Decizia nr. 774/2012

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Ștefan Cujbă în Dosarul nr. 124/96/2010 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 421D/2012.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 755D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Ilie Ion, Anton Cristian, Gheorghe Badea, Florea Cristian Agapie, Dănuț Alexandru Burcea, Valentin Vascu, Alexandru Stan, Cristian Vasile, Ion Dumitrașcu, Niculae Miu, Ion Fleancu, Aurel Oncica, Daniel Ion, Adrian-Leonard Bantaș, Viorel Armașu, Vasile Busuioc, Constantin Ivașcu, Virgil Bădescu, Florin Atanasiu și Benone Tiron în Dosarul nr. 10.831/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, avocatul Mirela Radu, cu împuternicire avocațială depusă în ședință, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 768D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Ioan Truță în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (număr în format vechi 4.309/2011) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Avocatul autorilor excepției din Dosarul nr. 755D/2012 și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 755D/2012 și nr. 768D/2012 la Dosarul nr. 421D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorilor excepției în Dosarul Curții Constituționale nr. 755D/2012, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, raportată și la prevederile art. 135 alin. (2) lit. f) și art. 53 din Constituție. Arată că, deși cunoaște că jurisprudența Curții Constituționale este în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate invocate, totuși solicită admiterea acesteia față de prevederile constituționale susmenționate. Mai susține că pensia este un "bun" câștigat care determină o creștere a calității vieții și, prin urmare, dispozițiile de lege criticate contravin și art. 47 din Constituție referitoare la nivelul de trai. Depune concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens Decizia din 20 martie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ionel Panfile împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea civilă nr. 4 din 6 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 124/96/2010, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Excepția a fost ridicată de reclamantul Ștefan Cujbă într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ.

Prin Decizia civilă nr. 267R din 31 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 10.831/3/2010, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale - admițând recursul împotriva Încheierii din 2 mai 2011 prin care Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale - a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17, 18, 20 și 25 din Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Excepția a fost ridicată de recurenții-reclamanți Ilie Ion și alții într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatare.

Prin Încheierea din 25 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (număr în format vechi 4.309/2011), Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Excepția a fost ridicată de recurentul-reclamant Ioan Truță într-o cauză având ca obiect nulitate act.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate, care interzic cumulul pensiei cu salariul atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie, aduc atingere principiului neretroactivității legii, dreptului la muncă și dreptului la pensie, precum și principiului egalității în drepturi a cetățenilor și dreptului de proprietate. De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate contravin și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (prin prisma Cauzei Buchen împotriva Cehiei din 2002), deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și principiilor Uniunii Europene.

În acest sens, arată că limitarea cumulului pensiei cu salariul a mai fost prevăzută în două acte normative, dar, prin

deciziile nr. 375/2005

și nr. 82/2009, Curtea Constituțională a decis că aceste reglementări reprezintă aspecte de discriminare și neconstituționalitate.

Astfel, discriminarea se realizează între angajații de la stat și cei din mediile private, față de persoanele cu pensii care depășesc salariul mediu brut pe economie, în raport cu persoanele care nu s-au pensionat și pot cumula salariile în baza

Deciziei nr. 1.414/2009

a Curții Constituționale și în raport cu persoanele exceptate de Curtea Constituțională de la interdicția cumulului. De asemenea, discriminarea se manifestă și prin încălcarea obligațiilor de asigurare a unui trai decent și de respectare a egalității de tratament, consacrate prin

art. 4 din Legea nr. 75/1999 , prin Directivele CE nr. 75/117/1975 și nr. 2000/750, prin Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 100/1951 , prin

art. 24 din Carta socială europeană, ratificată de România prin Legea nr. 484/2001 , prin art. 6 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și prin art. 16 alin. (1) din Constituție.

Totodată, arată că este încălcat principiul neretroactivității actelor civile, astfel cum a decis în mai multe rânduri Curtea de Justiție a Uniunii Europene, începând cu Cauza Neumann, 1967. În același sens a decis și cu privire la respectul drepturilor dobândite și imuabilitatea situațiilor juridice subiective (Cauza Gesamthochschule Duisburg, 1985, Cauza Verli Wallace, 1983), la principiul bunei-credințe impus instituțiilor atât în domeniul administrativ, cât și în domeniul contractual (Cauza Van Lackmuller, 1960) și la principiul protecției încrederii legitime (Cauza Tomadini, 1979). S-a decis că este admisibil efectul retroactiv al legii civile numai în cazul cumulării a două condiții, constând în faptul că retroactivitatea este probabilă sau previzibilă și cei interesați au fost informați inițial asupra adoptării unor măsuri viitoare cu caracter retroactiv (Cauza Bosch, 1962).

