Decizia nr. 245/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina-Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13^3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001

privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, excepție ridicată de Asociația Registrul Electronic al Animalelor Domestice și de Companie din Turda în Dosarul nr. 747/33/2018 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.871D/2019.

2.

La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, domnul avocat Vlad Săsărman și, pentru Colegiul Medicilor Veterinari, domnul avocat Robert Ionuț Ciocaniu, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar.

3.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a depus la dosar o cerere prin care solicită conexarea cu Dosarul nr. 1.626A/2022 care a fost soluționat și care a avut ca obiect sesizarea formulată de Președintele României cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 4 și 5 din Legea pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001

privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. De asemenea, autoarea a depus mai multe documente și concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției.

4.

Având cuvântul asupra cererii de conexare, avocatul autoarei arată că renunță la susținerea acesteia.

5.

Curtea ia act de renunțarea la cerere, iar, cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarei excepției, care solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată, arătând, în esență, că textul de lege criticat aduce atingere

art. 16 din Constituție

deoarece reglementează cu caracter individual pentru un destinatar determinat. Curtea a reținut, prin

Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007

și

Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013 , că un text de lege nu poate avea o natură individuală. De asemenea, apărătorul autoarei arată că nu a existat o licitație pentru acest serviciu. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care are atribuția să facă raportări către Comisia Europeană și alte foruri internaționale, nu are niciun drept în ceea ce privește Registrul de evidență al câinilor cu stăpân. Textul este neconstituțional și prin lipsa de claritate, precizie și previzibilitate deoarece nu reglementează cu privire la faptul dacă Registrul de evidență al câinilor cu stăpân este gestionat gratuit sau nu, în condițiile în care Colegiul Medicilor Veterinari este un organism privat. Sunt încălcate și prevederile

art. 31 din Constituție

deoarece Colegiul Medicilor Veterinari nu se supune prevederilor

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, deși gestionează informații de interes public. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu răspunde direct cererilor pe care le formulează autoarea, ci le redirecționează către Colegiul Medicilor Veterinari. În concret, în ipoteza în care o persoană este mușcată de un câine, nu se pot afla informații despre respectivul câine, ceea ce duce la încălcarea dreptului la protecția sănătății. Există două registre în care se pot nota câinii, respectiv Registrul Agricol și Registrul de Monitorizare Boli al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. De asemenea, arată că nu a văzut niciun punct de vedere care să contravină celor susținute.

6.

Apărătorul Colegiului Medicilor Veterinari solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că o parte dintre criticile formulate sunt neîntemeiate, iar o parte inadmisibile. În primul rând, în ceea ce privește încălcarea

art. 34

și

35 din Constituție , critica de neconstituționalitate nu este motivată, acestea fiind invocate în mod formal. Chestiunile care țin de vaccinarea antirabică au fost analizate de Curte prin

Decizia nr. 23 din 23 ianuarie 2018 , prin care s-a admis parțial o excepție de neconstituționalitate, textul de lege criticat neavând legătură cu vaccinarea antirabică. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale,

art. 16 alin. (1) din Constituție

nu consacră principiul egalității în drepturi între persoane juridice. O eventuală discriminare se poate răsfrânge asupra cetățenilor, or, autoarea face referire la discriminarea între mai multe persoane juridice, pe de-o parte, Colegiul Medicilor Veterinari, și, pe de altă parte, persoanele juridice care se ocupă de protecția animalelor. Prin prisma jurisprudenței menționate această critică este inadmisibilă. De asemenea, prin

Decizia nr. 213 din 4 mai 2004

și

Decizia nr. 519 din 25 noiembrie 2004 , Curtea a reținut că egalitatea în drepturi între cetățeni nu semnifică identitatea de tratament juridic în aplicarea unor măsuri. Nu se poate pune semnul egalității între Colegiul Medicilor Veterinari și alte organizații neguvernamentale care se ocupă de protecția animalelor. Colegiul Medicilor Veterinari este înființat prin

