Decizia nr. 115/2001

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 și ale

art. 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Dorina Foisor în Dosarul nr. 6.140/1999 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsind Societatea Comercială "Petrovest" - S.A. Bors, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției solicita admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele invocate în fața instanței de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curții Constituționale, solicita respingerea excepției ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 22 august 2000, pronunțată în Dosarul nr. 6.140/1999, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 și ale

art. 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă. Excepția a fost ridicată de Dorina Foisor într-un litigiu de muncă, în contradictoriu cu Societatea Comercială "Petrovest" - S.A. Bors.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale criticate încalcă principiul egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție, întrucât creează, prin eliminarea caii de atac a apelului și reducerea termenului de declarare a recursului, "o discriminare între subiectii de drept procesual din alte domenii și cei din dreptul muncii". De asemenea, se considera ca textele de lege criticate contravin și art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție.

Tribunalul Bihor - Secția civilă, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția este neîntemeiată, întrucât dispozițiile

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999

nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât, "potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, «Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege», iar conform art. 128 din Constituție, «Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii»".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 79 și ale

art. 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 79: "(1) Hotărârile instanței de fond sunt definitive.

(2) Hotărârile motivate ale instanței de fond se redactează și se comunică părților în termen de cel mult 15 zile de la pronunțare.";

- Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond."

Autorul excepției susține ca aceste dispoziții legale contravin principiului egalității în drepturi, consfintit prin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit căruia "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege", precum și celui al accesului liber la justiție, consacrat în art. 21 din Constituție, care arata ca "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate nu contravin normelor cuprinse în art. 16 și 21 din Constituție. Dispozițiile

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999

instituie reguli procedurale de imediata aplicare. De altfel, Curtea Constituțională a statuat constant ca "este de competența exclusiva a organului legislativ instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești și a modalitatii de exercitare a căilor de atac, iar principiul accesului liber la justiție presupune tocmai posibilitatea celor interesați de a le exercita". În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999. Ca urmare, accesul liber la justiție este asigurat în condiții de egalitate pentru toți cetățenii care sunt părți ale unui conflict de drepturi și, în consecința, nu este îngrădit prin normele procedurale instituite de dispozițiile

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999 . Accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusiva a legiuitorului, care, asigurând posibilitatea de a se ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite în situații deosebite, cum sunt cele legate de asigurarea celeritatii soluționării cererilor privind conflictele de drepturi. În sensul celor prezentate mai sus este și jurisprudenta Curții Constituționale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiție al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca "Accesul la structurile judecătorești și la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competența și procedura de judecată stabilite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 60 din 14 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, și prin Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, Curtea Constituțională a statuat ca accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile "accesul la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Curtea Suprema de Justiție - și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești, în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite".

În aceste condiții excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 și ale

art. 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Dorina Foisor în Dosarul nr. 6.140/1999 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 aprilie 2001.