Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 444/2018

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 , 6 , 16 , 17 și pct. 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

prezumat în vigoare

Data actului
28 iunie 2018
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 928 din 2 noiembrie 2018
Citat de
6 acte
Citează
17 acte
Structură
10 articole · 44.540 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 95/2014 29 decembrie 2014 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii …

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 ,

6 ,

16 ,

17

și

art. 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Dan Gheorghe, în Dosarul nr. 38.513/3/2016 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 312D/2017.

2.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, Dan Gheorghe. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 552-556D/2017, nr. 851D/2017, nr. 1.161D/2017, nr. 1.316-1.320D/2017, nr. 1.374D/2017, nr. 1.400-1.407D/2017, nr. 1.434D/2017, nr. 1.635D/2017 și nr. 1.939D/2017, având ca obiect aceleași excepții de neconstituționalitate, ridicate de Ion Cutăr, Constantin Giosu, Laurențiu Răuță, Ilie Gață, Marioara Gicoveanu, Florea Dinu, Octavian Costin, Anton Popescu, Constantin Topoliceanu, Gheorghe Enescu, Ion Cojocaru, Nicolae Trifan, Mihai Bosun, Iuliana Lipoviceanu, Dumitru Puia, Doinița Chitic, Sergiu-Valeriu Cicu, Marin Florescu, Alexandru Irimie, Alexandru Preduș, Florea Ciulică, Constantin Nedea, Constantin Ghiță și Floarea Ciachir, în dosarele nr. 42.605/3/2016, nr. 42.624/3/2016, nr. 42.627/3/2016, nr. 43.235/3/2016, nr. 43.239/3/2016, nr. 26.043/3/2016, nr. 41.920/3/2016, nr. 37.228/3/2016, nr. 24.501/3/2016, nr. 41.326/3/2016, nr. 41.336/3/2016, nr. 44.346/3/2016, nr. 28.442/3/2016, nr. 24.510/3/CA/2016, nr. 30.232/3/2016, nr. 30.238/3/2016, nr. 41.349/3/2016, nr. 41.356/3/2016, nr. 41.725/3/2016, nr. 41.858/3/2016, nr. 42.625/3/2016, nr. 11.246/3/2016, nr. 45.454/3/2016 și nr. 38.509/CA/2016 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

4.

La apelul nominal răspunde avocatul Ilie Drăgulin, pentru autorii excepției, în dosarele Curții Constituționale nr. 552-556D/2017, nr. 851D/2017, nr. 1.161D2017, nr. 1.316-1.319D/2017, nr. 1.374D/2017, nr. 1.400-1.403D/2017, nr. 1.405-1.407D/2017, nr. 1.434D/2017, nr. 1.635D/2017, nr. 1.939D/2017, având împuternicire avocațială depusă. De asemenea răspund, personal, autorii excepției Dinu Florea, în Dosarul nr. 851D/2017, și Constantin Topoliceanu, în Dosarul nr. 1.317D/2017. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public și avocatul autorilor excepției sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 552-556D/2017, nr. 851D/2017, nr. 1.161D/2017, nr. 1.316-1.320D/2017, nr. 1.374D/2017, nr. 1.400-1.407D/2017, nr. 1.434D/2017, nr. 1.635D/2017 și nr. 1.939D/2017 la Dosarul nr. 312D/2017, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorilor excepției, care solicită, în esență, admiterea acesteia, deoarece actul normativ criticat nu a fost supus transparenței decizionale, nu a avut avizul Consiliului Legislativ și nu a avut avizul organului de specialitate, respectiv Comisia parlamentară a revoluționarilor. Se susține că actul normativ criticat nu are lege de aprobare și, ca atare, după 3 ani de la data emiterii sale, efectele sunt caduce. Se mai susține că actul normativ criticat a fost adoptat cu încălcarea adevărului istoric și a înlăturat, pentru 240.000 de persoane, indemnizația reparatorie, care a fost singura sursă de subzistență a acestor persoane. Așadar, acest act normativ a fost adoptat în mod abuziv și nelegal.

7.

Având cuvântul, autorul excepției de neconstituționalitate, Dinu Florea, solicită admiterea acesteia și depune la dosar un memoriu.

8.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, și anume

deciziile nr. 114 din 9 martie 2017

și

nr. 832 din 14 decembrie 2017 , prin care s-a reținut, în esență, că dispozițiile criticate nu contravin

art. 16 din Constituție

și că dreptul la indemnizația reparatorie nu este un drept fundamental.

