OUG nr. 45/2003

Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.

Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donatiilor și sponsorizarilor, care au stabilite destinații distincte.

Principiul publicității

Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta și monitorizarea fondurilor publice locale.

Se interzic reținerea și utilizarea de venituri în regim extrabugetar și constituirea de fonduri publice locale în afară bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.

Principiul unității monetare

Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar.

Toate operațiunile de încasări și plati efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.

Principiul specializării bugetare

Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Cheltuielile bugetare au destinație precisa și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.

Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajata și efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuiala.

Nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.

După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

Bugetele locale și celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aproba astfel:

a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz;

b) bugetele instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcție de subordonarea acestora;

c) bugetele instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora, de către conducerea instituției, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.

Pe parcursul exercițiului bugetar consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificarilor bugetelor locale li se vor aplica aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.

Rolul, competentele și responsabilitățile autorităților administrației publice locale

Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori terțiari.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale.

Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.

Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se aloca fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.

Rolul ordonatorilor de credite

Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice, ai căror conducatori sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice, ai căror conducatori sunt ordonatori terțiari de credite, și aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Responsabilitățile ordonatorilor de credite

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii de credite răspund de:

a) elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;

c) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat;

d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc;

e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice;

g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

h) organizarea și ținerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;

i) alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.

Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern și controlul ulterior

Controlul financiar preventiv propriu și auditul public intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și privat și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu excepția prevederilor art. 50 alin. (7).

Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.

Formarea și utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi, potrivit legii.

Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.

Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz.

Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisa și limitată.

Numărul de salariați, permanenți și temporari, și fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecărei instituții publice. Numărul de salariați aprobat fiecărei instituții publice nu poate fi depășit.

Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și duratele de realizare a investițiilor.

Programele se aproba ca anexe la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2).

Fondurile externe nerambursabile și împrumuturile interne și externe se cuprind în anexe la bugetele locale și se aproba o dată cu acestea.

Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora, în anexa nr. 2.

Competente în stabilirea impozitelor și taxelor locale

Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii ori dezafectarii, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor publice, finanțate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale și se vărsa la acestea.

Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituții publice constituie venituri ale bugetelor acestora.

Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public ori privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, în condițiile legii.

Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat

Pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, aproba taxe speciale.

Cuantumul taxelor speciale se stabilește anual, iar veniturile obținute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înființarea serviciilor publice locale, precum și pentru finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționare ale acestor servicii.

Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, se vor stabili condițiile și sectoarele de activitate în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare și funcționare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalitățile de consultare și de obținere a acordului persoanelor fizice și juridice beneficiare ale serviciilor respective.

Hotărârile luate de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice și juridice plătitoare vor fi afișate la sediul acestora sau vor fi publicate în presa.

Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestație în termen de 15 zile de la afișarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.

Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se încasează într-un cont distinct, deschis în afară bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înființate, iar contul de execuție al acestora se aproba de consiliul local, județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz.

Activități de natura economică

Serviciile publice de interes local care desfășoară activități de natura economică au obligația calculării, înregistrării și recuperării uzurii fizice și morale a mijloacelor fixe aferente acestor activități, prin tarif sau preț, potrivit legii.

Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se colectează într-un cont distinct, deschis la unitățile trezoreriei statului, în afară bugetului, se utilizează pentru realizarea de investiții în domeniul respectiv și se evidențiază distinct în programul de investiții, ca sursa de finanțare a acestora.

Activitățile de natura economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Cote defalcate din impozitul pe venit

Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se aloca lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al județului și 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului.

În execuție, cota de 17% se aloca de către direcțiile de specialitate din aparatul propriu al consiliilor județene, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului, proporțional cu sumele repartizate și aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (3).

Cota de 63% din impozitul pe venit, pentru municipiul București, se repartizează, în termenul prevăzut la alin. (1), astfel: 18% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului București, 36,5% la bugetul propriu al municipiului București și 8,5% într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului General al Municipiului București pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor și municipiului București.

În execuție, cota de 8,5% se aloca de către direcția de specialitate din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului București, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor și municipiului București, proporțional cu sumele repartizate și aprobate în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5).

În situații deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

Operațiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit, prevăzute la alin. (1) și (3), se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice prin direcțiile generale ale finanțelor publice.

