Decizia nr. 1256/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , excepție ridicată de Feromela Daniela Ghițan și Sorin Ghițan în dosarele nr. 5.780/318/2010 și nr. 5.781/318/2010 ale Judecătoriei Târgu Jiu, și care fac obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 4.030D/2010 și nr. 4.031D/2010.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 8 septembrie 2011 și au fost consemnate în încheierea de la aceea dată, când, având nevoie de timp pentru deliberare, Curtea a amânat pronunțarea la data de 15, la 20 și, apoi la 22 septembrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 20 septembrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 5.780/318/2010 și nr. 5.781/318/2010, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , excepție ridicată de Feromela Daniela Ghițan și Sorin Ghițan în cauze civile având ca obiect obligația de a face.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

contravin dispozițiilor constituționale ale art. 136 alin. (1) și (5), precum și prevederilor art. 480, 481 și 482 din Codul civil,

art. 1 din Legea nr. 33/1994

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată că sunt proprietari ai unui teren pe care sunt amplasați doi stâlpi ai C.E.Z. Distribuție S.A. Oltenia, fapt ce "le afectează proprietatea și le distruge sănătatea".

Judecătoria Târgu Jiu consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât acest text de lege este conform cu normele constituționale invocate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, potrivit cărora "Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului."

Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 136 alin. (1) și (5) referitoare la proprietatea privată. De asemenea, consideră că reglementarea criticată contravine prevederilor art. 480, 481 și 482 din Codul civil,

art. 1 din Legea nr. 33/1994

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, precum și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prilej cu care a statuat că acestea nu contravin Legii fundamentale.

În acest sens, sunt

Decizia nr. 232 din 21 aprilie 2005

și

Decizia nr. 276 din 24 februarie 2009 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 23 iunie 2005 și, respectiv, nr. 171 din 19 martie 2009, precum și

Decizia nr. 1.066 din 14 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 4 august 2009, sau

Decizia nr. 1.046 din 14 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 4 octombrie 2010, prin care Curtea a reținut că legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

De aceea, prin prevederile

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 13/2007 , legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. Mai mult, Curtea a arătat că exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora, deși are ca efect lipsirea celor interesați de o parte din veniturile imobiliare, nu reprezintă o expropriere, ci se referă doar la posibilitatea de folosire a bunurilor, ceea ce nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la protecția proprietății private.

De asemenea, prin

Decizia nr. 89 din 20 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2009, Curtea a stabilit că înființarea instalațiilor și executarea lucrărilor la capacitățile energetice pentru buna funcționare a acestora reprezintă un interes general major și, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent să stabilească condițiile exercitării dreptului de proprietate.

În acest context, Curtea apreciază că nimic nu împiedică persoana care a suferit un prejudiciu, în urma operațiunilor de realizare și retehnologizare a capacităților energetice care se execută asupra terenurilor proprietate privată, de a solicita statului repararea pagubei produse, potrivit dispozițiilor dreptului comun.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Totodată, analizând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională observă că se lasă statului o marjă de apreciere, în funcție de nevoia reală a comunității în adoptarea măsurii de privare de proprietate.

Recent, în Hotărârea din data de 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Mirela Cernea și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, "într-un domeniu atât de complex și de delicat ca cel al strategiei naționale în domeniul energetic, statul dispune de o marjă largă de apreciere pentru a-și desfășura politicile sale de interes general." Prin decizia pronunțată în această cauză, instanța europeană a reținut că unul dintre principalele argumente prezentate de către toți reclamanții în sprijinul tezei conform căreia restricțiile aduse exercitării dreptului lor de proprietate ar fi disproporționate se bazează pe faptul că nu au primit nicio despăgubire care să compenseze drepturile de uz și de servitute concesionate titularei autorizației de exploatare a capacității energetice amplasate pe terenul lor.

Caracterul proporțional al unei atingeri aduse dreptului la respectarea bunurilor poate să depindă de existența unor garanții de procedură, care să asigure că punerea în aplicare a sistemului și impactul său asupra proprietarului nu sunt nici arbitrare, nici imprevizibile; or, legile naționale adoptate succesiv în domeniul energetic conțin, într-adevăr, asemenea garanții. În ceea ce privește accesul titularilor de licențe la terenul persoanelor pe care au fost înființate capacități energetice, în vederea efectuării unor operațiuni de revizie, de întreținere și de reparație, exercitarea dreptului de uz și de servitute a fost condiționată de respectarea principiilor echității și minimei afectări a dreptului de proprietate. În plus, aceste legi definesc în mod clar drepturile și obligațiile care le revin titularilor de licențe de funcționare a capacităților energetice și, respectiv, proprietarilor terenurilor pe care se află aceste capacități.

De altfel, și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a reținut că "drepturile fundamentale, în special dreptul de proprietate, nu apar ca prerogative absolute, ci trebuie luate în considerare prin raportare la funcția lor în societate. Aceasta înseamnă că restricțiile ce răspund unor obiective de interes general nu constituie, în raport cu scopul urmărit, o intervenție nemăsurată și intolerabilă care ar aduce atingere însăși substanței dreptului garantat".

Așa fiind, Curtea constată că prevederile

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

nu consacră trecerea în proprietatea statului a terenului pe care se află rețele electrice de distribuție, ci prevede că acesta este și rămâne proprietatea publică a statului, dreptul de proprietate dobândit fiind afectat de această sarcină, așa cum prevede art. 44 alin. (7) din Constituție, potrivit căruia "Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului."

În sfârșit, Curtea observă că, în prezenta cauză, critica formulată se fundamentează și pe compararea prevederilor ce fac obiectul excepției cu alte texte legale. Or, asemenea critici nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată ori a legiuitorului, după caz, întrucât, așa cum Curtea a stabilit în jurisprudența sa, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , excepție ridicată de Feromela Daniela Ghițan și Sorin Ghițan în dosarele nr. 5.780/318/2010 și nr. 5.781/318/2010 ale Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 septembrie 2011.