Totodată, susțin că este încălcat și principiul interdicției restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât cumularea pensiei de serviciu cu veniturile realizate din activitatea de funcționar public reprezintă un drept câștigat în baza prevederilor

Legii nr. 179/2004 , iar anularea acestuia contravine principiului internațional al stabilității și previzibilității raporturilor juridice. Atât dreptul la pensie, cât și dreptul de a presta ulterior o muncă pe durată nedeterminată, conform prevederilor legale, reprezintă drepturi câștigate, iar obligația stabilită prin lege de a renunța la unul dintre aceste drepturi ori dispunerea încetării unilaterale a raporturilor de muncă prin actul administrativ reprezintă abuzuri ale statului și o îngrădire a exercitării acestei activități.

De asemenea, susțin că este încălcat art. 41 din Constituție privind dreptul la muncă, art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent și art. 135 alin. (2) lit. f) privind crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât interdicția cumulului salariului cu pensia echivalează cu o expropriere, art. 6 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, care garantează dreptul la muncă, art. 5 din Tratatul Uniunii Europene care statuează că între scopul vizat și actul adoptat de autoritate trebuie să existe o justă proporție,

Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici,

Legea nr. 179/2004

privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor și principiul certitudinii dreptului.

În Dosarul nr. 768D/2012, autorii excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 118 din Constituție privind forțele armate. Astfel, odată cu depunerea jurământului militar, cadrele militare încheie de fapt o convenție, contract cu executare continuă, cu statul român, care are puterea unei legi organice și care nu încetează la trecerea în rezervă, deoarece cele două părți se angajează să respecte obligațiile și drepturile ce decurg din statutul cadrelor militare. Modificarea statutului cadrelor militare poate fi făcută numai prin lege organică, iar efectele acestor modificări pot avea loc numai după depunerea unui nou jurământ militar și după semnarea noilor condiții. Or, dreptul la pensie, care include și plata acesteia, este parte a convenției încheiate cu statul.

Tribunalul Harghita - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul constituționalității textelor de lege criticate, sens în care invocă

Decizia nr. 1.414/2009

a Curții Constituționale.

Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că nicio dispoziție legală nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament să aibă o rațiune licită.

Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale. Astfel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pensia, având o valoare economică, devine un "bun" care trebuie respectat în contextul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ținând cont de cazurile speciale de privare de proprietate, respectiv de restrângere de proprietate. Jurisprudența dezvoltată în legătură cu acest drept nu a consacrat un caracter absolut dreptului de proprietate sub aspectul întinderii, ci, dimpotrivă, a recunoscut o marjă largă de apreciere statelor în adoptarea măsurilor ce afectează bunurile cetățenilor, cu condiția de a fi justificate rezonabil și de a se păstra proporția între mijloacele folosite și scopul urmărit. Or, în cauză, aprecierea acestor condiții ține de analiza cauzei pe fondul său, ceea ce este de competența judecătorului ordinar, măsura de suspendare a plății pensiei, după opțiunea exprimată de beneficiar, nefiind în conflict cu normele Constituției.

Referitor la dispozițiile art. 118 din Constituție, consideră că acestea nu sunt în niciun fel atinse de măsurile edictate prin

Legea nr. 329/2009 , normele aplicându-se tuturor celor care se găsesc în situația de cumul, iar nu numai pensionarilor militari. De altfel, drepturile și obligațiile cu caracter pecuniar ale militarilor în activitate sau pensionari nu fac obiect de reglementare al Legii fundamentale, ci al unei legi organice.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul, în punctul său de vedere transmis în Dosarul nr. 421D/2012, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens

Decizia nr. 1.414/2009

a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere transmis în Dosarul nr. 421D/2012, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziții care au următorul cuprins:

- Art. 17: (1) Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ- teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.

- Art. 18: (1) Pensionarii prevăzuți la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfășoară activități profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcție au obligația ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să își exprime în scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilorsociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligația ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situației de cumul, să își exprime în scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

- Art. 19: (1) În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public, cât și/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.

(2) Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcție, potrivit legii, în cadrul entităților prevăzute la art. 17 alin. (1).

(3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligația de a-și exprima opțiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menținerea în plată a pensiei față de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică și persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligația de a-și exprima opțiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situației de imposibilitate a exercitării cumulului.

- Art. 20: Neîndeplinirea obligației privind exprimarea opțiunii în termenul prevăzut la art. 18 și la art. 19 alin. (3) și (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcție, precum și a raporturilor de serviciu.

- Art. 21: În cazul în care opțiunea este exprimată în termenul prevăzut la art. 18 și la art. 19 alin. (3) și (4), plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opțiunea pentru continuarea activității.

- Art. 22: Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripție.

- Art. 23: (1) Angajatorul are obligația de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 18 și la art. 19 alin. (3) și (4).

(2) Încălcarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

(3) Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.

- Art. 24: Contravențiilor prevăzute la

art. 23 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

- Art. 25: Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător și beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale.

