Decizia nr. 566/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei , în forma în vigoare anterior modificărilor survenite prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 4/1953 4 aprilie 1953 (prevederi anume) CODUL FAMILIEI
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 55 din Codul familiei , excepție ridicată de Daniel Orțan în Dosarul nr. 14.145/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.231D/2016 al Curții Constituționale.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentatului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 15 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.145/271/2015, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 55 din Codul familiei , excepție ridicată de Daniel Orțan într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei acțiuni în tăgada paternității introdusă de mamă.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale deoarece stabilesc pentru tată sancțiunea decăderii din dreptul de a introduce o acțiune în tăgada paternității în 6 luni de la data la care acesta a cunoscut nașterea minorului, dar nu stabilesc un termen de introducere a unei asemenea cereri și pentru mamă, singura care a știut cu adevărat cu cine a întreținut relații intime în perioada concepției minorului. Astfel, se creează o inegalitate în fața legii. Prin neinstituirea unui termen de prescripție pentru introducerea acțiunii în tăgada paternității de către mamă, până la intrarea în vigoare a
Legii nr. 288/2007 , se creează o poziție privilegiată acesteia, deoarece, pentru copiii născuți între anii 2001 și 2007, acțiunea în tăgada paternității introdusă de mamă este imprescriptibilă, fiind vorba despre un drept personal nepatrimonial.
6.
Judecătoria Oradea - Secția civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la dispozițiile
art. 16 alin. (1) din Constituție . Astfel, prin
Decizia nr. 453 din 2 decembrie 2003
și prin
Decizia nr. 390 din 12 iulie 2005 , Curtea a statuat că „din textul de lege criticat nu rezultă un regim discriminatoriu între copilul născut în timpul căsătoriei, mama copilului și tatăl acestuia, în privința termenului de exercitare a acțiunii în tăgăduirea paternității“. Face, de asemenea, referire și la
Decizia nr. 755 din 24 iunie 2008 .
9.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționalitate, neputând fi reținute criticile formulate. Arată că situația diferită în care se află titularii dreptului la acțiunea în tăgada paternității, în funcție de data nașterii copilului a cărui paternitate se contestă, derivă din succesiunea în timp a actelor normative în materie, mai concret, din aplicarea principiului general de drept tempus regit actum, iar reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate ( Decizia nr. 1.062 din 11 decembrie 2012 ). Or, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea incidentă potrivit principiului aplicării legii în timp nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (Decizia nr. 1.541 din 11 decembrie 2010).
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curții Constituționale, prevederile
art. 55 din Codul familiei , în forma în vigoare anterior modificărilor survenite prin
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 4/1953 - Codul familiei , aplicabile în cauză ca urmare a faptului că obiectul acțiunii în cursul judecării căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă soluționarea acțiunii în tăgada paternității în ceea ce privește un copil născut la data de 26 iunie 2005, adică anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 288/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, prin care a fost modificat
art. 55 din Codul familiei . Textul criticat are, în varianta criticată, următorul conținut normativ:
–
Articolul 55
:
Acțiunea în tăgăduirea paternității se prescrie în termen de șase luni de la data când tatăl a cunoscut nașterea copilului.
În cazul în care, mai înainte de împlinirea acestui termen, tatăl a fost pus sub interdicție, un nou termen curge pentru tutore de la data când acesta a aflat despre nașterea copilului.
Dacă acțiunea nu a fost pornită de acesta, ea poate fi pornită de tată după ce i s-a ridicat interdicția, înăuntrul unui nou termen de șase luni.
13.
Curtea observă că doar
art. 55 alin. 1 din Codul familiei , în redactarea anterioară
Legii nr. 288/2007 , are incidență în cauză, din dosar nerezultând că s-ar fi pus problema punerii sub interdicție a tatălui.
14.