Legea nr. 160/1998

pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, lege organică, pentru a realiza un serviciu de utilitate publică. Acesta se ocupă de organizarea exercitării profesiei de medic veterinar și este controlat de organele stabilite de lege, iar nu de persoane private, ca în cazul organizațiilor neguvernamentale. Activitatea de identificare a câinilor poate fi desfășurată doar de medici veterinari, potrivit

art. 4 lit. f) din Legea nr. 160/1998 . Colegiul Medicilor Veterinari are calitatea de autoritate competentă în domeniu, potrivit Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile din cadrul pieței interne. Nici criticile privind costurile de înregistrare și nici criticile referitoare la accesul la informațiile de interes public nu au legătură cu constituționalitatea textului de lege criticat, ci sunt critici ce privesc legalitatea modalității de gestionare a Registrului de evidență al câinilor cu stăpân, precum și a activității Colegiului Medicilor Veterinari.

7.

Apărătorul autoarei, având cuvântul în replică, arată că raportările către Comisia Europeană în cadrul Programului național strategic de combaterea a bolilor, de aplicarea, combaterea și eradicarea acestora se face de către Autoritatea

Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, iar nu de Colegiul Medicilor Veterinari.

8.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând, în esență, că

art. 16 din Constituție

vizează egalitatea în drepturi a cetățenilor, iar critica privește o diferențiere de tratament între persoanele juridice. Cât privește încălcarea dreptului la informație, excepția este, de asemenea, inadmisibilă deoarece criticile privesc calificarea informațiilor cuprinse în Registrul de evidență al câinilor cu stăpân, respectiv dacă acestea sunt sau nu sunt de interes public, precum și calificarea Colegiului Medicilor Veterinari ca fiind sau nu o autoritate de interes public în sensul

art. 2 din Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

9.

Prin Încheierea din 16 mai 2019 astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 747/33/2018, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13^3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001

privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Excepția a fost ridicată de Asociația Registrul Electronic al Animalelor Domestice și de Companie din Turda într-o cauză având ca obiect anularea

art. 2 lit. k)

și

art. 9 alin. (4) teza întâi din Normele

privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, prevăzute în anexa care face parte din

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014

pentru aprobarea Normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân.

10.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că, potrivit textului de lege criticat, gestionarea Registrului de evidență a câinilor cu stăpân (RECS) se face de către Colegiul Medicilor Veterinari din România. O asemenea atribuire de către autorități nu poate avea loc către un organism autonom, neguvernamental, fără a fi respectate anumite condiții. Modul în care s-a reglementat a favorizat o anumită persoană juridică, ce efectuează acte de comerț, în detrimentul altor persoane juridice, care ar asigura gratis înscrierea animalelor în RECS. Chiar dacă

art. 16 din Constituție

se referă la cetățeni, nu este exclusă posibilitatea ca legislația să se aplice și persoanelor juridice, pentru asigurarea unui tratament egal și nediscriminatoriu între acestea. În acest sens este și practica Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. RECS a fost înființat și creat la nivel național cu scopul de a lua în evidență toți câinii din România, fiind un serviciu de interes public național, și nu unul de interes privat. Așa fiind, această colecție de informații cu privire la câinii cu stăpân nu poate fi dată de către legiuitor în gestiunea unei entități private direct prin dispozițiile unei ordonanțe, deoarece acest fapt duce la încălcarea

art. 16 din Constituție .

11.

