Legea nr. 372/2005

Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, ținându-se cont de condițiile climatice exterioare și de amplasament, de cerințele de confort interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor, al cerințelor de performanță energetică, precum și pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.

Creșterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanță energetică, reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătățirii cadrului urban construit și al protecției mediului.

În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea*) tehnică privind metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

________

Notă

*) În anul 2007 a fost emis

Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007

pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 și 126 bis din 21 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanșeitatea la aer;

b) instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce privește izolarea acestora;

c) instalația de climatizare/condiționare a aerului;

d) instalația de ventilare mecanică;

e) instalația de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidențial;

f) poziția și orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;

g) sistemele solare pasive și de protecție solară;

h) ventilarea naturală;

i) condițiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;

j) aporturile interne de căldură.

Metodologia cuprinde, după caz, și alte elemente, în situația în care influența acestora asupra performanței energetice a clădirilor este relevantă, precum:

a) sisteme solare active și alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) electricitate produsă prin cogenerare;

c) centrale de încălzire și de răcire de cartier sau de bloc;

d) utilizarea luminii naturale.

În aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condițiile generale, exprimate în parametrii naționali.

Datele și ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, precum și rezultatele acestora, se includ în planurile naționale de eficiență energetică și se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, la intervale care nu depășesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014.

Prin metodologie se stabilesc cerințele minime de performanță energetică a clădirilor, denumite în continuare cerințe, și se aplică diferențiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât și pentru clădirile existente, după cum urmează:

a) locuințe unifamiliale;

b) blocuri de locuințe;

c) birouri;

d) clădiri de învățământ;

e) spitale;

f) hoteluri și restaurante;

g) construcții destinate activităților sportive;

h) clădiri pentru servicii de comerț;

i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.

Cerințele stabilite în metodologie țin seama de condițiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condițiile locale, destinația dată în proiect și vechimea clădirii.

Cerințele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, și se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcțiilor.

Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri prevăzute la art. 14 alin. (2), prin certificatul de urbanism emis de autoritățile administrației publice locale/județene competente, în vederea obținerii, în condițiile legii, a autorizației de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea respectării cerințelor minime de performanță energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată, în funcție de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător.

Aceste sisteme alternative pot fi:

a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;

b) de cogenerare/trigenerare;

c) centralizate de încălzire sau de răcire ori de bloc;

d) pompe de căldură;

e) schimbătoare de căldură sol-aer;

f) recuperatoare de căldură.

Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant și este parte componentă a studiului de fezabilitate.

Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeași localitate. Pentru sistemele centralizate de încălzire și răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la același sistem.

La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanța energetică a acestora sau a unităților de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătățită, pentru a satisface cerințele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Documentația tehnică elaborată pentru autorizarea lucrărilor de intervenție pentru renovarea majoră dezvoltă măsurile prevăzute în raportul de audit energetic.

În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/administratorii acestora pot monta sisteme alternative de producere a energiei prevăzute la art. 9 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabilește că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

În cazul clădirilor noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerințele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la instalarea corectă, dimensionarea, reglarea și controlul sistemelor tehnice și vizează cel puțin următoarele:

a) sistemele de încălzire;

b) sistemele de preparare a apei calde de consum;

c) sistemele de climatizare/condiționare a aerului;

d) sistemele de ventilare de mari dimensiuni;

e) o combinație a acestor sisteme.

Cerințele se aplică în măsura în care, prin proiect, se stabilește că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenționale este aproape egal cu zero.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice care urmează să fie recepționate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenționale este aproape egal cu zero.

Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie din surse convenționale este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice, diferențiat pe zone cu potențial de energie din surse regenerabile, și se actualizează periodic, în funcție de progresul tehnic.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de autoritate în domeniul creșterii performanței energetice a clădirilor, inițiază planuri naționale de creștere a numărului de clădiri al căror consum de energie din surse convenționale este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de categoriile clădirilor prevăzute la art. 6 alin. (1).

Planurile naționale prevăzute la alin. (4) se inițiază pe baza planurilor locale de măsuri prioritare, elaborate de către autoritățile administrației publice locale și transmise anual Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Certificatul de performanță energetică, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru:

a) categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1) și unitățile acestora, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore;

b) clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităților publice sau a instituțiilor care prestează servicii publice.

Certificatul se elaborează și se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/proprietarului/administratorului clădirii/unității de clădire și este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat, cu excepția situației în care, pentru clădirea/unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră care modifică consumurile energetice ale acesteia.

Certificatele pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), inclusiv pentru unitățile de clădire și spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință, din clădirile de locuit colective, se elaborează pe baza metodologiei.

