Decizia nr. 669/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 3
- OUG nr. 80/2013 26 iunie 2013 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
- Legea nr. 207/2015 20 iulie 2015 (prevederi anume) privind Codul de procedură fiscală
- OUG nr. 52/2017 4 august 2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule,…
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , precum și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Lorincz Zoltan în Dosarul nr. 4.863/305/2017 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 94D/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 95D/2018, nr. 360D/2018 și nr. 361D/2018, având un obiect identic al excepției de neconstituționalitate, ridicată de Ven Zoltan, de Dan Lucian Buzea și Sandor Sandor în dosarele nr. 4.864/305/2017, nr. 6.976/305/2017 și nr. 157/305/2017 ale Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 94D/2018, nr. 95D/2018, nr. 360D/2018 și nr. 361D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 95D/2018, nr. 360D/2018 și nr. 361D/2018 la Dosarul nr. 94D/2018, care este primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, învederează faptul că prevederile
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, Curtea statuând cu acele prilejuri în sensul conformității acestora cu Legea fundamentală. Referitor la prevederile
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , reprezentantul Ministerului Public arată că legiuitorul are posibilitatea de a reglementa scutirea de la obligația fiscală a anumitor instituții de stat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
7.
Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.863/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , precum și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Lorincz Zoltan într-o cauză civilă având ca obiect o contestație la executare.
8.
Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.864/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , precum și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ven Zoltan într-o cauză civilă având ca obiect o contestație la executare.
9.
Prin Încheierea din 27 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.976/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , precum și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dan Lucian Buzea într-o cauză civilă având ca obiect o contestație la executare.
10.
Prin Încheierea din 27 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 157/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , precum și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sandor Sandor într-o cauză civilă având ca obiect suspendarea provizorie a executării silite.
11.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
și cele ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
sunt neconstituționale, fiind contrare
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție , întrucât „atât timp cât existența statului și, astfel, a instituțiilor sale se datorează existenței cetățenilor, și nu invers“, acestea nu pot fi mai presus de cetățeni. În acest context, fac referire la prevederile
art. 148 alin. (6) din Codul de procedură civilă , potrivit cărora „Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel“, și arată că atât timp cât cetățenii sunt obligați la plata taxei judiciare de timbru și statul, prin instituțiile sale, trebuie să aibă aceeași conduită, în caz contrar creându-se o situație discriminatorie. În ceea ce privește
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 , autorii excepției apreciază că aceasta este neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor
art. 15 alin. (2) din Constituție .
12.
Judecătoria Sfântu Gheorghe, în dosarele Curții Constituționale nr. 94D/2018 și nr. 95D/2018, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora „Sesizarea Curții Constituționale [...] va cuprinde [...], opinia instanței asupra excepției [...]. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare.“, nu a transmis opinia sa asupra excepției de neconstituționalitate, pronunțându-se numai cu privire la admisibilitatea acesteia.
13.
Judecătoria Sfântu Gheorghe, în dosarele Curții Constituționale nr. 360D/2018 și nr. 361D/2018, și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar derogarea legală instituită prin
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
și
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
reprezintă opțiunea legiuitorului de a institui criterii de diferențiere în privința unor subiecte de drept, nefiind însă discriminatorie și nici de natură a afecta principiul egalității în drepturi. Mai mult, de facilitățile legale pot beneficia și alte subiecte de drept, prin legi speciale sau chiar prin beneficiile acordate de către instanța de judecată, în condițiile legislației speciale. În ceea ce privește prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 , instanța de judecată apreciază că acestea sunt constituționale, legiuitorul putând interveni prin stabilirea unor termene de plată, fără a afecta, în sine, dreptul cetățeanului sau efectele hotărârii judecătorești definitive.
14.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
15.
Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în dosarele Curții Constituționale nr. 360D/2018 și nr. 361D/2018, apreciază că prevederile
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
și cele ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
sunt constituționale. Astfel, referitor la critica privind neconstituționalitatea
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
și
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
față de dispozițiile
art. 16 din Constituție , invocă jurisprudența Curții Constituționale în această materie, concretizată, spre exemplu, prin
Decizia nr. 692 din 12 iunie 2008 ,
Decizia nr. 1.248 din 22 septembrie 2011
și
Decizia nr. 391 din 26 aprilie 2012 .