RECS s-a transmis în gestiunea unei organizații neguvernamentale - Colegiul Medicilor Veterinari din România - fără o licitație prealabilă, fără a se studia care vor fi consecințele sau dacă ar fi existat variante mai bune. Dat fiind faptul că RECS are o pagină de internet dedicată, respectiv www.rompetid.ro, care deține informații de interes public, precum și faptul că prin aceasta se prestează un serviciu public, trebuia ca înainte de atribuirea RECS să fie organizată o licitație publică și transparentă pentru a se alege varianta cea mai bună în legătură cu baza de date electronică. Dacă s-ar fi respectat procedura licitației s-ar fi eficientizat mai bine fondurile, ar fi existat transparență în decizia luată și toți potențialii candidați la licitație ar fi beneficiat de un tratament egal și nediscriminatoriu. Astfel, în momentul de față, costurile privind identificarea și înregistrarea în RECS sunt foarte ridicate. Însă, dacă acest registru s-ar fi atribuit prin licitație publică, s-ar fi ajuns la costuri mult mai mici sau chiar la gratuitate. În prevederile actului normativ nu există nicio justificare obiectivă cu privire la atribuirea RECS către Colegiul Medicilor Veterinari. Prin faptul că RECS s-a atribuit direct în gestiunea Colegiului Medicilor Veterinari din România și s-a impus un tarif, coroborat cu lipsa fondurilor unor cetățeni și lipsa scutirilor pentru anumite înregistrări, se poate ajunge inclusiv la imposibilitatea vaccinării antirabice a animalelor, fiind încălcate

art. 34

și

35 din Constituție .

12.

Statul are datoria să respecte, să promoveze și să asigure egalitatea în drepturi pentru toate persoanele prezente pe teritoriul său, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. În jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene este recunoscut principiul egalității în drepturi, respectiv al egalității de tratament și al nediscriminării și în ceea ce privește persoanele juridice - a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 17 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauzele conexate C-25/14 și C-26/14.

13.

Prin gestionarea RECS de către Colegiul Medicilor Veterinari din România s-au nesocotit prevederile referitoare la egalitatea în drepturi deoarece atribuirea directă prin lege este lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă. Nu este respectat un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate, respectiv atribuirea RECS, și scopul urmărit, respectiv bunăstarea și sănătatea animalelor și ale deținătorilor acestora.

14.

În concluzie, arată autoarea, un serviciu de interes public național - gestionarea bazei de date cuprinse în RECS - a fost atribuit Colegiului Medicilor Veterinari printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, fără un studiu prealabil, fără licitație și fără o justificare obiectivă. Excluderea accesului la gestionarea acestui serviciu pentru alte persoane juridice interesate aduce atingere principiului egalității în fața legii.

15.

Conform

art. 8 din Legea nr. 160/1998 , Colegiul Medicilor Veterinari este o formă de organizare profesională, autonomă, neguvernamentală, apolitică și nonprofit, cu personalitate juridică, prin urmare, se apropie de statutul unei organizații neguvernamentale fără caracter politic, cu caracter nepatrimonial, în conformitate cu legislația în vigoare.

16.

Legislația Uniunii Europene lasă în sarcina statelor membre înregistrarea câinilor, însă prevede în mod obligatoriu vaccinarea profilactică a câinilor împotriva rabiei. Vaccinarea nu poate avea loc din cauza condiționării impuse de legislația națională, de a se înregistra câinele în RECS. Singura obligație impusă de Uniunea Europeană prin Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 este ca acestora să le fie implantat un transponder/microcip, să dețină pașaport și să aibă toate vaccinurile obligatorii efectuate. Microcipul, în opinia autoarei, este obligatoriu doar în situația în care se trece frontiera, iar nu în plan intern. Sub acest aspect legislația română este în contradicție cu cea europeană.

17.

Datele conținute în RECS trebuie să poată fi accesate de publicul larg, însă, odată cu trecerea acestui registru în subordinea Colegiului Medicilor Veterinari, datele deținute anterior de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au devenit inaccesibile pentru persoanele din afara Colegiului Medicilor Veterinari. Acesta a devenit un utilizator unic al RECS deoarece toți medicii veterinari care doresc să îl acceseze trebuie să fie aprobați mai întâi de acesta. Astfel, dacă o persoană încearcă să obțină anumite informații de la Colegiul Medicilor Veterinari, informații care în trecut erau publice, acesta refuză comunicarea lor sub motivul că nu este autoritate publică și nu intră sub incidența

Legii nr. 544/2001

și a

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică.

