Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 48/1999

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 105/1997 pentru soluționarea obiectiunilor, contestațiilor și a plangerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor

prezumat în vigoare

Data actului
23 martie 1999
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 323 din 6 iulie 1999
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 11.909 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 105/1997 24 iunie 1997 (prevederi anume) pentru soluționarea obiectiunilor, contestațiilor și a plangerilor asupra sumelor constata…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 105/1997

pentru soluționarea obiectiunilor, contestațiilor și a plangerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vench Tour" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.020/1998 al Curții de Apel Targu Mures - Secția comercială și contencios administrativ.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16 martie 1999, în prezenta reprezentantului Ministerului Finanțelor și în lipsa celorlalte părți legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23 martie 1999.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 6 octombrie 1998, pronunțată în Dosarul nr. 1.020/1998, Curtea de Apel Targu Mures - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 105/1997 .

În motivarea excepției autoarea acesteia susține ca dispozițiile art. 6 din această lege sunt neconstituționale, deoarece obligarea la plata unei taxe de timbru pentru contestațiile adresate direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau a municipiului București contravin prevederilor art. 21, art. 47 alin. (3) și art. 134 din Constituție.

Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază excepția ca neîntemeiată, cu motivarea ca prin

Legea nr. 105/1997

s-a stabilit o procedură administrativ-jurisdicțională, care nu contravine prevederilor art. 21 din Constituție.

În temeiul prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, considera ca excepția este neîntemeiată și ca dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 105/1997

nu contravin prevederilor art. 21, 47 și ale art. 134 alin. (2) din Constituție, întrucât statul are dreptul și obligația sa intervină în activitatea economică, pentru crearea cadrului favorabil al acestei activități, politica legislativă fiind una dintre parghiile specifice de intervenție a statului.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca

art. 6 din Legea nr. 105/1997

prevede obligația plății taxei de timbru pentru exercitarea unei cai administrative de atac, în cadrul unei proceduri administrativ-jurisdicționale care nu are legătură cu prevederile constituționale ale art. 21, 47 și 134. Se mai arata, de asemenea, ca, potrivit art. 53 alin. (1) din Constituție, "cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice". În concluzie, se considera ca excepția este neîntemeiată.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată.

Excepția de neconstituționalitate privește dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 105/1997 , potrivit cărora "Contestațiile adresate direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau a municipiului București, după caz, sunt supuse unei taxe de timbru de 2% la suma contestată, dar nu mai puțin de 10.000 lei, iar plângerile adresate Ministerului Finanțelor sunt supuse unei taxe de timbru de 1% la suma contestată, dar nu mai puțin de 10.000 lei.

Sumele plătite cu titlu de taxe de timbru, aferente contestației și plângerii, se restituie, la cerere, integral sau parțial, în raport cu admiterea integrală sau parțială a acestora."

Autorul excepției critica dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 105/1997 , întrucât, prin instituirea unei taxe de timbru de 2% din suma contestată, pentru contestațiile adresate direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, se încalcă prevederile art. 21, 47 și 134 din Constituție.

Curtea Constituțională a statuat în practica sa, asa cum rezultă din Decizia nr. 41 din 12 aprilie 1995, rămasă definitivă prin Decizia nr. 97 din 24 octombrie 1995, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996, ca instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicționale nu este contrară principiului prevăzut în art. 21 din Constituție, privind liberul acces la justiție, cat timp decizia organului administrativ de jurisdicție poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. Acest text nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, iar faptul ca asemenea taxe sunt prevăzute de lege și pentru căile de atac care nu intră în competența instanțelor judecătorești nu este neconstitutional, deoarece autoritățile respective nu desfășoară o activitate pur administrativă, ci una care are și un caracter jurisdicțional, apropiată de cea a instanțelor judecătorești. Liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege". Pe cale de consecința, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedura, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunand posibilitatea neingradita a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și modalitățile instituite de lege. Aceste proceduri jurisdicționale au reguli care le deosebesc de procedura desfășurată în fața instanțelor judecătorești. În acest sens este și jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în cazul Gradinger contra Austriei, a statuat ca, în ceea ce privește competența unei curți administrative, compatibilitatea sa cu art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se evalueaza în lumina caracteristicilor constitutive ale unui organ "judiciar cu jurisdicție deplina", printre acestea figurand puterea de a reforma decizia unui organ inferior sub toate aspectele, în fapt ca și în drept. Iar în lipsa unei asemenea competente în domeniu, acea curte nu poate fi considerată un tribunal în sensul art. 6 din convenție.

În speta

Legea nr. 105/1997

prevede, la art. 9, ca "Împotriva deciziei Ministerului Finanțelor se poate face acțiune, în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei, la instanța judecătorească prevăzută în legea specială de instituire a impozitelor și taxelor contestate". Faptul ca prin dispozițiile art. 6 din aceeași lege contestațiile adresate direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau a municipiului București sunt supuse unei taxe de timbru este în concordanta cu prevederile art. 53 alin. (1) din Constituție, care stabilește obligația cetățenilor de a contribui, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, și cu cele ale art. 54, care îi obliga pe cetățeni să își exercite drepturile și libertățile constituționale cu buna-credința.

În ceea ce privește susținerea autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 105/1997

contravin prevederilor art. 47 din Constituție, Curtea retine următoarele:

Potrivit art. 47 din Constituție, cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții care sunt scutite de taxe de timbru. Dreptul de petiționare se concretizează în cereri, reclamații, sesizări și propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup, care nu presupun calea justiției, la care autoritățile au obligația de a răspunde în termenele și condițiile stabilite potrivit legii. În aceste condiții, sesizarea instanțelor judecătorești pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori încălcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obține numai pe calea justiției nu este un aspect al dreptului de petiționare. În acest sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993.

Aprecierea constituționalității instituirii unor taxe în cadrul recursului administrativ nu poate fi facuta decât în raport cu prevederile art. 48 din Constituție, care are următorul conținut: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

(2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.

(3) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârșite în procesele penale."

Expresia în plan legislativ a dreptului reglementat de art. 48 din Constituție o reprezintă

Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990

care, la art. 3, prevede: "Cererile privitoare la stabilirea și scăderea impozitelor și a taxelor, precum și a amenzilor prevăzute în legile de impozite și taxe se rezolva de către organele prevăzute de legea specială și în condițiile stabilite de aceasta."

În speta de fața această lege este

Legea nr. 105/1997

care, la art. 6, prevede timbrarea la valoare a contestațiilor formulate, în scopul prevenirii unor abuzuri care s-ar putea săvârși în exercițiul acestor drepturi.

Și, în fine, referitor la invocarea dispozițiilor art. 134 din Constituție, care se referă la economia României și la obligațiile statului în ceea ce privește măsurile economico-financiare pentru sprijinirea economiei de piața și protejarea intereselor naționale, Curtea constata ca aceste critici sunt nesemnificative în soluționarea excepției de fața.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 105/1997

pentru soluționarea obiectiunilor, contestațiilor și a plangerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vench Tour" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.020/1998 al Curții de Apel Targu Mures - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 1999.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.