Nu se elaborează certificat pentru clădirile prevăzute la art. 7.

Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie și emisiile de CO(2), care permit investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unității de clădire să compare și să evalueze performanța energetică a clădirii/unității de clădire.

Certificatul cuprinde, anexat, recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu excepția cazurilor în care nu există potențial de reducere semnificativă al acestora comparativ cu cerințele minime de performanță energetică în vigoare la data elaborării certificatului, precum și estimarea economiei de energie prin realizarea lucrărilor de creștere a performanței energetice a clădirii.

Forma și conținutul-cadru ale certificatului de performanță energetică se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

Pentru clădirile sau unitățile de clădire care se vând sau se închiriază, investitorul/proprietarul/administratorul este obligat să pună la dispoziția potențialului cumpărător sau chiriaș, după caz, anterior perfectării contractului, o copie de pe certificat, astfel încât acesta să ia cunoștință despre performanța energetică a clădirii/unității de clădire pe care urmează să o cumpere/închirieze, după caz.

La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligația de a transmite certificatul, în original, noului proprietar.

La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligația de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va rămâne în posesia proprietarului.

Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulității relative, potrivit prevederilor Codului civil.

Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/proprietarului/ administratorului, este prezentat de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepției la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul-verbal de recepție și constituie parte componentă a cărții tehnice a construcției.

Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepției la terminarea lucrărilor și neînsoțit de copia de pe certificat este nul de drept.

Prin excepție de la prevederile art. 18 și 19, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispoziția cumpărătorului date/informații în vederea evaluării performanței energetice a clădirii/unității de clădire, cuprinse în documentația tehnică a acesteia, urmând ca la recepția la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1).

În cazul clădirilor cu o suprafață utilă de peste 500 mý, aflate în proprietatea/administrarea autorităților publice, precum și în cazul clădirilor în care funcționează instituții care prestează servicii publice, prin grija proprietarului/administratorului clădirii, după caz, certificatul, în valabilitate, se afișează într-un loc accesibil și vizibil publicului.

Începând cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplică clădirilor cu o suprafață utilă totală de peste 250 mý, aflate în proprietatea/administrarea autorităților publice sau în care funcționează instituții care prestează servicii publice.

În aplicarea prevederilor alin. (1) și (2), conducătorii instituțiilor publice, astfel cum sunt definite la

art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002

privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și conducătorii instituțiilor publice locale, astfel cum sunt definite la

art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006

privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, proprietarii sau administratorii clădirilor de interes și utilitate publică vor acționa pentru elaborarea și afișarea certificatului.

Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și de către ceilalți proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi.

În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează:

a) inspecție periodică la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecția se efectuează și pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;

b) inspecție periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecția periodică se efectuează la intervale de 4 ani;

c) inspecție a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW și o vechime mai mare de 15 ani.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a) și b), nu se efectuează inspecții, în cazul în care:

a) nu se aduc modificări sistemului de încălzire al clădirii/unității de clădire;

b) nu se modifică cerințele pentru încălzire;

c) există un sistem de monitorizare și control al funcționării sistemelor de încălzire.

Inspecția din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire ale clădirilor/unităților de clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experți tehnici atestați.

Raportul de inspecție se înmânează proprietarului/administratorului clădirii, după caz, și se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcției.

Raportul elaborat ca urmare a inspecției prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecției, precum și recomandări pentru creșterea performanței energetice a sistemului inspectat.

Inspecția din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare ale clădirilor/unităților de clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experți tehnici atestați.

Raportul de inspecție se înmânează proprietarului/administratorului clădirii, după caz, și se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcției.

Raportul de inspecție elaborat ca urmare a inspecției prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecției, precum și recomandări pentru creșterea performanței energetice a sistemului inspectat.

Certificarea și auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestați pe grade profesionale de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcțiilor.

Auditorii energetici pentru clădiri, prevăzuți la alin. (1), în funcție de gradul profesional pentru care au fost atestați:

a) întocmesc și eliberează certificatul pentru clădirile/unități ale clădirilor prevăzute la art. 6 alin. (1);

b) întocmesc raportul de audit energetic, pentru clădirile/unități ale clădirilor prevăzute la art. 6 alin. (1), în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acestora.

Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se stabilesc și competențele și obligațiile acestora, pe grade profesionale, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

Auditorii energetici pentru clădiri și experții tehnici atestați au obligația înscrierii datelor de identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor și rapoartelor de audit energetic, precum și a rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire/climatizare, după caz, în registrul propriu de evidență a activității.