16.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
față de
art. 15 alin. (2) din Constituție , Avocatul Poporului face, de asemenea, referire la jurisprudența instanței de contencios constituțional, exemplu fiind
Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001 , prin care s-a reținut că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare“.
17.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017 și aprobată prin
Legea nr. 258/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018. Prevederile criticate au următorul cuprins normativ:
–
Articolul 30
Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe și din dobânzi și comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum și veniturile bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, precum și veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.
–
Articolul 343
din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal
- Scutirea organelor fiscale de plata taxelor: „Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane, cauțiuni și alte asemenea sume pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanțelor fiscale, cu excepția celor privind comunicarea actului administrativ fiscal.“;
–
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 , în integralitatea sa, cuprinde dispoziții privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.
20.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 15 alin. (2)
privind neretroactivitatea legii și celor ale
art. 16 alin. (1)
și (2) privind egalitatea în drepturi.
21.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în concret, autorii acesteia sunt nemulțumiți de soluția legislativă instituită prin prevederile
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
și
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , și anume de scutirea de taxa judiciară de timbru în ceea ce privește acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac, formulate de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, atunci când au ca obiect venituri publice, precum și de scutirea organelor fiscale de taxe, tarife, comisioane, cauțiuni și alte asemenea sume pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanțelor fiscale, cu excepția celor privind comunicarea actului administrativ fiscal.
22.
În acest context, Curtea constată că această soluție legislativă a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu,
Decizia nr. 277 din 10 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016,
Decizia nr. 849 din 14 decembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 2 aprilie 2018,
Decizia nr. 791 din 6 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 12 aprilie 2019, și
Decizia nr. 837 din 13 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 8 aprilie 2019, decizii prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate.
23.
În esență, prin deciziile precitate, Curtea a stabilit că scutirea autorităților publice, care intră sub incidența reglementării criticate, de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională, întrucât ar fi absurd ca autoritățile respective - beneficiare de alocații bugetare - să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget, acestea fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa. De asemenea, Curtea a statuat că principiul egalității, prevăzut de
Constituție
pentru cetățeni, nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale
art. 16,
cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în
Constituție
și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create.
24.
Curtea a subliniat însă că existența calității de autoritate/instituție publică nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, inclusiv cea prevăzută de
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu și în cazul în care instituția formulează cereri ca urmare a pretențiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedează domeniului strict delimitat al noțiunii de venituri publice. Așa fiind, nu toate pretențiile pecuniare formulate de autoritățile publice prevăzute în
art. 30 alin. (1)
din actul normativ menționat sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Competența de a califica obiectul cauzei deduse judecății și, implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului reprezintă însă atributul exclusiv al instanței de judecată.
25.
Curtea reține, de asemenea, că o reglementare similară se regăsește și în cuprinsul
art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobată cu completări prin
Legea nr. 288/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 23 mai 2002, cu modificările ulterioare, potrivit căreia: „Cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune.“
26.
Și în ceea ce privește această soluție legislativă, prin
Decizia nr. 759 din 5 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 11 februarie 2016, spre exemplu, Curtea a reținut că nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă; or, Curtea a observat că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află, evident, într-o situație diferită. Ca atare, scutirea instituțiilor și a autorităților publice de plata taxelor judiciare de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune, în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora, în calitate de debitori ai unor persoane fizice sau juridice, are o justificare obiectivă și rațională, aceste autorități fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritățile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget.
27.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauzele de față.
28.
În ceea ce privește critica referitoare la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017
din perspectiva contrarietății acestui act normativ cu dispozițiile
art. 15 alin. (2) din Constituție , Curtea observă că autorii excepției nu motivează în ce anume constă această pretinsă contrarietate, limitându-se doar la indicarea normei constituționale. Or, potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, întrucât instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate, având în vedere că acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile
art. 146 din Constituție .
29.
De altfel, așa cum a reținut Curtea prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, spre exemplu, în jurisprudența sa s-a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Or, în speță, simpla invocare a unor dispoziții constituționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
30.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lorincz Zoltan, Ven Zoltan, Dan Lucian Buzea și Sandor Sandor în dosarele nr. 4.863/305/2017, nr. 4.864/305/2017, nr. 6.976/305/2017 și nr. 157/305/2017 ale Judecătoriei Sfântu Gheorghe și constată că prevederile
art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru și cele ale
art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
2.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de aceeași autori în aceleași dosare ale aceleiași instanțe de judecată.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.