Plătitorii de impozite și taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajați sunt obligați să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca plătitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data infiintarii, pentru punctele de lucru nou-înființate. Plătitorii de impozite și taxe prevăzuți la acest alineat au obligația sa organizeze evidența contabilă corespunzătoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, reținut și vărsat.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Pentru finanțarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum și pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrarii bugetelor locale, vor fi repartizate pe județe, în funcție de următoarele criterii:

a) capacitatea financiară calculată în funcție de impozitul pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 70% din sumele defalcate;

b) suprafața județului, în proporție de 30% din sumele defalcate.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 17% prevăzută la art. 28 alin. (2), o cota de 25% se aloca bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii prin hotărâre a consiliului județean, după consultarea primarilor și cu asistența tehnica de specialitate a direcției generale a finanțelor publice, în funcție de următoarele criterii:

a) capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 30%;

b) suprafața unității administrativ-teritoriale, în proporție de 30%;

c) populația unității administrativ-teritoriale, în proporție de 25%;

d) alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului județean, în proporție de 15%, care să asigure cu prioritate susținerea programelor cu finanțare externa, care necesita cofinantare locală.

Consultarea primarilor se face de către o comisie constituită la nivelul fiecărui județ, formată din:

a) președintele consiliului județean, în calitate de reprezentant al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România;

b) prefectul județului;

c) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Municipiilor din România;

d) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Orașelor din România;

e) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Comunelor din România;

f) directorul general al direcției generale a finanțelor publice județene.

Pentru municipiul București, din cota de 8,5% prevăzută la art. 28 alin. (4) se aloca o cota de 25% pentru bugetul propriu al municipiului București, iar diferența se repartizează pe sectoarele municipiului București, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, după consultarea primarilor de sector și cu asistența tehnica de specialitate a direcției generale a finanțelor publice, în funcție de aceleași criterii prevăzute la alin. (3).

Transferuri consolidabile pentru bugetele locale

Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiții finanțate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie și Guvernul, potrivit legii, și se aproba anual, în poziție globală, prin legea bugetului de stat.

Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum și din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanțarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes național, județean sau local.

Colaborare, cooperare, asociere, înfrățire, aderare

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere, în care se prevăd și sursele de finanțare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicate. Convențiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare ori asociere.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean, după caz, în condițiile legii.

Fondurile necesare aplicării prevederilor alin. (1) și (2) se asigura din bugetele locale.

Obligațiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, înfrățire, precum și din aderarea la asociații interne și internaționale ale autorităților administrației publice locale, hotărâte de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în condițiile legii, se suporta din bugetele locale ale acestora.

Fondul de rezerva bugetară

În bugetele locale se înscrie fondul de rezerva bugetară la dispoziția consiliului local, județean și a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în cota de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamitati naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către unitățile administrativ-teritoriale în situații de extrema dificultate.

Fondul de rezerva bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, județean și Consiliului General al Municipiului București, după caz, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.

Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifică contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile prevăzute la art. 30 alin. (1), pe ansamblul județului și municipiului București, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2).

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităților administrației publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.

Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrarii bugetelor locale se realizează în condițiile prevederilor art. 29.

Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite

În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.

Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, în condițiile legii, repartizează pe unități administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.

Pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitiveaza proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.

În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor prevăzut la alin. (3), proiectul bugetului local, însoțit de raportul primarului, al președintelui consiliului județean sau al primarului general al municipiului București, după caz, și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliului local, județean sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, de către ordonatorii principali de credite.

Consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget potrivit alin. (4), se pronunța asupra contestațiilor și adopta proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe anexe.

Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aproba de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În cazul în care consiliile locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, nu aproba proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut la alin. (6), direcțiile generale ale finanțelor publice dispun sistarea alimentarii cu cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către consiliile locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz. În aceasta situație, din bugetele locale se pot efectua plati numai în limita celorlalte venituri încasate.

Ordonatorii principali de credite au obligația sa transmită direcțiilor generale ale finanțelor publice bugetele locale aprobate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, grupate în cadrul fiecărui județ și al municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și bugetul propriu, pe structura clasificației bugetare.

