Decizia nr. 299/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în ansamblul său, și, în special, ale art. 8 alin. (1) și (2) și art. 11 alin. (1) din aceeași lege
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 176/2010 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Daniel Marius Morar
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Simina Popescu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în ansamblul său, și în special, ale art. 8 alin. (1) și (2) și art. 11 alin. (1) din aceeași lege, excepție ridicată de Lucica Hossu Longin în Dosarul nr. 8.479/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului nr. 1.052D/2014 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat Păuna Neculae, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Agenția Națională de Integritate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că
contravine art. 1 alin. (5), art. 20 și art. 147 alin. (4) din Constituție, deoarece nu respectă condițiile de claritate și precizie, fiind adoptată de Parlament cu încălcarea
Deciziei Curții Constituționale nr. 1.018 din 19 iulie 2010 . De asemenea susține încălcarea dispozițiilor art. 79 din Constituție, în condițiile în care, pentru amendamentele formulate asupra proiectului de lege, nu s-a solicitat avizul Consiliului Legislativ. Totodată, arată că prevederile
art. 8 și 11 din Legea nr. 176/2010
încalcă principiul neretroactivității legii, deoarece evaluarea activității, în vederea examinării unei eventuale încălcări a regimului incompatibilităților, se referă la o perioadă anterioară intrării în vigoare a
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că
respectă normele de tehnică legislativă, astfel cum acestea sunt stabilite prin
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, și produce efecte pentru viitor, fără a încălca dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Invocă
deciziile Curții Constituționale nr. 483 din 21 noiembrie 2013 , nr. 604 din 4 noiembrie 2014 și nr. 309 din 5 iunie 2014.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Încheierea din 16 mai 2013, pronunțată în Dosarul nr. 8.479/2/2012, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în ansamblul său, și, în special, ale art. 8 alin. (1) și (2) și art. 11 alin. (1) din aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Lucica Hossu Longin într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, ca motive de neconstituționalitate extrinsecă, că Parlamentul nu a respectat în totalitate
Decizia Curții Constituționale nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , de vreme ce
are, în continuare, o redactare deficitară, încălcând caracterul de precizie și claritate al legii și fiind astfel în contradicție cu art. 147 alin. (4) și art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragrafele 52 și 55 și Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunțată în Cauza Amann împotriva Elveției, paragraful 50).
7. Totodată, susține că avizul dat de Consiliul Legislativ, înregistrat cu nr. 515 din 27 aprilie 2010, se referea la proiectul de Lege privind consolidarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, înregistrat cu nr. 325/27.04.2010, devenit, după promulgare,
Legea nr. 176/2010 . Atât forma adoptată de Senat, cât și cea adoptată de Camera Deputaților sunt substanțial deosebite de cea care a fost avizată de Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 515 din 27 aprilie 2010. În acest context, pentru amendamentele depuse în Senat și Camera Deputaților, chiar și după pronunțarea de către Curtea Constituțională a
Deciziei nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , s-ar fi impus solicitarea avizului Consiliului Legislativ, în condițiile în care, în urma amendamentelor, proiectul de lege a căpătat o formă diferită.
8. De asemenea arată că prevederile art. 8 alin. (1) și (2) și
art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010
contravin
art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece Legea nr. 176/2010
a intrat în vigoare la data de 5 septembrie 2010, iar, în baza art. 8 din legea menționată, Agenția Națională de Integritate a întocmit raportul de evaluare nr. 48.266/G/II din 26 octombrie 2012, prin care s-a avut în vedere perioada 29 iunie 2010-30 martie 2011, în care autoarea excepției a cumulat funcția de membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune cu funcția de administrator al Societății "Letti Lou Film" - S.R.L. În aceste condiții consideră că modul în care sunt redactate prevederile art. 8 alin. (1) și (2) și
art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010
permite, însă, o interpretare de natura celei efectuate de Agenția Națională de Integritate, în sensul extinderii evaluărilor și asupra faptelor petrecute anterior intrării în vigoare a
9. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că prevederile
respectă normele de tehnică legislativă menite să asigure sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul, forma juridică, limbajul și stilul actului normativ, în conformitate cu dispozițiile
Legii nr. 24/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 79 alin. (1) din Constituție precizează că această critică excedează controlului Curții Constituționale, deoarece textul constituțional invocat nu prevede obligativitatea solicitării avizului Consiliului Legislativ și pentru amendamentele aduse legii. Privitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) și (2) și
art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 , instanța judecătorească opinează că aceasta este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate au în vedere tocmai reglementarea pentru viitor a limitelor temporale ale procedurii de evaluare și nu instituie sancțiuni retroactive.
10. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere formulat anterior în dosarele nr. 199D/2014, nr. 576D/2014, nr. 888D/2013, nr. 887D/2013 și nr. 576D/2013 ale Curții Constituționale, exprimat în sensul constituționalității prevederilor
Legii nr. 176/2010 , în ansamblul său, precum și ale art. 8 alin. (1) și (2) și
art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 .
12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, precum și ale art. 8 alin. (1) și (2) și art. 11 alin. (1) din aceasta, având următorul cuprins:
- Art. 8 alin. (1) și (2): "(1) Scopul Agenției este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenția poate dezvolta relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate.
(2) Activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de integritate din cadrul Agenției se desfășoară cu privire la situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice, a conflictelor de interese și a incompatibilităților persoanelor care fac obiectul prezentei legi, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispozițiile actelor normative în vigoare.";
- Art. 11 alin. (1): "Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora."
15. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul retroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ și art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale.
16. Din examinarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate cuprinse în
au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu,
Decizia nr. 662 din 26 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 13 august 2012,
Decizia nr. 204 din 29 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 iunie 2013,
Decizia nr. 207 din 29 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 18 iunie 2013,
Decizia nr. 316 din 18 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013,
Decizia nr. 401 din 8 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 27 noiembrie 2013,
Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, precum și
Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, și
Decizia nr. 604 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 28 ianuarie 2015.
17. Astfel, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă asupra
Legii nr. 176/2010 , în jurisprudența sa, Curtea a reținut că Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative a fost supusă controlului de constituționalitate a priori, prin
Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010, prilej cu care Curtea a statuat că legea a fost adoptată cu respectarea principiului bicameralismului, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, și că din urmărirea procesului legislativ desfășurat în cele două Camere ale Parlamentului, ulterior
Deciziei nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , rezultă că Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, și de Senat, în calitate de Cameră decizională, devenind, ulterior promulgării,
18. Distinct de aceasta, referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 79 din Constituție, Curtea reține că obligativitatea solicitării avizului Consiliului Legislativ există, potrivit textului constituțional invocat, în cazul proiectelor de acte normative, nu și în cazul amendamentelor. În același sens,
art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 73/1993
pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ prevede că avizarea amendamentelor supuse dezbaterii comisiei și proiectelor de legi sau propunerilor legislative primite de comisie după adoptarea lor de către una dintre Camerele Parlamentului se face la cererea președintelui comisiei parlamentare sesizate în fond. În aceste condiții, Curtea nu reține susținerile autorului excepției vizând încălcarea dispozițiilor art. 79 din Constituție.
19. De asemenea, Curtea constată că
instituie într-un cadru coerent norme precise și previzibile privind asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, de natură să permită destinatarilor să fie informați în avans asupra consecințelor actelor și faptelor lor și să înțeleagă consecințele legale ale acestora, astfel încât nu reține criticile de neconstituționalitate formulate în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție.
20. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând presupusul caracter retroactiv al prevederilor art. 8 alin. (1) și (2) și
art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 , Curtea reține că normele de lege criticate dispun pentru viitor, fiind aplicabile de la data intrării în vigoare a legii. Astfel, Curtea constată că prevederile legale criticate reglementează modul de acțiune în timpul următor intrării lor în vigoare, adică în domeniul propriu de aplicare, fără a încălca principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale, prevăzut de dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție.
21. De altfel, Curtea observă că motivele invocate de autorul excepției privesc, în principal, probleme de interpretare și aplicare a legii, prin raportare la perioada supusă evaluării de către inspectorul de integritate, ceea ce excedează controlului de constituționalitate.
22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucica Hossu Longin în Dosarul nr. 8.479/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în ansamblul său, și, în special, ale art. 8 alin. (1) și (2) și art. 11 alin. (1) din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, DANIEL MARIUS MORAR Magistrat-asistent, Simina Popescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.