18.

Informațiile cuprinse în RECS, care servesc unui serviciu de interes public ce are legătură inclusiv cu sănătatea publică și care ar trebui să fie publice, nu sunt accesibile publicului, ceea ce duce la încălcarea

art. 31 alin. (1) din Constituție .

19.

În prezent, RECS poate fi accesat doar de către utilizatorii acestuia, astfel că, dacă o persoană este mușcată de un câine, aceasta nu poate afla singură cui aparține câinele și dacă acesta este vaccinat antirabic, ci trebuie să se adreseze Colegiului Medicilor Veterinari care să îi permită accesul la informațiile din RECS. Colegiul Medicilor Veterinari decide în mod arbitrar dacă permite sau nu accesul la datele din acest registru, iar protecția datelor cu caracter personal nu poate fi invocată deoarece, chiar înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului privind datele cu caracter personal - în mai 2018 -, datele din RECS tot nu erau publice.

20.

Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu criticile formulate, făcând referire la dispozițiile Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, care conferă competență exclusivă medicilor veterinari în coordonarea identificării și înregistrării animalelor, precum și la definiția din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului, potrivit căreia „autoritate competentă înseamnă orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de reglementare în ceea ce privește activitățile de servicii, incluzând [...] ordinele profesionale și asociațiile profesionale sau organisme profesionale care, în exercitarea autonomiei lor juridice, reglementează în mod colectiv accesul la activitățile de servicii“.

21.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

22.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, precum și concluziile avocaților prezenți și ale procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

23.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

24.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 13^3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001

privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 13 decembrie 2001, introdus prin

art. I pct. 14 din Legea nr. 258/2013

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001

privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 26 septembrie 2013, care au următorul conținut: „Registrul de evidență a câinilor cu stăpân este gestionat de către Colegiul Medicilor Veterinari.“

25.

În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse

art. 16

- Egalitatea în drepturi,

art. 31

- Dreptul la informație,

art. 34

- Dreptul la ocrotirea sănătății și

art. 35

- Dreptul la mediu sănătos.

26.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea critică încălcarea

art. 16 din Constituție

privind egalitatea în drepturi din perspectiva faptului că prin textul de lege criticat se atribuie gestionarea Registrului de evidență a câinilor cu stăpân (RECS) exclusiv către Colegiul Medicilor Veterinari din România, fiind excluse alte asociații de protecție a animalelor. Se creează astfel o inegalitate între Colegiul Medicilor Veterinari și celelalte asociații menționate.

27.

Cu privire la această critică, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că drepturile și libertățile fundamentale se aplică și persoanelor juridice în măsura în care prin intermediul acestora cetățenii își exercită un drept constituțional (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996). Cu titlu de exemplu, prin mai multe decizii ( Decizia nr. 40 din 29 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004,

Decizia nr. 1.360 din 27 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 15 decembrie 2009,

Decizia nr. 5 din 4 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 5 martie 1999, sau

Decizia nr. 498 din 10 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012), Curtea a statuat că exigențele unor drepturi sau libertăți fundamentale, spre exemplu, accesul liber la justiție, libertatea individuală, dreptul de proprietate privată ori libertatea economică, se aplică și în privința persoanelor juridice. În consecință, exigențele și garanțiile rezultate din drepturile și libertățile fundamentale reglementate prin

Constituție

sunt aplicabile și în privința persoanelor juridice, în măsura în care conținutul lor normativ este compatibil cu natura, specificul și particularitățile care caracterizează regimul juridic al persoanei juridice (a se vedea, ad similis,

Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, paragraful 27).

28.

