Decizia nr. 677/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, excepție ridicată de Victor Banu în Dosarul nr. 824/45/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.389D/2016.

2.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Alexandra Nicolae, pentru Agenția Națională de Integritate, cu delegație la dosar. Lipsește autorul excepției. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.

Având cuvântul, reprezentantul Agenției Naționale de Integritate solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , întrucât Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestora. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 , solicită, în esență, respingerea ca neîntemeiată a acesteia, deoarece textul criticat este clar și nu contravine dreptului la muncă.

4.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia instanța judecătorească stabilește în concret existența stării de incompatibilitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Decizia nr. 771 din 16 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 824/45/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

și ale

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurentul-reclamant Victor Banu în cadrul soluționării recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 104 din 6 mai 2014 a Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, prin care s-a respins cererea de anulare a raportului de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate, raport prin care s-a reținut, în ceea ce-l privește, starea de incompatibilitate pentru deținerea, simultan, a funcției de primar și a calității de comerciant - persoană fizică autorizată.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate conduc la sancționarea drastică a primarului, cu consecințele pierderii mandatului și interdicția de a exercita dreptul de a fi ales, pe motiv că a înființat o formă asociativă pentru a primi fonduri europene. De asemenea, susține că dispozițiile

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

vin în contradicție cu prevederile

art. 41 alin. (1) din Constituție , potrivit cărora alegerea profesiei, a meseriei și a ocupației este liberă. Astfel, prin înregistrarea persoanei fizice autorizate la registrul comerțului nu înseamnă că și-a ales calitatea de comerciant, ci aceasta i este atribuită „în mod nelegal de acest text de lege“, în realitate fiind un întreprinzător în sensul

noului Cod civil . Având în vedere dispozițiile

art. 3 din Codul civil , precum și pe cele ale

art. 8 din Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , autorul excepției solicită Curții Constituționale să constate că dispozițiile

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

încalcă prevederile

art. 41 din Constituție , deoarece, practic, legiuitorul hotărăște că ocupația o alegi prin înregistrarea în registrul comerțului, iar nu prin activitățile pe care le prestezi în calitate de întreprinzător.

7.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de

neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

sunt menite să asigure îndeplinirea cu obiectivitate, de către persoanele care exercită o demnitate publică, a atribuțiilor care le revin potrivit

Constituției , în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. Dreptul unei persoane de a înființa o întreprindere cu scop lucrativ se subsumează libertății economice prevăzute de

art. 45 din Constituție , iar nu dreptului la muncă, prevăzut de

art. 41 . Potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber al persoanei la activitățile economice este garantat, sub condiția respectării cadrului normativ incident. Dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , reglementând cazul de incompatibilitate, conțin o condiție specială care nu permite exercitarea, simultan, de către aceeași persoană, a demnității publice și a activității economice în calitate de întreprinzător persoană fizică, calificat drept comerciant până la data de 1 octombrie 2011, dar opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei. De asemenea, încadrarea persoanelor fizice care desfășoară o activitate economică, în conformitate cu dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 , în categoria persoanelor fizice autorizate/comercianți de la data înregistrării în registrul comerțului, reprezintă o condiție legală pentru exercitarea activității economice, care nu încalcă libertatea economică.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la prevederile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 396 din 1 octombrie 2013 , iar, cu privire la

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 , menționează faptul că încadrarea persoanelor fizice în categoria persoanelor fizice autorizate/comercianți de la data înregistrării în registrul comerțului, reprezintă o condiție legală pentru exercitarea activității economice care nu încalcă libertatea economică.

