Decizia nr. 426/2023

Articolul 26

alin. (14) și (15):

(14)

În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripție, partidele politice care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum și grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în acest grup trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral. Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior se face în limita numărului maxim de membri prevăzut la

alin. (1)

-

(4) , în termen de 5 zile de la data constituirii acestora, de către președinții birourilor electorale de circumscripție.

(15)

În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin. (14), precum alianțele politice și alianțele electorale care participă în alegeri trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral. Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele prevăzute la alin. (14), precum și ai alianțelor politice sau electorale care nu au în componență partide politice sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, reprezentate în condițiile alin. (14), care participă la alegeri în circumscripția respectivă, se face în limita numărului maxim de membri prevăzut la

alin. (1)

-

(4) , de către președinții birourilor electorale de circumscripție, în termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcția de primar. În cazul biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv al biroului electoral de circumscripție a municipiului București, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor pentru consiliul județean și pentru președintele acestuia, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și primarul general, precum și pentru consiliile locale și primari, înregistrate în județ, respectiv în municipiul București.;

–

Articolul 41

alin. (4): „Hotărârea pronunțată este definitivă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și al locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare.“;

–

Articolul 122

alin. (2) din Legea nr. 115/2015: „Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.“

17.

În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

(5)

privind trăsăturile statului, principiul supremației

Constituției

și al legalității,

art. 2 alin. (1)

privind suveranitatea,

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern,

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 21

privind accesul liber la justiție și

art. 37 alin. (1)

privind dreptul de a fi ales.

18.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate formulată cu privire la dispozițiile

art. 26 alin. (14)

și

(15) din Legea nr. 115/2015

vizează: încălcarea

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție , întrucât modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile locale este operată cu mult mai puțin de un an până la data organizării acestora; încălcarea

art. 16 din Constituție , deoarece se stabilește un tratament juridic discriminatoriu între partidele politice care au reprezentare parlamentară și cele care nu au reprezentare parlamentară; încălcarea

art. 37 din Constituție , deoarece, în absența reprezentanților partidelor politice fără reprezentare parlamentară în birourile electorale de circumscripție, se creează suspiciuni cu privire la corectitudinea procesului electoral.

19.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai analizat critici referitoare la modificarea legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor prin raportare la dispozițiile

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție .

20.

Astfel, prin

Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, Curtea a reținut că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), „elementele fundamentale ale legii electorale [...] nu trebuie supuse unui amendament cu mai puțin de un an înaintea alegerilor“, iar textul prevede în continuare: „sau trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior legii ordinare“ [a se vedea cap. II art. 2 lit. b) din Liniile directoare].

21.

Curtea Constituțională a mai constatat, prin

Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, că „Parlamentul poate [...] să intervină în această materie [...], cu condiția de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară“.

22.

Prin

Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020, Curtea a reținut că în Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ, la paragraful 65 din raportul explicativ s-a stabilit că este necesar să se evite nu atât modificarea sistemelor de scrutin, care pot fi întotdeauna îmbunătățite, adaptate, cât modificarea lor frecventă sau cu mai puțin de un an înainte de momentul organizării alegerilor.

23.

Așadar, un prim aspect al principiului securității juridice în materie electorală vizează frecvența modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele sale iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea, în

Constituție

sau într-un text superior legii ordinare, a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal. Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securității juridice în materie electorală vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituțională sau legea organică. Aceste elemente sunt identificate în mod expres (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor), ele fiind cele care dau consistență drepturilor electorale ale cetățeanului.

24.

Referitor la regulile stabilite prin lege privind completarea birourilor electorale, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că acestea reprezintă norme tehnice care nu sunt de natură să afecteze drepturile electorale (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 319 din 3 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011).

25.

În lumina acestor considerente, Curtea reține că dispozițiile

art. 26 alin. (14)

și

(15) din Legea nr. 115/2015 , criticate în prezenta cauză, au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 91/2020

privind modificarea

Legii nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea

Legii nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 25 iunie 2020, lege cu caracter organic.

26.

