Decizia nr. 221/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 26/2000 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Victoria Surdu și Mioara Angela Lontieș în Dosarul nr. 3.163/40/2007 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, dat fiind că dreptul de asociere nu este un drept absolut. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 17 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.163/40/2007, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Victoria Surdu și Mioara Angela Lontieș într-o cauză civilă având ca obiect dizolvare societate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că
Ordonanța Guvernului nr. 26/2000
reglementează o procedură de înființare a asociațiilor și fundațiilor total nelegală, fiind extrem de restrictivă și îngrădind, astfel, libertatea de constituire a acestora. De asemenea, consideră că reglementările cuprinse în actul normativ criticat sunt neconstituționale, întrucât stabilesc un cadru de funcționare limitativ, și anume constituirea unor organe de conducere: adunare generală, consiliu director și comisie de cenzori. Totodată,
Ordonanța Guvernului nr. 26/2000
este apreciată a fi neconstituțională și datorită faptului că impune organizarea unui control financiar intern al asociațiilor. În final, arată că prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000
aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 40, întrucât cadrul restrictiv prevăzut de această ordonanță conduce la imposibilitatea dizolvării sau lichidării voluntare a asociațiilor.
Tribunalul Botoșani - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații, în integralitatea sa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, ordonanță aprobată, cu modificări și completări, prin
Legea nr. 246/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005.
Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 40 referitoare la dreptul de asociere.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că o critică similară a mai făcut obiect al controlului instanței de contencios constituțional, aparținând acelorași autori ca în prezenta cauză. În acest sens, este
Decizia nr. 593/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, prin care Curtea a statuat că prevederile art. 54, art. 55, art. 56 și
art. 57 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații, precum și cele ale art. 294 și art. 295 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Victoria Surdu și Mioara Angela Leontieș în Dosarul nr. 3.163/40/2007 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă, sunt constituționale.
Față de aspectele criticate, prin
Decizia nr. 897/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010, Curtea a reținut că
art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000
prevede că pentru constituirea unei asociații sau fundații și înscrierea în registrul acestora este necesar a fi respectate condițiile pentru dobândirea personalității juridice: organizarea de sine stătătoare, patrimoniu propriu și un scop licit, toate prevăzute în actul constitutiv numit statut. Statutul cuprinde, potrivit
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 , sub sancțiunea nulității absolute, printre altele, și precizarea "scopului și a obiectivelor asociației, modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat, drepturile și obligațiile asociaților, atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale asociației, precum și destinația bunurilor, în cazul dizolvării asociației." Existența statutului denotă grija legiuitorului ca asociațiile să se conducă după un set de reguli stabilite pentru buna funcționare a acestora. Nerespectarea statutului atrage un climat de instabilitate la nivelul funcționării asociației, lucru ce echivalează cu modificarea de facto a prevederilor acestuia.
De asemenea, prin
Decizia nr. 354/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 19 iunie 2009, Curtea a reținut că prevederile cap. IX din ordonanță instituie o procedură specială de dizolvare, urmată de lichidarea asociațiilor, fundațiilor și federațiilor, ce are drept scop îndestularea corespunzătoare a creditorilor, transmiterea bunurilor rămase în urma lichidării și radierea acestor forme asociative din Registrul asociațiilor și fundațiilor. Instituirea unei asemenea proceduri speciale este rezultatul faptului că asociațiile și fundațiile, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din ordonanță, sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial și, de aceea, dizolvarea poate avea loc și pentru alte motive decât cele economice.
În acest context, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută contrarietatea prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații față de dispozițiile art. 40 din Constituție.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Victoria Surdu și Mioara Angela Lontieș în Dosarul nr. 3.163/40/2007 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.