9.

Având cuvântul în replică, avocatul autorilor excepției susține că ideea potrivit căreia indemnizația reparatorie nu constituie un drept fundamental este contrazisă de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume de Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, și de alte 5 hotărâri, potrivit cărora indemnizațiile reparatorii au același regim ca și pensiile și asigură dreptul la viață.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10.

Prin încheierea din 19 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 38.513/3/2016, prin încheierile din 2 februarie 2017, pronunțate în dosarele nr. 42.605/3/2016, nr. 42.624/3/2016, nr. 42.627/3/2016, nr. 43.235/3/2016 și nr. 43.239/3/2016, prin Încheierea din 13 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 26.043/3/2016, prin Încheierea din 13 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 41.920/3/2016, prin Sentința civilă nr. 1.989, pronunțată în Dosarul nr. 37.228/3/2016, prin Sentința civilă nr. 1.986 din 28 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 24.501/3/2016, prin încheierile din 22 februarie 2017, pronunțate în dosarele nr. 41.326/3/2016 și nr. 41.336/3/2016, prin încheierile din 8 martie 2017, pronunțate în dosarele nr. 44.346/3/2016 și nr. 28.442/3/2016, prin încheierile din 21 martie 2017, pronunțate în dosarele nr. 24.510/3/CA/2016, nr. 30.232/3/2016, nr. 30.238/3/2016, nr. 41.349/3/2016, nr. 41.356/3/2016, nr. 41.725/3/2016, nr. 41.858/3/2016 și nr. 42.625/3/2016, prin Sentința civilă nr. 6.469 din 10 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.246/3/2016, prin Încheierea din 21 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 45.454/3/2016 și prin Încheierea din 16 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 38.509/CA/2016, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 4, 6, 16, 17, 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Dan Gheorghe, Ion Cutăr, Constantin Giosu, Laurențiu Răuță, Ilie Gață, Marioara Gicoveanu, Florea Dinu, Octavian Costin, Anton Popescu, Constantin Topoliceanu, Gheorghe Enescu, Ion Cojocaru, Nicolae Trifan, Mihai Bosun, Iuliana Lipoviceanu, Dumitru Puia, Doinița Chitic, Sergiu-Valeriu Cicu, Marin Florescu, Alexandru Irimie, Alexandru Preduș, Florea Ciulică, Constantin Nedea, Constantin Ghiță și Floarea Ciachir, în cadrul soluționării unor cauze de contencios administrativ, având ca obiect obligarea Comisiei parlamentare a Revoluționarilor din decembrie 1989 de a soluționa contestațiile împotriva deciziilor emise de Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin care li s-au respins autorilor cererile de atribuire a titlului de Luptător cu Rol Determinant.

11.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că, „prin manevre dolosive și diversiune juridică“, cu nerespectarea principiilor de drept stabilite prin

Legea nr. 24/2000 ,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a abrogat

art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004 , prin care se finaliza procedura de preschimbare a certificatelor doveditoare prin decret al Președintelui țării, în condițiile în care peste 28.000 de revoluționari nu au titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 și nu mai pot beneficia de drepturile prevăzute de

Legea nr. 341/2004 . Astfel, plata drepturilor prevăzute de

Legea nr. 341/2004

se face numai pentru Luptătorii cu Rol Determinant, dar nu și pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite. Această discriminare persistă și prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , prin faptul că Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite sunt afectați, nemaiprimind indemnizația prevăzută de

Legea nr. 341/2004 , însă cei care nu au participat la Revoluția din Decembrie 1989, ci au participat la Revoluția din Brașov din 1987, beneficiază în continuare de plata indemnizației, ceea ce contravine

art. 16 alin. (1) din Constituție . Referitor la

art. 22 alin. (1)

și la

art. 47 alin. (2) din Constituție , autorii excepției arată că indemnizația prevăzută de

Legea nr. 341/2004

a fost singura sursă de existență a revoluționarilor, iar, prin eliminarea acesteia, se încalcă dreptul la viață și dreptul la măsuri de protecție socială. Având în vedere acestea, autorii susțin că dispozițiile de lege criticate contravin și

art. 53 din Constituție , referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, nefiind îndeplinite condițiile pentru o astfel de restrângere, aceasta fiind vădit disproporțională. Se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind interpretarea

art. 1 din Protocolul nr. 1

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private. De asemenea se invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 90 din 7 februarie 2012 , prin care s-a reținut că sumele reprezentând indemnizații ce se achită beneficiarilor

Legii nr. 341/2004

constituie într-adevăr un bun, în sensul

art. 1 din Protocolul adițional

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale. În final se invocă aspecte privind neconcordanța dintre anumite prevederi ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 .