10.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Incompatibilitățile au menirea de a asigura transparența funcției publice, constituie un important instrument de prevenire a corupției și o garanție a exercitării cu imparțialitate a funcției publice, iar activitatea de comerciant, fie ea exercitată și de o persoană fizică, poate fi susceptibilă de premisele încălcării principiilor urmărite de legiuitor prin instituirea incompatibilităților. Pe de altă parte, funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate doar „în condițiile legii“. Or, incompatibilitățile sunt stabilite de legiuitor în mod justificat, în scopul de a se evita un posibil conflict de interese, astfel că nu se poate susține că incompatibilitatea prevăzută de

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

îngrădește dreptul la muncă și accesul persoanei la o activitate economică, deoarece funcția de primar trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a stabilit pentru accesul și exercitarea funcției publice. Totodată, noțiunea de „comerciant“ supraviețuiește în sistemul juridic românesc, în măsura în care ea este menționată în norme speciale care conțin un sens propriu al acestei noțiuni, precum și într-o serie de acte normative menționate expres în

Legea nr. 71/2011

pentru punerea in aplicare a

Legii nr. 287/2009 privind Codul civil . Or,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

conține un sens propriu dat acestei noțiuni, astfel încât încadrarea persoanelor care desfășoară o activitate economică reprezintă o condiție legală care se subsumează libertății economice prevăzute de

art. 45 din Constituție , iar nu dreptului la muncă, prevăzut de

art. 41 din Constituție . În plus, incompatibilitatea funcției de primar cu anumite funcții private nu este o condiție de eligibilitate și înlăturarea ei depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Prin urmare, nu se constată nici încălcarea

art. 41 din Legea fundamentală .

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, susținerile părții prezente la ședința publică, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în actul de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, și ale

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

au următorul cuprins: „Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerțului.“

14.

Referitor la dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , Curtea observă că acestea aveau, la data sesizării Curții Constituționale, următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...] g) calitatea de comerciant persoană fizică“. Ulterior învestirii Curții Constituționale, partea introductivă a

art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

a fost modificată prin

articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017

pentru modificarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, având, în prezent, următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: […]“. Însă, ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 ,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie, pe lângă

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

și dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , în forma anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017 .

15.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 41

privind dreptul la muncă, precum și în

art. 6 din pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, referitor la dreptul la muncă .

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , în forma anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017 , s-a pronunțat prin

Decizia nr. 336 din 11 mai 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, prin care a respins excepția de neconstituționalitate a acestora, constatând că sunt constituționale, în raport de critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, la paragrafele 19 și 20 ale acestei decizii, Curtea a reținut că problema incompatibilităților privind aleșii locali a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea statuând, cu valoare de principiu, că textul de lege criticat reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit

Constituției , în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții sau calități incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. A se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011,

Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, și

Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013.

17.

Totodată, prin

Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept.

18.

La paragraful 27 al

Deciziei nr. 336 din 11 mai 2017 , Curtea a reținut că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice, în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică, în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens.

19.

Curtea a statuat, la paragraful 29 al

Deciziei nr. 336 din 11 mai 2017 , că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente în materie, astfel încât soluția pronunțată să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese. În acest sens sunt

Decizia nr. 167 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015,

Decizia nr. 114 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, și

Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017.

20.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

21.

În plus, Curtea observă că, în prezenta cauză, prin raportul de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate, s-a reținut, în ceea ce-l privește pe reclamantul autor al excepției de neconstituționalitate, starea de incompatibilitate pentru deținerea, simultan, a funcției de primar și a calității de comerciant - persoană fizică autorizată. Susținerile autorului excepției cu privire la încălcarea dreptului la muncă, garantat de

art. 41 din Constituție

și de

art. 6 din pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale , nu pot fi reținute. Potrivit

art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală , dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă. Or, dreptul unei persoane de a înființa o întreprindere cu scop lucrativ se subsumează libertății economice prevăzute de

art. 45 din Constituție , iar nu dreptului la muncă, prevăzut de

art. 41 . Așa cum a reținut Curtea Constituțională, în

Decizia nr. 336 din 11 mai 2017 , paragraful 28, calificarea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind comerciant trebuie apreciată, de la caz la caz, de către instituțiile/autoritățile competente, în funcție de coordonatele cuprinse în legislația de drept comun ( art. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011 și

art. 6 din Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011).

22.

Pentru aceleași considerente, Curtea nu reține nici pretinsa încălcare a dispozițiilor

art. 41 din Constituție , de către prevederile

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 , potrivit cărora întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică, de la data înregistrării sale în registrul comerțului.

23.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Banu în Dosarul nr. 824/45/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017

pentru modificarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, și ale

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2017.