Curtea reține că RECS reprezintă o colecție de informații aflată în gestiunea Colegiului Medicilor Veterinari, importante în ceea ce privește monitorizarea stării de sănătate a animalelor, precum și evidențierea vaccinărilor, informații care prezintă interes în ceea ce privește garantarea dreptului la ocrotirea sănătății, prevăzut de

art. 34 din Constituție . Aplicând jurisprudența anterior menționată, Curtea observă că se poate analiza încălcarea principiului egalității în drepturi între persoane juridice de vreme ce gestionarea RECS poate pune o problemă de afectare a unui drept fundamental.

29.

Curtea observă că acest registru cuprinde datele de identificare ale animalului, evenimentele, informațiile veterinare și datele de identificare ale proprietarului, nominale, păstrate în formă electronică și arhivate într-o bază de date [a se vedea

art. 2 lit. k) din Normele

privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2014]. Potrivit

art. 13^3 alin. (1)

și

(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 , proprietarii, deținătorii temporari ai câinilor, persoane fizice și persoane juridice de drept public sau de drept privat, adăposturile publice și ale asociațiilor și fundațiilor pentru protecția animalelor care dau spre revendicare și adopție câini au obligația să îi înregistreze în RECS. Totodată, unitățile medical-veterinare înregistrate care efectuează acțiunea de microcipare a câinilor au obligația să comunice RECS, în termen de 5 zile de la data implantului, numărul de microcip. Astfel, în vederea acordării drepturilor de acces și a licenței de utilizare a RECS, medicii veterinari de liberă practică, titulari ai unităților medicale veterinare și responsabilii clinicilor veterinare universitare, depun în scris sau electronic la Colegiul Medicilor Veterinari solicitarea de înregistrare ca utilizator al registrului menționat în vederea acordării drepturilor de acces și de vizualizare a informațiilor existente. Instituțiile publice trebuie să depună în scris sau electronic la Colegiul Medicilor Veterinari solicitarea de înregistrare ca utilizator al RECS, conform procedurilor acestuia. Totodată, Curtea reține că, potrivit

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 160/1998

pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 24 martie 2014, profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală și independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari.

30.

Din examinarea cadrului normativ anterior menționat, Curtea reține că medicii veterinari care au obținut drept de acces și licență de utilizare a RECS sunt cei care efectuează operațiunile de identificare a animalelor prin implantarea microcipurilor, de înregistrare a evenimentelor și informațiilor veterinare, precum și a datelor de identificare ale proprietarului. Informațiile veterinare privesc, spre exemplu, vaccinarea animalelor împotriva rabiei sau a altor boli, vaccinare pe care numai medicii veterinari o pot face. Având în vedere informațiile despre sănătatea animalelor care se înregistrează în RECS, Curtea constată că opțiunea legiuitorului de a reglementa gestionarea acestui registru exclusiv de către Colegiul Medicilor Veterinari - forul profesional al medicilor veterinari - apare ca justificată.

31.

Curtea observă că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea

Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Se impune, prin urmare, compararea situației Colegiului Medicilor Veterinari cu situația „altor persoane juridice“, respectiv asociații înființate potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000.

32.