12.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate oferind garanțiile cuprinse în

Constituție .

13.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă, în esență,

Decizia Curții Constituționale nr. 864 din 10 decembrie 2015 . Cu privire la invocarea

art. 22 alin. (1) din Constituție

se consideră că acesta nu este incident în cauză, argumentele expuse de autori fiind doar aprecieri subiective ale acestora față de consecințele directe ale aplicării normelor în situația lor. Cât privește critica referitoare la încălcarea

art. 47 alin. (1)

și

art. 53 din Constituție

se invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2013 , prin care s-a reținut că legiuitorul este liber să aleagă - în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional - care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor

art. 53 din Constituție , întrucât acest text constituțional se referă numai la drepturile consacrate de

Legea fundamentală , iar nu și la cele stabilite prin legi.

15.

Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere, astfel cum a fost reținut în

deciziile Curții Constituționale nr. 483 din 23 septembrie 2014 ,

nr. 554 din 17 decembrie 2013 ,

nr. 42 din 22 ianuarie 2014 ,

nr. 244 din 29 aprilie 2014 ,

nr. 398 din 15 iunie 2016

și

nr. 178 din 29 martie 2016 , în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

16.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente la ședința publică, actele depuse la dosare, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare, îl constituie prevederile

art. 4 ,

6 ,

16 ,

17 ,

19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 . În realitate, Curtea constată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, modifică, prin

art. I ,

Legea nr. 341/2004 . Astfel, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. I

pct. 4 ,

6 ,

16 ,

17

și

pct. 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2015 , având următorul cuprins:

Articolul I

Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...]

4.

La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a)

Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta;

b)

Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:

1.

Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniți prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forțele represive, prin loviri sau alte violențe comise de reprezentanți ai acestora.

2.

Luptător Reținut - atribuit celor care au fost puși în detenție preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forțele de represiune, ca urmare a participării la acțiunile pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

3.

Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului.

4.

Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989.

c)

Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.

[...]

6.

După articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1, 3^2 și 3^3, cu următorul cuprins:

Articolul 3^1

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)

persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989 - eroii martiri și Luptătorii cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989;

b)

urmaș de erou-martir - persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și copiii acestuia;

c)

obiective de importanță deosebită - clădirile de importanță deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar și alte clădiri publice: Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română și altele asemenea;

d)

Secretariatul de Stat - Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989;

e)

Asociațiile de revoluționari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992 - asociațiile care au avut și au ca scop principal apărarea și promovarea idealurilor Revoluției Române din Decembrie 1989 sau apărarea drepturilor revoluționarilor, conform actului de înființare de la data constituirii, până la data de 31 decembrie 1992;

f)

certificatele preschimbate - certificatele care atestă titlurile obținute potrivit

Legii nr. 42/1990 , pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al Certificatului și titular al Brevetului de atestare a titlului acordat de către Președintele României, prin Decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, preschimbate în baza prezentei legi;

g)

Comisia parlamentară - Comisia parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Articolul 3^2

(1)

Persoanelor prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4

li se vor elibera noi certificate pentru obținerea calităților și titlurilor prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 , doar dacă îndeplinesc condițiile prezentei legi.

(2)

Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3

se face doar la cerere, în baza certificatului preschimbat.

(3)

Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3

se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare și completare a normelor de aplicare a prezentei legi.

(4)

Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 , și pentru obținerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimația aferentă.

Articolul 3^3

(1)

Calitățile obținute potrivit prezentei legi, pentru persoanele prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 ,

2

și

4

nu pot fi schimbate și se acordă în baza titlurilor acordate de către Președintele României, prin Decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, conform

Legii nr. 42/1990, republicată , cu modificările ulterioare.

(2)

Prin excepție de la alin. (1), calitatea prevăzută la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4

poate fi schimbată, la cerere, conform prevederilor art. 32.

[...]

16.

La articolul 9, alineatul (6) se abrogă.

17.

După articolul 9^1 se introduce un nou articol, articolul 9^2, cu următorul cuprins:

Articolul 9^2

(1)

Persoanele care solicită eliberarea certificatelor potrivit prezentei legi poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, a documentelor și probelor aflate în acestea.