Procesul bugetar în cazul neaprobarii bugetului de stat de către Parlament

Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăși de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepția cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situația în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

Instituțiile publice și acțiunile, noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanțate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

Direcțiile generale ale finanțelor publice vor acorda unităților administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.

În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile depășește limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, după utilizarea integrală a veniturilor și cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, direcțiile generale ale finanțelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor și fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

În situația în care sumele prevăzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cota de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiții publice pe clasificatia funcțională.

Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiții sunt prezentate informații financiare și nefinanciare.

Informațiile financiare vor include:

a) valoarea totală a proiectului;

b) creditele de angajament;

c) creditele bugetare;

d) graficul de finanțare, pe surse și ani, corelat cu graficul de execuție;

e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată și în cazul obiectivelor în derulare;

f) costurile de funcționare și de întreținere după punerea în funcțiune.

Informațiile nefinanciare vor include:

a) strategia în domeniul investițiilor care va cuprinde obligatoriu prioritățile investitionale și legătură dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea în programul de investiții a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;

b) descrierea proiectului;

c) stadiul fizic al obiectivelor.

Rolul metodologic al Ministerului Finanțelor Publice

Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigura integral sau în completare din bugetele locale, precum și ale celor finanțate din împrumuturi interne și externe, contractate direct sau garantate de autoritățile administrației publice locale, se aproba de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz.

Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, care se finanțează din împrumuturi externe și, în completare, din transferuri de la bugetul de stat și din alte surse, precum și ale celor finanțate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.

Documentațiile tehnico-economice pentru investițiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamitati naturale, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală "alte cheltuieli de investiții" se aproba de ordonatorii principali de credite.

Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează și aproba valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanțare ori de competența de aprobare a acestora, în funcție de evoluția indicilor de prețuri. Aceasta operațiune este supusă controlului financiar preventiv propriu.

Condiții pentru includerea investițiilor în proiectul bugetului

Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se cuprind în programele de investiții anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investițiilor, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceasta destinație, asigurând totodată realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.

Structura programelor de investiții publice locale

În programele de investiții se nominalizeaza obiectivele de investiții grupate pe: investiții în continuare, investiții noi și poziția globală "alte cheltuieli de investiții", pe categorii de investiții.

Poziția globală "alte cheltuieli de investiții" cuprinde următoarele categorii de investiții:

a) achiziții de imobile;

b) dotări independente;

c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, proiectelor și altor studii aferente obiectivelor de investiții;

d) cheltuieli de expertiza, proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamitati naturale cutremure, inundații, alunecări, prabusiri și tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum și cheltuielile legate de realizarea acestor investiții;

e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanța, asistența tehnica și alte cheltuieli asimilate investițiilor, potrivit legii.

Cheltuielile de investiții prevăzute la alin. (2) se detaliază în anexa distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții, și se aproba de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, o dată cu bugetul local.

Acordurile internaționale legate de investițiile publice locale

În situația în care, pe parcursul execuției bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiții nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiții.

Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficienta a fondurilor alocate investițiilor, precum și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în programele de investiții.

Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind și se aproba, după caz, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.

Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare.

Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aproba de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pe baza justificarilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

Propunerile de virari de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesitați privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului, de la care se disponibilizeaza și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului, la care se suplimenteaza prevederile bugetare.

Virările de credite bugetare, în condițiile prevederilor alin. (4) și (5), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare

Veniturile și cheltuielile aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare se aproba de către:

a) Ministerul Finanțelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget, prevăzute la art. 30 alin. (1), pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizează pe unitățile administrativ-teritoriale de către direcțiile generale ale finanțelor publice;

b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la lit. a).

Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevăzute la art. 30 alin. (2) se comunică autorităților administrației publice locale de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de către Ministerul Finanțelor Publice a repartizării pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.

Deschiderea de credite bugetare

Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de către ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 30 alin. (1), prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației, sau de către ceilalți ordonatori principali de credite, pentru transferurile prevăzute la art. 30 alin. (2).

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.

Transferurile de atribuții către autoritățile administrației publice locale

În situațiile în care, în timpul exercițiului bugetar, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de instituții, acțiuni sau sarcini în finanțarea autorităților administrației publice locale, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat sa introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, vor aproba modificările intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor proprii și, respectiv, ale instituțiilor publice subordonate.

