Decizia nr. 167/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea "Pro Serv" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 16/113/2015/a1 al Curții de Apel Galați - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.374D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că accesul liber la justiție nu este încălcat, soluția legislativă fiind justificată prin degrevarea judecătorilor sindici de un număr semnificativ de dosare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 11 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 16/113/2015/a1, Curtea de Apel Galați - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea "Pro Serv" - S.R.L. din Brăila într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind procedura insolvenței.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât reprezintă o discriminare, instituirea unui prag limită pentru creanța de la care se poate solicita deschiderea procedurii insolvenței îngrădind dreptul constituțional de acces liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție.

6. De asemenea, această valoare-prag aplicabilă și debitorului a fost stabilită fără a fi corelată cu prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, care sancționează cu atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului societății, care cu rea-credință nu face demersurile necesare pentru deschiderea procedurii insolvenței societății care a fost declarată insolvabilă.

7. Curtea de Apel Galați - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Instanța arată că norma legală criticată contravine principiului accesului liber la justiție. Instanța afirmă că soluția legislativă este una nou-- introdusă prin

Legea nr. 85/2014 , necunoscută în legislația anterioară. Prin excluderea profesioniștilor ale căror datorii nu depășesc suma de 40.000 de lei de la posibilitatea de a se pune sub protecția legii insolvenței, fără a le acorda niciun alt mecanism alternativ de protecție (de acces la o instanță), se ajunge la negarea exercițiul acestor drepturi procesuale, fără o justificare rezonabilă.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Acesta arată că procedura insolvenței este o procedură specială, aplicabilă unei situații dificile prin care trece la un moment dat o persoană fizică sau juridică, profesionist în sensul art. 3 din Codul civil. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun. Stabilirea acestor reglementări constituie atributul exclusiv al legiuitorului [art. 126 alin. (2) din Constituție]. Legiuitorul a stabilit un cuantum minim al creanțelor pentru a evita declanșarea unor proceduri de insolvență în care cheltuielile de administrare a procedurii să fie mai mari decât cuantumul sumelor datorate. Guvernul apreciază că acest cuantum de 40.000 lei este rezonabil. Scopul unei proceduri de insolvență este plata datoriilor și redresarea debitorului într-un mod organizat printr-o procedură colectivă, nu creșterea pasivului debitorului prin cheltuieli de procedură.

10. Referitor la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21, se arată că accesul liber la justiție, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențe generale proprii unui stat de drept.

11. Pe de altă parte, legea permite debitorului aflat în dificultate financiară să solicite deschiderea unei proceduri de concordat preventiv. Soluția aleasă de legiuitor este clară ca redactare. Aceste dispoziții se aplică tuturor debitorilor și creditorilor aflați în situații similare. De asemenea, stabilirea unei valori-prag este necesară și proporțională cu scopul unei proceduri de insolvență.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: "În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile au următoarele semnificații: [...] 72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de

Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat."

15. Curtea observă că dispozițiile legale criticate au fost modificate prin

Legea nr. 312/2015

privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 11 decembrie 2015. Dispozițiile legale criticate au fost preluate într-o formă identică în art. 5 alin. (1) din legea modificată. Practic, la

art. 5 din Legea nr. 85/2014

a mai fost adăugat alineatul 2. În aceste condiții, fiind vorba de o chestiune de tehnică legislativă și având în vedere că dispozițiile legale criticate au rămas neschimbate, Curtea va proceda la analiza sa ținând cont de noua numerotare și va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile

art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. Din motivarea excepției de neconstituționalitate mai rezultă faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate a înțeles să se raporteze și la dispozițiile art. 16 privind egalitatea în fața legii din Constituția României.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că o soluție legislativă similară a mai fost supusă controlului de constituționalitate, prin raportare la critici asemănătoare. Critica din dosarul de față se referă la faptul că legea impune și debitorului îndeplinirea condiției valorii-prag pentru a se putea pune la adăpostul procedurii insolvenței.

18. Astfel, prin

Decizia nr. 333 din 10 aprilie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, în ceea ce privește critica

art. 3 pct.12 din Legea nr. 85/2006 , având în vedere jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea a stabilit că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situații deosebite. O situație deosebită o reprezintă și starea de insolvență cauzată de culpa debitorului constând în neplata unei creanțe certe, lichide și exigibile, având un anumit cuantum, într-un termen de 90 de zile și care, sub imperiul celerității specifice soluționării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în același timp, valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor. De asemenea, prin

Decizia nr. 583 din 5 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 18 august 2011, Curtea a statuat că acest mod de reglementare este în acord cu principiul constituțional al egalității în drepturi, care, după cum s-a statuat în numeroase rânduri în jurisprudența Curții Constituționale, nu presupune omogenitate, astfel încât situații diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat.

19. Mai mult, prin

Decizia nr. 55 din 27 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Curtea a statuat, referitor la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21, că o atare critică este lipsită de temei, întrucât accesul liber la justiție, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

21. Curtea mai reține că debitorul aflat în dificultate financiară poate solicita, în urma îndeplinirii condițiilor prevăzute de

Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, deschiderea unei proceduri de concordat preventiv, soluția legislativă criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate apărând ca fiind proporțională cu scopul urmărit.

22. În ceea ce privește criticile referitoare la așa-zisa necorelare dintre dispozițiile legale criticate și cele ale prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, Curtea constată că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele (a se vedea

Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011).

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Pro Serv" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 16/113/2015/a1 al Curții de Apel Galați - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile

art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 martie 2016.