(2)

Cererile care privesc eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, depuse conform art. 32, sunt analizate de o comisie alcătuită din cel mult 5 membri, angajați din cadrul Secretariatului de Stat, numită prin ordin al secretarului de stat, care este și președintele comisiei.

(3)

Comisia prevăzută la alin. (2) procedează la soluționarea cererilor, verificând actele dosarelor care au fost depuse în termenele și condițiile prevăzute de lege pentru calitatea prevăzută la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4

și care îndeplinesc condițiile și criteriile pentru eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant.

(4)

După admiterea cererilor se procedează la eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant, potrivit metodologiei stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al comisiei, aprobat prin ordin al secretarului de stat.

(5)

Secretariatul de Stat, cu avizul Comisiei parlamentare, va înainta periodic Președintelui României propunerile de atribuire a titlurilor pentru persoanele ale căror cereri au fost admise, în vederea publicării acestora în Monitorul Oficial al României.

(6)

Soluțiile vor fi comunicate în termen de 45 de zile de la depunerea cererii. În cazul comunicărilor prin poștă, cu confirmare de primire, care nu sunt ridicate de către destinatar, termenul de 30 de zile pentru contestație curge de la data publicării deciziei Comisiei prin postare pe site-ul instituției.

(7)

Contestațiile privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant se depun în termen de 30 de zile de la comunicare cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.

(8)

În termen de 45 de zile după acordarea titlurilor de către Președintele României și publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, Secretariatul de Stat transmite către casele de pensii adeverințele prevăzute la art. 41 pentru persoanele ale căror cereri au fost admise.

[...]

19.

Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 11

Comisia parlamentară își continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi.

20.

Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 12

Prefecturile vor transmite Secretariatului de Stat, la solicitarea acestuia, liste nominale cu situația acordării drepturilor ce revin persoanelor prevăzute prin prezenta lege sau a drepturilor acordate acestora în baza legilor recunoștinței în vigoare la acel moment, precum și motivarea neacordării acestora.

21.

Articolul 13^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 13^1

Sumele aferente plății indemnizațiilor pentru beneficiarii prezentei legi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.

22.

Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 18

(1)

Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, se instituie următoarele calități:

a)

persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987;

b)

soț al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege;

c)

urmași ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

(2)

Nu pot beneficia de prevederile prezentei legi persoanele prevăzute la alin. (1) care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate și miliție sau au desfășurat activități de poliție politică.

23.

Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 19

(1)

Dovada calității prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente, din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deținere, pentru efectuarea de cercetări, care a avut una dintre următoarele consecințe:

a)

stabilirea domiciliului obligatoriu;

b)

strămutarea într-o altă localitate;

c)

deportarea.

(2)

Dovada calității prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente, din care să rezulte supunerea la presiuni, din partea securității sau a miliției, pentru stabilirea domiciliului în localitatea în care se afla deportat soțul, indiferent dacă această urmare s-a produs sau nu.

19.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 22 alin. (1)

privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică,

art. 47 alin. (1)

privind nivelul de trai decent și

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea se invocă prevederile

art. 1 din Protocolul nr. 1

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private.

20.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (spre exemplu, prin

Decizia nr. 114 din 9 martie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, prin

Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017,

Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017,

Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016,

Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016).

21.

Prin

Decizia nr. 114 din 9 martie 2017 , paragrafele 39-43, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată

Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Această lege stabilea titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, după cum urmează, „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

Legea nr. 341/2004

a abrogat

Legea nr. 42/1990 , însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ se referă, în

Legea nr. 341/2004 , la trei categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Curtea a reținut că

Legea nr. 341/2004

stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit

art. 4 , și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calitățile și titlurile atestate potrivit

Legii nr. 42/1990 . Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege , respectiv titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, nu s-a acordat. Prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

au fost modificate și completate unele dispoziții din

Legea nr. 341/2004 , care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit

Legii nr. 42/1990 , doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.

22.

Cât privește critica raportată la

art. 16 alin. (1) din Constituție , considerându-se că textele de lege criticate ar institui discriminări, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea, prin

Decizia nr. 114 din 9 martie 2017 , paragraful 49, a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor

art. 16 din Constituție . A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

23.

De asemenea, prin

Decizia nr. 114 din 9 martie 2017 , paragraful 50, Curtea, amintind jurisprudența sa, a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. Ca atare, Curtea a reținut că indemnizația se acordă în condițiile

Legii nr. 341/2004 , astfel cum a fost modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

24.