Fondurile externe nerambursabile

Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional și se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.

Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afară bugetului local și vor fi cheltuite numai în limita disponibilităților existente în acest cont și în scopul în care au fost acordate.

Execuția bugetară

În procesul execuției bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

Execuția bugetară la orașe, municipii, sectoarele municipiului București, județe și municipiul București se bazează pe principiul separarii atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituțiilor publice.

Plata cheltuielilor este asigurata de șeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor și executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de contabil și șeful compartimentului financiar-contabil.

Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.

Plata cheltuielilor la comune și la instituțiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite și persoana imputernicita cu atribuții financiar-contabile, dar cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plati în avans de până la 30%, în condițiile dispozițiilor legale.

Sumele reprezentând plati în avans, efectuate potrivit alin. (8) și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

În cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrărilor și serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publică se face cu perceperea dobânzilor și penalitatilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și până s-au recuperat.

Fac excepție de la prevederile alin. (9) situațiile expres reglementate prin dispozițiile legale.

Plata salariilor

Salariile la instituțiile publice cărora li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență se plătesc o dată pe luna, în perioada 5-15 a fiecărei luni, pentru luna precedenta.

Eșalonarea plăților pe zile, pentru ordonatorii principali de credite și instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, se face de către direcția generală a finanțelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

La ordonatorii principali de credite și instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, la care salariile se plătesc de doua ori pe luna, aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) se face începând cu luna ianuarie 2005.

Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite

Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza lunar necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate și de a propune consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, anularea creditelor respective.

Pentru ultima luna a anului bugetar termenul limita pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este de 10 decembrie.

Cu creditele bugetare anulate în condițiile alin. (1) se majorează fondul de rezerva bugetară la dispoziția consiliului local, județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Contul anual de execuție

Ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în structura următoare:

a) la venituri: prevederi bugetare inițiale; prevederi bugetare definitive; încasări realizate;

b) la cheltuieli: credite bugetare inițiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

Trimestrial și anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situații financiare asupra execuției bugetare, care se depun la direcțiile generale ale finanțelor publice; după verificare, acestea întocmesc și depun la Ministerul Finanțelor Publice situații financiare centralizate privind execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta.

Ordonatorii principali de credite au obligația sa întocmească și sa anexeze la situațiile financiare anuale rapoarte anuale de performanță, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate și cele obținute, indicatorii și costurile asociate, precum și situații privind angajamentele legale.

Situațiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Excedentul sau deficitul bugetar

Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizarilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevăzute la art. 6 lit. a) și a celor exceptate la lit. b), precum și a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizează, în ordine, pentru:

a) rambursarea eventualelor împrumuturi restante; plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri aferente acestora;

b) constituirea fondului de rulment.

Disponibilitățile fondului de rulment sunt purtătoare de dobânda, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unități administrativ-teritoriale, la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, în afară bugetului local, și pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar.

Fondul de rulment poate fi utilizat și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților administrației publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității.

Utilizarea fondului de rulment în condițiile alin. (2) și (3) și contul de execuție al acestuia se aproba de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în afară bugetului local.

Execuția de casa a bugetelor locale

Execuția de casa a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se în conturi distincte:

a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificației bugetare;

b) efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate potrivit dispozițiilor legale;

c) efectuarea operațiunilor de încasări și plati privind datoria publică interna și externa rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum și cele contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta și plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și altor costuri aferente;

d) efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației publice locale;

e) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri și înțelegeri guvernamentale și de la organisme internaționale, și utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;

f) alte operațiuni financiare prevăzute de lege.

Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului, autoritățile administrației publice locale își pot deschide conturi la societăți comerciale bancare, în vederea derulării acestora.

În execuție, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcțiile generale ale finanțelor publice, pe baza fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Principii ale încheierii execuției bugetare

Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Orice venit neincasat și orice cheltuiala angajata, lichidată și ordonantata, în cadrul prevederilor bugetare, și neplatita până la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati, după caz, în contul bugetului pe anul următor.

Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene, rămase la finele exercițiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație.

Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condițiile prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.