Certificatele și sintezele rapoartelor de audit energetic și ale rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire și climatizare, se transmit, în format electronic, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în termen de maximum 30 de zile de la data întocmirii acestora.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice constituie bănci de date specifice, scop în care poate contracta, în condițiile legii, proiectarea, realizarea și gestionarea băncilor de date specifice.

Finanțarea cheltuielilor pentru proiectarea, realizarea și gestionarea băncilor de date specifice eficienței energetice a clădirilor se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație și/sau din alte surse legal constituite, cu respectarea prevederilor

Legii nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 .

Documentele prevăzute la alin. (2) puse la dispoziția Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sunt documente confidențiale, datele și informațiile tehnice cuprinse în acestea utilizându-se în scopul constituirii băncilor de date specifice performanței energetice a clădirilor, iar rezultatele fiind informații de interes public.

Conținutul-cadru al documentelor prevăzute la alin. (2) și procedura de transmitere în format electronic a acestora, precum și procedura de constituire și gestionare a băncilor de date specifice, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

Auditorii energetici pentru clădiri și experții tehnici atestați își desfășoară activitatea ca experți independenți, persoane fizice autorizate sau ca angajați ai unor persoane juridice, conform legislației în vigoare.

Lista auditorilor energetici pentru clădiri atestați se afișează pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanța energetică a clădirilor și inspecția sistemelor de încălzire/climatizare, în baza unei proceduri elaborate de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. și aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, în scopul realizării și menținerii cerinței esențiale de "economie de energie și izolare termică", precum și a celorlalte cerințe esențiale prevăzute de

Legea nr. 10/1995 , cu modificările ulterioare.

Controlul vizează:

a) verificarea afișării certificatului la clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, precum și la clădirile instituțiilor care prestează servicii publice, conform prevederilor art. 22;

b) verificarea, prin sondaj, a certificatelor și a rapoartelor de audit energetic, precum și a rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire și climatizare.

Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. prezintă anual Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, precum și la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control desfășurată și măsurile dispuse.

Constituie contravenții următoarele fapte:

a) nerespectarea obligației auditorului energetic pentru clădiri și a expertului tehnic atestat de a înscrie în registrul propriu de evidență a activității documentele prevăzute la art. 28 alin. (1);

b) nerespectarea obligației auditorului energetic pentru clădiri și a expertului tehnic atestat de a transmite, în format electronic, la termenul stabilit prin lege, conținutul documentelor prevăzute la art. 28 alin. (2) sau transmiterea incompletă a acestora;

c) nerespectarea obligației de afișare a certificatului de către proprietarii/administratorii clădirilor prevăzute la art. 22;

d) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. la controlul anterior;

e) întocmirea și eliberarea de certificate și/sau rapoarte de audit energetic, precum și rapoarte de inspecție, pentru care auditorul energetic pentru clădiri și, respectiv, expertul tehnic atestat, nu au competențe de elaborare, semnare și ștampilare, conform prevederilor legale în vigoare.

Emiterea certificatului de urbanism de către autoritățile administrației publice locale/județene competente, în vederea emiterii autorizației de construire, cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1), se consideră certificat de urbanism incomplet, constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor

art. 26 alin. (1) lit. h) și alin. (2) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c) și d);

b) cu amendă de la 250 lei la 500 lei, cele prevăzute la lit. b);

c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. e).

Actualizarea limitelor amenzilor contravenționale se face prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 32 se fac de către personalul cu atribuții de control și inspecție din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.

Contravențiilor prevăzute la

art. 32 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru creșterea performanței energetice a clădirilor/unităților de clădire în scopul reducerii consumurilor energetice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcțiilor, va acționa pentru:

a) inițierea programelor de informare și educare a proprietarilor/administratorilor clădirilor, precum și a altor activități de diseminare a informațiilor prin toate mijloacele de informare, în legătură cu diferitele metode și practici care permit creșterea performanței energetice, introducerea sistemelor alternative de energie, precum și de informare în legătură cu instrumentele financiare disponibile în acest sens, inclusiv pentru utilizarea fondurilor obținute prin inițierea și dezvoltarea schemelor de investiții verzi, conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 432/2010

privind inițierea și dezvoltarea schemelor de investiții verzi, cu modificările ulterioare;

b) inițierea și promovarea politicilor și programelor pentru creșterea, în perioada 2014-2020, a numărului de clădiri cu consum de energie din surse convenționale aproape egal cu zero;

c) inițierea și promovarea programelor pentru montarea și exploatarea sistemelor alternative de producere a energiei în clădiri.

Activitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) se finanțează, în condițiile legii, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație și/sau din alte surse legal constituite, și se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, cu respectarea prevederilor

Legii nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

Legii nr. 69/2010 .