Decizia nr. 246/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, și ale art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina-Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Lucian-Mihail Arnăutu în Dosarul nr. 4.111/245/2019 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 137D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.365D/2020, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Liviu-Claudiu Doroș în Dosarul nr. 4.987/180/2019 al Judecătoriei Focșani - Secția civilă.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.
6.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă.
7.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.365D/2020 la Dosarul nr. 137D/2020, care a fost primul înregistrat.
8.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că se critică o normă care stabilește competența teritorială specială, normă derogatorie de la competența generală și care nu aduce atingere niciunei dispoziții constituționale invocate în susținerea excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
9.
Prin Încheierea din 20 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.111/245/2019, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice.
10.
Prin Încheierea din 10 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.987/180/2019, Judecătoria Focșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 .
11.
Excepțiile au fost ridicate de Lucian-Mihail Arnăutu și de Liviu-Claudiu Doroș în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții la regimul circulației rutiere.
12.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dreptul contravențional reprezintă o specie a dreptului administrativ în materia căruia funcționează principiul apropierii justiției de cetățean, motiv pentru care acțiunea a fost depusă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul contravenientului. Întrucât în dreptul contravențional se aplică principiile juridice din contenciosul administrativ, apare evident că textele criticate aduc atingere
art. 21 din Constituție .
13.
Reglementarea criticată, care stabilește regula de competență teritorială a instanței de la locul săvârșirii contravenției, este derogatorie de la dreptul comun, respectiv de la prevederile
art. 111 din Codul de procedură civilă , care instituie competența teritorială alternativă pentru cererile îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public.
14.
Se apreciază că stabilirea prin norme derogatorii de la dreptul comun a unei competențe materiale speciale și exclusive în favoarea instanței pe raza căreia s-a constatat contravenția este o măsură discriminatorie, disproporționată și care favorizează în mod semnificativ și nejustificat organul constatator, acționând ca un veritabil factor de descurajare și, în același timp, de limitare a accesului contestatarilor la justiție.
15.
Se susține că procedura constatării faptei contravenționale este o procedură preponderent scrisă ce exclude ca în faza de contestare a procesului-verbal de contravenție agentul constatator să administreze probe suplimentare pentru a susține, explicita și completa aspectele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție. Or, înscrisurile pot fi administrate la orice instanță din țară, astfel că nu este justificată și proporțională obligația justițiabilului de a se adresa în mod exclusiv instanței pe a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția. Susține, de asemenea, că necesitatea efectuării unor deplasări repetate la distanțe mari, alocarea unor perioade de timp îndelungate, precum și costurile directe și indirecte care pot ajunge la valori însemnate suportate de către justițiabil pentru a-și proteja dreptul au un veritabil efect descurajator pentru acesta și îi limitează în mod efectiv accesul la justiție.
16.
Judecătoria Iași - Secția civilă și Judecătoria Focșani - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la
Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019 .
17.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
18.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
19.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
20.
Obiectul excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulat de autorii excepției îl constituie dispozițiile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care, la momentul săvârșirii contravențiilor, aveau următorul cuprins:
–
Articolul 32
alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 : „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.“;
–
Articolul 118
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 : „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.“
21.
Ulterior,
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
a fost modificat prin
art. I pct. 5 din Legea nr. 152/2019
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 21/2014
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, precum și pentru completarea
Ordonanței Guvernului nr. 81/2000
privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019. S-a introdus
pct. 33^1 în Ordonanța Guvernului nr. 21/2014
și s-a păstrat soluția legislativă anterioară, incidentă la momentul săvârșirii faptelor contravenționale, respectiv introducerea plângerii la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.
22.
Textele de lege criticate au fost modificate din nou, astfel că în prezent acestea prevăd competența alternativă a instanței de la locul săvârșirii faptei sau de la domiciliul/sediul contravenientului. Având în vedere dinamica legislativă menționată, Curtea urmează să se pronunțe asupra
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin
pentru modificarea
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 21 aprilie 2022, și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin
pentru modificarea
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 24 iulie 2023.
23.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi și în
art. 21
- Accesul liber la justiție.
24.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unei excepții motivate într-un mod similar, prin
Decizia nr. 539 din 10 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 30 ianuarie 2023.
25.
Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Pornind de la aceste considerente, Curtea a observat că agentul constatator și persoana care a săvârșit fapta contravențională sunt în situații diferite, astfel că nu se poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi. Pe de o parte, agentul constatator acționează în calitate de reprezentant al statului și este împuternicit să apere un interes general, respectiv acela al desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, iar, pe de altă parte, contravenientul trebuie să beneficieze de administrarea unui probatoriu adecvat. Or, în vederea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei de către judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, ceea ce, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, are ca efect respectarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
26.
Curtea a constatat, totodată, că prevederile criticate instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și anume instanța competentă să soluționeze plângerea, iar această modalitate de reglementare reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile
art. 126 alin. (2) din Constituție , privind competența și procedura în fața instanțelor judecătorești (a se vedea
Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 18 iulie 2019, paragraful 21). În acest context, Curtea a observat că stabilirea competenței judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția de a soluționa plângerea împotriva procesului-verbal conduce la facilitarea administrării probelor.
27.
Referitor la critica privind pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu
art. 21 din Constituție , prin
Decizia nr. 199 din 28 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 6 iulie 2020, paragrafele 20 și 21, Curtea a reținut că
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
nu îngrădește accesul liber la justiție al persoanelor interesate și nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției prin care se constată încălcări ale prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
este menită să dea expresie garanțiilor constituționale invocate, prin asigurarea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere. Stabilirea competenței teritoriale unice a instanței de judecată pentru soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei/unor contravenții la circulația pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general și obiectiv, și anume cel al locului unde a fost săvârșită și constatată contravenția, ceea ce este pe deplin justificat și rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenții, și anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele care circulă pe drumurile publice și care trebuie să respecte aceleași reguli de circulație prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 .
28.
Curtea a precizat că, potrivit
art. 109 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , prevederile acestui act normativ se completează cu cele ale
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , care, la
art. 47 , face trimitere, la rândul său, la prevederile
Codului penal
și la cele ale
Codului de procedură civilă , cu care se completează, după caz. Or, prevederile
art. 183 alin. (1)
și ale
art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă
prevăd, pe lângă posibilitatea îndeplinirii prin poștă a actelor de procedură, și o serie de garanții ale drepturilor reclamantului, căruia, de pildă, i se vor comunica în scris lipsurile cererii de chemare în judecată, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă modificările sau completările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Așadar, chiar dacă
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
instituie competența teritorială exclusivă a instanței de judecată de la locul săvârșirii și constatării faptei contravenționale, acest lucru nu îl obligă, în sine, pe reclamant la cheltuieli suplimentare cauzate de deplasarea în acea localitate pentru a fi prezent la fiecare termen de judecată sau pentru a depune diverse acte procedurale necesare la dosar și nici nu poate conduce la încălcarea dreptului de soluționare a cauzei într-un termen rezonabil. Tocmai în considerarea unor astfel de situații, legiuitorul a reglementat modalități alternative care să garanteze exercitarea efectivă și deplină a drepturilor materiale și procesuale ale oricărei persoane care dorește să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 84 din 28 februarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 23 mai 2017, paragraful 25, și
Decizia nr. 281 din 8 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 18).
29.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
30.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian-Mihail Arnăutu în Dosarul nr. 4.111/245/2019 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și de Liviu-Claudiu Doroș în Dosarul nr. 4.987/180/2019 al Judecătoriei Focșani - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin
pentru modificarea
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, și ale
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin
pentru modificarea
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Iași - Secția civilă și Judecătoriei Focșani - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.