Decizia nr. 175/2002

Nicolae Popa - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999 , excepție ridicată de Dan Balas în Dosarul nr. 4.028/2000 al Tribunalului Bihor.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curții Constituționale, solicita respingerea excepției ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 2 februarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 4.028/2000, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999 , excepție ridicată de Dan Balas.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale criticate "restrang liberul acces la justiție pentru apărarea unor drepturi fundamentale ale cetățeanului, limitand la doua grade de jurisdicție procedura de judecată a litigiilor de muncă". De asemenea, se mai susține ca prevederile

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999

"instituie o inegalitate între cetățeni prin aceea ca o parte dintre ei au acces la doua cai de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în vreme ce alții au la dispoziție o singura cale de atac, incalcandu-se prin aceasta dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție".

Tribunalul Bihor considera ca excepția este neîntemeiată, deoarece "indiferent ca legea recunoaște doua sau trei grade de jurisdicție, accesul la justiție este deschis, iar atâta vreme cat legea este în vigoare, toate litigiile de muncă sunt supuse aceluiași regim". Totodată, se arata ca "excepția invocată nici nu-și găsește aplicabilitate în cauza, întrucât litigiul se afla pe rol în cel de-al treilea grad de jurisdicție, respectiv în recurs, după ce s-a pronunțat în cauza o hotărâre în prima instanța și o decizie în apel".

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților considera ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999

este neîntemeiată. Se apreciază ca "instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești și a modalităților de exercitare a căilor de atac este, potrivit art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, de competența exclusiva a organului legislativ". Se considera, de asemenea, ca textele de lege criticate sunt constituționale și în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece "acestea se aplică tuturor persoanelor ce au calitatea de subiect al raportului juridic de muncă, fără nici o discriminare".

Guvernul, ținând seama și de jurisprudenta Curții Constituționale, considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președintele Senatului nu a trimis punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 79: "(1) Hotărârile instanței de fond sunt definitive.

(2) Hotărârile motivate ale instanței de fond se redactează și se comunică părților în termen de cel mult 15 zile de la pronunțare.";

- Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond."

Autorul excepției susține ca aceste dispoziții legale contravin principiului egalității în drepturi, consfintit prin art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", precum și celui al accesului liber la justiție, consacrat la art. 21 alin. (1) din Constituție, care arata ca "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate nu contravin normelor cuprinse în art. 16 și 21 din Constituție. Dispozițiile

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999

instituie reguli procedurale de imediata aplicare. De altfel, Curtea Constituțională a statuat constant ca "este de competența exclusiva a organului legislativ instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești și a modalitatii de exercitare a căilor de atac, iar principiul accesului liber la justiție presupune tocmai posibilitatea celor interesați de a le exercita". În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999. Ca urmare, accesul liber la justiție este asigurat în condiții de egalitate pentru toți cetățenii care sunt părți ale unui conflict de drepturi și, în consecința, nu este îngrădit prin normele procedurale instituite de dispozițiile

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999 . Accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusiva a legiuitorului, care, asigurând posibilitatea de a se ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite în situații deosebite, cum sunt cele legate de asigurarea celeritatii soluționării cererilor privind conflictele de drepturi. În sensul celor prezentate mai sus este și jurisprudenta Curții Constituționale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiție al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca "Accesul la structurile judecătorești și la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competența și procedura de judecată stabilite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 60 din 14 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, și prin Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, Curtea Constituțională a statuat ca accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile "accesul la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Curtea Suprema de Justiție - și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești, în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite".

În aceste condiții excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999 , excepție ridicată de Dan Balas în Dosarul nr. 4.028/2000 al Tribunalului Bihor.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 iunie 2002.