Curtea constată că prin

Legea nr. 160/1998

s-a înființat Colegiul Medicilor Veterinari ca formă de organizare profesională autonomă, neguvernamentală, apolitică și nonprofit. Acesta are personalitate juridică și reprezintă interesele și apără drepturile profesionale ale membrilor săi. Colegiul Medicilor Veterinari are următoarele atribuții: dă avizul consultativ pentru proiectele de acte normative, reglementările și normele de exercitare a profesiunii în toate domeniile de activitate specific veterinare, conform legislației în vigoare; elaborează Codul de deontologie medical-veterinară, Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor Veterinari, Statutul medicului veterinar, ale căror prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiunii de medic veterinar; acordă medicilor veterinari atestatul de liberă practică; aplică sancțiunile disciplinare prevăzute de regulamentul său de organizare și funcționare, suspendă sau retrage atestatul de liberă practică; reprezintă profesiunea în fața organelor guvernamentale, a altor foruri profesionale și științifice, a instituțiilor publice sau private; promovează relațiile pe plan extern cu organizații și instituții profesionale similare; ține evidența membrilor săi și actualizează permanent tabloul general al acestora; propune anual Ministerului Educației Naționale cifra de școlarizare pentru învățământul superior medical-veterinar; acordă sprijin informațional, eliberează documente oficiale medicilor cetățeni români care solicită aceasta oficial, pentru a exercita profesia în Uniunea Europeană sau în alte state, precum și medicilor veterinari cetățeni străini care solicită să profeseze în România, în condițiile legii; în materia recunoașterii calificărilor profesionale obținute în statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, precum și în materia exercitării profesiei de medic veterinar de către cetățenii statelor menționate, Colegiul Medicilor Veterinari adoptă hotărâri cu efect juridic, armonizate cu reglementările comunitare.

33.

Curtea observă că asociațiile constituite potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații sunt persoane de drept privat constituite din trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, al unor colectivități sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Asociațiile dobândesc personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își au sediul.

34.

Analizând cele mai sus menționate, respectiv modul său de constituire - prin lege în cazul Colegiului Medicilor Veterinari și prin acord de înființare în cazul asociațiilor, precum și atribuțiile stabilite prin lege pentru Colegiul Medicilor Veterinari, atribuții care servesc organizării și funcționării unui ordin profesional, Curtea reține că există o diferență între situațiile juridice în care se află Colegiul Medicilor Veterinari și asociațiile mai sus menționate, astfel încât nu se poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi.

35.

În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi pentru motivul că textul criticat reglementează cu caracter individual, respectiv pentru un destinatar determinat, Curtea reține că nici aceasta nu poate fi primită. Autoarea se referă, de fapt, la jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (a se vedea

Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060 din 26 noiembrie 2005,

Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007,

Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013,

Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21, sau

Decizia nr. 118 din 19 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018, paragraful 30).

36.

Curtea reține că jurisprudența anterior menționată nu se aplică în ceea ce privește prezenta excepție deoarece nu este supusă controlului o lege cu caracter individual, ci un text dintr-o lege care nu are caracter individual și care reglementează atât cu privire la situația câinilor fără stăpân, cât și cu privire la înregistrarea și vaccinarea câinilor cu stăpân.

37.

Referitor la încălcarea dreptului la informație, Curtea observă că din cuprinsul textului de lege criticat, potrivit căruia RECS este gestionat de către Colegiul Medicilor Veterinari, nu rezultă vreo încălcare a

art. 31 din Constituție

privind dreptul la informație. Textul de lege criticat nu cuprinde nicio reglementare cu privire la faptul că prevederile

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, se aplică sau nu în ceea ce privește Colegiul Medicilor Veterinari.

38.

Curtea observă însă prevederile

art. 9 din Normele

privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014 , potrivit cărora Colegiul Medicilor Veterinari are obligația să răspundă solicitărilor privind accesul și vizualizarea informațiilor existente în RECS, iar în cazul în care răspunsul la solicitare este negativ, motivul este comunicat solicitantului. În plus se observă că accesarea RECS se poate face gratuit, pe pagina de internet www.rompetid.ro, prin introducerea codului microcipului implantat câinilor.

39.

În ceea ce privește încălcarea

art. 35 din Constituție

privind dreptul la un mediu sănătos, Curtea reține că acesta nu are incidență în cauză deoarece criticile formulate de autor nu se circumscriu textului de lege criticat, ci privesc presupuse acțiuni prin care Colegiul Medicilor Veterinari ar încălca dreptul respectiv.

40.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Registrul Electronic al Animalelor Domestice și de Companie din Turda în Dosarul nr. 747/33/2018 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 13^3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001

privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 25 aprilie 2024.