- Art. 26: În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale elaborează instrucțiuni până la data intrării în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor prevederi din Constituție : art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) cu referire la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 118 privind forțele armate, art. 135 alin. (2) lit. c) și f) privind economia și art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la un salariu egal pentru muncă egală din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 privind protecția proprietății din Protocolul adițional la Convenția menționată, art. 1 paragraful 2 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția menționată, art. 6 paragraful 1 privind dreptul la muncă din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și art. 6 privind valoarea juridică a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Prin

Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a constatat că întreg Capitolul IV al

Legii nr. 329/2009

este constituțional în măsura în care nu vizează persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres în Constituție. De asemenea, și-a menținut această jurisprudență și în cadrul controlului a posteriori pe calea excepției de neconstituționalitate, prin

Decizia nr. 1.149 din 28 septembrie 2010 , publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010,

Decizia nr. 206 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011,

Decizia nr. 409 din 7 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, sau

Decizia nr. 1.287 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 16 decembrie 2011.

Curtea, prin deciziile menționate, a statuat că nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament să aibă o rațiune licită.

Curtea a constatat că nivelul pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat (devenit, în prezent, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat) respectă condițiile de obiectivitate (este expres prevăzut de lege, previzibil și determinabil) și rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o opțiune justă și echilibrată) impuse de principiul nediscriminării. Totodată, Curtea a apreciat că măsura adoptată este proporțională cu situația care a determinat-o, respectiv situația de criză economică în care se regăsește statul, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii și mijloacele folosite în realizarea lui, și este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

De asemenea, Curtea a mai arătat că soluția legislativă care instituie un anumit cuantum sau prag valoric, apreciat ca rezonabil, corespunde unei opțiuni exclusive a legiuitorului, nefiind deci o problemă de resortul contenciosului constituțional.

Astfel, Curtea a constatat că dispozițiile

cap. IV din Legea nr. 329/2009

sunt constituționale în măsura în care acestea nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție . Prin decizia mai sus amintită, Curtea a arătat motivele care justifică tratamentul juridic diferențiat. În acest sens, s-a reținut că "Legea fundamentală stabilește în mod expres durata mandatului persoanelor care ocupă unele funcții publice de autoritate, iar încetarea acestui mandat ca urmare a neîndeplinirii obligației privind exprimarea opțiunii cu privire la suspendarea plății pensiei pe durata exercitării funcției, în condițiile art. 18-20 din legea criticată, este incompatibilă cu dispozițiile constituționale arătate". Așadar, situația obiectiv diferită în care se găsește această categorie de persoane justifică tratamentul juridic diferit, fapt ce nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, care nu trebuie interpretat în sensul instituirii unui tratament uniform, ci a unui tratament egal pentru situații identice.

În consecință, în lipsa afectării vreunui drept fundamental, Curtea a stabilit că prevederile art. 53 din Constituție, invocate în susținerea excepției, nu au incidență în cauză.

Curtea a mai reținut, în ceea ce privește critica vizând încălcarea principiului neretroactivității legii, că prevederile de lege criticate reglementează condițiile exercitării dreptului la muncă și a dreptului la pensie pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter excepțional, care, prin eficiența și promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale și să creeze premisele relansării economiei naționale.

Totodată, Curtea a reținut că prestațiile cu titlu de pensie pentru perioadele viitoare nu intră în sfera de incidență a dreptului de proprietate, acest drept putând fi invocat numai cu privire la perioadele pentru care pensia a fost în plată.

Prin

Decizia nr. 544 din 24 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2012, Curtea a constatat că invocarea art. 118 alin. (2) din Constituție nu are relevanță în cauză, întrucât cumulul pensie-salariu, în mod evident, nu ține de statutul constituțional al forțelor armate. Faptul de a permite în privința militarilor un atare cumul ține de opțiunea liberă a legiuitorului, fără ca acesta să aibă constrângeri de natură constituțională în acest sens.

În fine, Curtea a reținut că prin Decizia din 20 martie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ionel Panfile împotriva României, s-a arătat că măsura criticată este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim, respectă justul echilibru între interesele generale ale comunității și protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum și faptul că în domeniul social statul dispune de o marjă largă de apreciere, ceea ce a dus la concluzia că măsura criticată nu este contrară art. 1 din Protocolul adițional la Convenție (paragrafele 17-25).

Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție, potrivit cărora statul trebuie să asigure condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, Curtea constată că și această susținere este neîntemeiată, deoarece, așa cum s-a reținut în jurisprudența sus-menționată, prevederile de lege criticate reglementează condițiile exercitării dreptului la muncă și a dreptului la pensie pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter excepțional, care, prin eficiența și promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale și să creeze premisele relansării economiei naționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Ștefan Cujbă în Dosarul nr. 124/96/2010 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Ilie Ion, Anton Cristian, Gheorghe Badea, Florea Cristian Agapie, Dănuț Alexandru Burcea, Valentin Vascu, Alexandru Stan, Cristian Vasile, Ion Dumitrașcu, Niculae Miu, Ion Fleancu, Aurel Oncica, Daniel Ion, Adrian-Leonard Bantaș, Viorel Armașu, Vasile Busuioc, Constantin Ivașcu, Virgil Bădescu, Florin Atanasiu și Benone Tiron în Dosarul nr. 10.831/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Ioan Truță în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (număr în format vechi 4.309/2011) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2012.