În ceea ce privește admisibilitatea excepției, Curtea reține că, prin
art. 230 lit. m)
cuprins în
capitolul X din Legea nr. 71/2011
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011,
a fost abrogat expres. Potrivit prevederilor
art. 47 din Legea nr. 71/2011 , „Stabilirea filiației, tăgăduirea paternității sau orice altă acțiune privitoare la filiație este supusă dispozițiilor
Codului civil
și produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după intrarea lui în vigoare“. În consecință, pentru copiii născuți înainte de acest moment, rămâne aplicabil
Codul familiei . Având în vedere și
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 55 alin. 1 din Codul familiei , în redactarea anterioară modificării acestora prin
Legea nr. 288/2007 , este admisibilă, urmând să se pronunțe pe fondul acesteia.
15.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 16 alin. (1)
și
(2) , care consacră principiul egalității în drepturi, fără privilegii și fără discriminări,
art. 26
referitor la viața intimă, familială și privată,
art. 48 alin. (1)
privind familia și
art. 49 alin. (1)
privind protecția copiilor și a tinerilor [aceste ultime două texte fiind în mod eronat individualizate de autorul excepției ca
art. 44 alin. (1) , respectiv
art. 45 alin. (1) din Legea fundamentală ].
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, în primul rând, că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în tăgada paternității introdusă de mamă. Ca atare, autorul excepției, în calitate de tată prezumat față de care se contestă paternitatea unui copil, are interesul să ridice această excepție de neconstituționalitate, a căreia admitere ar conduce la respingerea acțiunii introduse de mamă ca tardiv introdusă.
17.
Curtea reține, în continuare, că, în jurisprudența sa, a statuat, prin mai multe decizii, că din textul de lege criticat nu rezultă un regim discriminatoriu între copilul născut în timpul căsătoriei, mama copilului și tatăl acestuia în privința termenului de exercitare a acțiunii în tăgăduirea paternității. În acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 453 din 2 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 21 ianuarie 2004,
Decizia nr. 390 din 12 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 17 august 2005,
Decizia nr. 538 din 18 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 12 decembrie 2005,
Decizia nr. 1.328 din 19 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 29 noiembrie 2010.
18.
Curtea a reținut, prin deciziile enumerate, că textul de lege criticat reglementează termenul în care tatăl copilului născut în timpul căsătoriei poate să introducă acțiune în tăgăduirea paternității, fără să cuprindă nicio precizare cu privire la termenul în care această acțiune ar putea fi introdusă de mama copilului sau de copilul născut în timpul căsătoriei, ceea ce se explică prin modul în care legiuitorul a conceput regimul filiației față de tată. Astfel, prin
art. 53 alin. 1 din Codul familiei
s-a instituit o prezumție legală în sensul că paternitatea copilului născut în timpul căsătoriei aparține soțului mamei, cu consecința, prevăzută în
art. 54 alin. 2
din același cod, că acțiunea în tăgăduirea paternității poate fi pornită numai de soț. În deciziile enumerate, Curtea a amintit că, prin
Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2002, a constatat că dispozițiile
art. 54 alin. 2 din Codul familiei
sunt neconstituționale în măsura în care nu recunosc decât tatălui, iar nu și mamei și copilului născut în timpul căsătoriei, dreptul de a porni acțiunea în tăgăduirea paternității.
19.
În legătură cu acest aspect, Curtea a observat, prin aceleași decizii, că regimul juridic al filiației față de tată, rezultat ca efect al amintitei decizii de admitere pronunțată de Curtea Constituțională, și anume recunoașterea dreptului mamei și al copilului născut în timpul căsătoriei de a introduce acțiune în tăgăduirea paternității, nu a suferit nicio modificare în privința prescriptibilității acțiunii intentate de tatăl copilului și nici nu a fost completat cu dispoziții legale prin care să se stabilească termenul în care acțiunea poate fi exercitată de mamă sau de copil. Astfel, în absența unei dispoziții legale prin care să se stabilească termenul în care acțiunea în tăgăduirea paternității poate fi pornită de mamă sau de copil, Curtea a apreciat că nu are posibilitatea să constate existența vreunei discriminări, rămânând în competența instanței de judecată să facă interpretarea și aplicarea corectă a legii.
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Orțan în Dosarul nr. 14.145/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 55 alin. 1 din Codul familiei , în forma în vigoare anterior modificărilor survenite prin
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 4/1953 - Codul familiei
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Oradea
- Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.