativ unilateral, fără niciun criteriu legal, este favorizat solicitantul acestei cereri și sunt încălcate astfel drepturile și garanțiile procesuale ale părților.
Autorii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ,
art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale " art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale" susțin că aceste texte încalcă dreptul de vot și dreptul de a fi ales, consacrate de art. 36 și 37 din Constituție, prin trăsătura comună acestora, constând în obligația ca partidul politic sau alianța politică pe ale cărei liste a candidat un consilier local să confirme apartenența acestuia la respectiva formațiune politică pentru ocuparea mandatului vacant de consilier local. Dreptul de a fi ales pe care îl are orice supleant depinde astfel de existența unei confirmări a partidului, ulterioare încheierii procesului electoral, făcând ca de pe lista cu candidați ai unui partid politic să fie eliminat numele unui supleant, chiar dacă acesta este încă membru al acelui partid și indiferent de opțiunea politică a electoratului exprimată în cadrul scrutinului uninominal.
Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, fiind invocate în acest sens
deciziile nr. 939/2006
și nr. 419/2009 ale Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin
art. I pct. 20-22 din Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007,
art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007,
art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin
Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
- Art. 14 și
art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 :
- Art. 14. - Suspendarea executării actului: "(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.
(2) Instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților.
(3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă și de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
(5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept, în acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă.
(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive.
(7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.";
- Art. 15. - Solicitarea suspendării prin acțiunea principală: "(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.
(2) Dispozițiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.
(4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)."
-
Articolul 33
din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 : "În cazul în care consilierul local declarat ales renunță la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanți, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile."
-
Articolul 96
alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale: "(9) Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective. În caz de vacanță a mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianțele politice ori alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau alianțe electorale, că supleanții fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianțele politice sau alianțele electorale, după caz."
- Art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale: "(5) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept, fapt care se consemnează în procesul-verbal al ședinței. În acest caz se va supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele politice și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid a consilierului în cauză."
Textele din Constituție pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (4) privind principiile generale de organizare a statului român, respectiv principiul separației puterilor în stat, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 36 - Dreptul de vot, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 45 - Libertatea economică, art. 129 - Folosirea căilor de atac și ale art. 135 - Economia, precum și cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la accesul la instanță și dreptul la un proces echitabil.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată următoarele:
În ceea ce privește dispozițiile
art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , se observă că autorul acesteia se raportează, în critica formulată, la o redactare veche, anterioară modificărilor introduse prin
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Astfel, textul de lege este neconstituțional, în opinia sa, deoarece pune părțile în situația de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii, fără a cunoaște considerentele acesteia. Or, în actuala redactare, dispozițiile art. 14 alin. (4) prevăd că "Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare".
Deoarece în prezent textul de lege atacat nu mai reglementează soluția juridică criticată de autorul excepției, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece instanța de contencios constituțional examinează numai texte de lege în vigoare, nu și redactări vechi, abrogate ale acestora.
Dispozițiile art. 15 din același act normativ, de asemenea criticate, au mai constituit obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională. Prin
Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008, și
Decizia nr. 673 din 10 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 20 noiembrie 2006, Curtea, pentru argumentele acolo reținute, a statuat că aceste prevederi nu contravin normelor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, invocate și în prezenta cauză.
Cu privire la dispozițiile
art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , Curtea a pronunțat
Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, și
Decizia nr. 1.419 din 5 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 23 decembrie 2009. Respingând excepțiile de neconstituționalitate, aceasta a reținut, în esență, că "Opțiunea politică exprimată de alegători în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic", astfel că nu a putut fi reținută critica referitoare la nerespectarea dreptului de a fi ales.
Având în vedere că și dispozițiile
art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin
Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , sunt criticate din aceeași perspectivă a încălcării dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, consacrate de art. 36 și 37 din Constituție, Curtea apreciază că argumentele reținute în deciziile mai sus menționate sunt valabile și în cauza de față și, în consecință, urmează să respingă excepția ca neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și ale
art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , invocată de Consiliul Local al Municipiului Brașov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, precum și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ,
art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin
Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , excepție ridicată de Gabriela Urse și Radu Jica în același dosar al aceleiași instanțe de judecată.
2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție invocată de Consiliul Local al Municipiului Brașov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.