Referitor la critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației reparatorii contravine dreptului de proprietate privată, prin

Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016 , paragraful 54, Curtea a constatat netemeinicia acestei susțineri, invocând jurisprudența sa, prin care a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile

Legii nr. 341/2004 , astfel cum a fost modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

25.

Referitor la critica privind încălcarea

art. 47

privind nivelul de trai, Curtea a reținut că

Legea fundamentală

consacră, în

art. 1 alin. (3) , caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile

art. 135 alin. (2) lit. f) , să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar, prin

art. 41 alin. (2)

și

art. 47 alin. (2)

prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor, și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în

Legea fundamentală , măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de

Constituție , legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent, și să stabilească condițiile și limitele acordării lor (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).

26.

Cât privește dispozițiile

art. 53 din Legea fundamentală , prin

Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, sau prin

Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, paragrafele 21 și 22, Curtea a reținut că dispozițiile

art. 53 din Constituție

nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie, totuși, potrivit

Constituției , o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi, astfel, de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul

art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală . În acest sens este și

Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.

27.

În final, cu privire la

art. 22

privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, prin

Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016 , paragraful 59, Curtea a constatat că celelalte dispoziții din

Constituție , invocate de autori, printre care și

art. 22 din Constituție , nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

28.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

29.

În plus, cu privire la critica referitoare la abrogarea

art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004 , prin

art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , se reține că acestea aveau următorul conținut: „În conformitate cu prevederile prezentei legi, titlurile prevăzute la

art. 3 alin (1)

se atribuie, prin decret, de către Președintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, potrivit principiilor cuprinse la

art. 2

și criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, pe baza certificatelor doveditoare preschimbate conform

alin. (1) .“

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a reglementat o nouă procedură pentru obținerea certificatelor pentru noul titlu instituit, și anume acela de „Luptător cu Rol Determinant“, prevăzând la

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004

că titlurile instituite se vor acorda, „avânduse în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit

Legii nr. 42/1990

[...], doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ Totodată, potrivit

art. 3^2 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , introdus prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , „Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 , și pentru obținerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimația aferentă.“ Având în vedere reglementarea, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , a noii proceduri pentru obținerea certificatelor pentru noul titlu instituit, și anume acela de „Luptător cu Rol Determinant“, era evidentă necesitatea abrogării

art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004 , deoarece aceste din urmă dispoziții se refereau la procedura de atribuire a vechilor titluri prevăzute de

Legea nr. 341/2004 , anterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 .

30.

În final, referitor la critica privind neconcordanța dintre anumite prevederi din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 701 din 27 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 15).

31.

În final, cu privire la susținerea din ședința publică a reprezentantului autorilor excepției, potrivit căreia, prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, s-ar fi stabilit că dreptul la indemnizația reparatorie este un drept fundamental, Curtea reține că această susținere nu poate fi primită, întrucât, la paragraful 23 al acestei hotărâri, s-a stabilit că „statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atâta timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare.“

32.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Gheorghe, Ion Cutăr, Constantin Giosu, Laurențiu Răuță, Ilie Gață, Marioara Gicoveanu, Florea Dinu, Octavian Costin, Anton Popescu, Constantin Topoliceanu, Gheorghe Enescu, Ion Cojocaru, Nicolae Trifan, Mihai Bosun, Iuliana Lipoviceanu, Dumitru Puia, Doinița Chitic, Sergiu-Valeriu Cicu, Marin Florescu, Alexandru Irimie, Alexandru Preduș, Florea Ciulică, Constantin Nedea, Constantin Ghiță și Floarea Ciachir, în dosarele nr. 38.513/3/2016, nr. 42.605/3/2016, nr. 42.624/3/2016, nr. 42.627/3/2016, nr. 43.235/3/2016, nr. 43.239/3/2016, nr. 26.043/3/2016, nr. 41.920/3/2016, nr. 37.228/3/2016, nr. 24.501/3/2016, nr. 41.326/3/2016, nr. 41.336/3/2016, nr. 44.346/3/2016, nr. 28.442/3/2016, nr. 24.510/3/CA/2016, nr. 30.232/3/2016, nr. 30.238/3/2016, nr. 41.349/3/2016, nr. 41.356/3/2016, nr. 41.725/3/2016, nr. 41.858/3/2016 și nr. 42.625/3/2016, nr. 11.246/3/2016, nr. 45.454/3/2016 și nr. 38.509/CA/2016 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și constată că dispozițiile

art. I pct. 4 ,

6 ,

16 ,

17

și

pct. 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 iunie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.