În același timp, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive, modificarea legislativă operată prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 91/2020

a fost justificată de necesitatea remedierii „unor redactări legislative deficitare și inechitabile, de natură să lase în afara organismelor electorale [...] formațiuni politice cu un număr de membri parlamentari cel puțin identic cu cel al formațiunilor politice ce au grupuri parlamentare proprii, dar care, în contextul regulilor specifice reprezentării parlamentare, nu pot să-și constituie grupuri parlamentare proprii“, vizând, în esență, înlocuirea, în cuprinsul prevederilor de lege criticate, a sintagmei „partide politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului“ cu sintagma „partidele politice care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum

și grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în acest grup“.

27.

De asemenea, regulile cuprinse de dispozițiile

art. 26 alin. (15) din Legea nr. 115/2015 , care se referă la completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele prevăzute la

art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015 , precum și ai alianțelor politice sau electorale care nu au în componență partide politice sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, reprezentate în condițiile

art. 26 alin. (14)

din aceeași lege, care participă la alegeri în circumscripția respectivă, reprezintă norme prin care se reglementează aspecte tehnice, ce nu sunt de natură să aducă prejudicii exercitării dreptului electoral de a fi ales.

28.

În consecință, Curtea constată că dispozițiile

art. 26 alin. (14)

și

(15) din Legea nr. 115/2015

nu încalcă

art. 1 alin. (3)

și

(5) ,

art. 2

și

art. 37 alin. (1) din Constituție .

29.

Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor

art. 16 din Constituție , Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că dispozițiile

art. 16 din Constituție

vizează egalitatea în drepturi a cetățenilor, fără privilegii și fără discriminări, și nu egalitatea persoanelor juridice, precum partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale ( Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, sau

Decizia nr. 891 din 10 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008).

30.

Totodată, Curtea constată că dispozițiile

art. 26 alin. (14)

și

(15) din Legea nr. 115/2015

dau expresie opțiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale de circumscripție aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de

Constituție . În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate de autorul excepției (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce privește constituirea și compunerea birourilor electorale de circumscripție, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncționale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, și

Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, și

Decizia nr. 319 din 3 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011).

31.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată cu privire la dispozițiile

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 , Curtea observă că soluția legislativă care consacră caracterul definitiv al hotărârii pronunțate de biroul electoral superior cu privire la soluționarea contestațiilor împotriva modului de formare și componența birourilor electorale a mai fost analizată cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, fiind constatată constituționalitatea acesteia (a se vedea, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 13 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, și

Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004).

32.

Curtea a reținut că stabilirea caracterului definitiv al hotărârii biroului electoral ierarhic superior nu conferă textului de lege criticat caracter neconstituțional. În temeiul

art. 126 alin. (2) din Constituție , legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale. Organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale constituie o astfel de situație specială, avându-se în vedere necesitatea desfășurării cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operațiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluționarea contestațiilor privind modul de organizare și componența birourilor electorale.

33.

De asemenea, Curtea Constituțională, în

Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 , precitată, a reținut că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ.

34.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

35.

În plus, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale

art. 21 alin. (2) , care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției (a se vedea

Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69).

36.

În consecință, se constată că dispozițiile

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015

nu încalcă dispozițiile

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Constituție

privind accesul liber la justiție.

37.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 535 din 5 iulie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 25 octombrie 2016, și

Decizia nr. 327 din 19 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 7 iulie 2016, ale căror soluții și considerente își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză).

38.

Astfel, instanța de contencios constituțional a reținut, în acord cu jurisprudența sa în materie, că dispozițiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, statuând în acest sens că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, întrucât, în absența acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. Curtea a mai stabilit că, în materie electorală, nicio cale extraordinară de atac nu își găsește rațiunea, întrucât este vorba despre evenimente temporare și ireversibile, așa cum sunt alegerile locale. Așadar, din cauza imposibilității fizice de restabilire a situației anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac în cazul contenciosului electoral (în același sens, a se vedea

Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008,

Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011, și

Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013).

39.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Județeană Sălaj în Dosarul nr. 897/84/2020 al Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 26 alin. (14)

și

(15) , ale

art. 41 alin. (4)

și ale

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.