Decizia nr. 422/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din Brașov în Dosarul nr. 4.695/62/2014 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 476D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise prin care arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 , excepție ridicată chiar de autoare în altă cauză aflată pe rolul instanței de judecată, sens în care este

Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015 , iar față de această împrejurare apreciază că nu se mai impune o nouă cercetare a excepției de neconstituționalitate și solicită ca, în măsura în care Curtea apreciază că s-a pronunțat "în mod definitiv și general obligatoriu", instanța de contencios constituțional să decidă în sensul menționat în lipsa autoarei excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 17 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 4.695/62/2014, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din Brașov într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei hotărâri a adunării generale a acționarilor.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital contravin dispozițiilor art. 53 din Constituție. Astfel, arată că prevederile criticate reglementează procedura votului secret prin corespondență, însă examinând prevederile art. 130 alin. (2) privind votul secret al membrilor consiliului de administrație din

Legea societăților nr. 31/1990

și prevederile art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție, apreciază că prin modul în care este reglementat acest vot se aduce o atingere nejustificată prevederilor constituționale menționate în susținerea excepției.

7. Totodată, susține că, în fapt, chiar dacă prin prevederile art. 12 al

Directivei nr 2007/36/CE

din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă, România a fost obligată să implementeze în legislația națională posibilitatea exercitării votului prin corespondență, exercitat înainte de adunarea generală, prin reglementarea dată de

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

secretul absolut al votului este încălcat atât timp cât se permite în mod explicit unor "persoane recrutate dintre acționari" să afle modul concret în care s-a votat pentru problemele pentru care legea impune votul secret. Astfel, toți acționarii care vor opta sau vor fi constrânși să opteze pentru o astfel de metodă de vot sunt nevoiți să-și deconspire votul lor și vor fi supuși riscului de represiune din partea celor împotriva cărora s-au luat măsurile permise de lege. Consideră că pentru a-și atinge finalitatea sa originară, votul secret trebuie să aibă caracter absolut și nu relativ, astfel nu trebuie confundată obligația de păstrare a confidențialității unor date ori informații cu obligația de a fi deconspirat secretul votului.

8. În final, apreciază că actuala reglementare a modului de organizare și funcționare a societăților, atât timp cât cu ocazia numărării voturilor exprimate în mod secret trebuie să se stabilească identitatea dintre vot și persoana care l-a exercitat, nu poate asigura secretul absolut al acestui tip de vot, considerente pentru care susține că prevederile criticate sunt neconstituționale și trebuie abrogate, trebuind, totodată, recunoscut, în mod expres, dreptul fiecărui acționar de a renunța la secretul votului, fie prin exercitarea directă, fie prin corespondență.

9. Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu își exprimă opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.

10. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Societățile au obligația să întocmească proceduri care să dea acționarilor posibilitatea de a vota prin corespondență, înainte de adunarea generală. În cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor se află rezoluții care necesită votul secret, votul prin corespondență va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate și numai în momentul în care sunt cunoscute și celelalte voturi exprimate în secret de acționarii prezenți sau de reprezentanții acționarilor care participă la ședință".

14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15. Curtea, având în vedere unele chestiuni prealabile cu privire la cererea autoarei excepției de neconstituționalitate prin care arată că nu se mai impune soluționarea acesteia, ca urmare a faptului că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor criticate, excepție ridicată în alte cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată, constată că nu poate să ia act de această solicitare, întrucât, pe de o parte, excepția de neconstituționalitate este de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuție abaterea unor reglementări legale de la dispozițiile Legii fundamentale. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate nu rămâne la dispoziția părții care a invocat-o și nu este susceptibilă de acoperire nici pe calea renunțării exprese la soluționarea ei (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 1.120 din 23 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010).

16. Pe de altă parte, în virtutea prevederilor

art. 55 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității prevederilor legale criticate, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la stingerea procesului. Potrivit

art. 29 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport de motivări și de prevederi constituționale similare, excepția fiind ridicată chiar de autoarea din prezenta cauză, însă în altă speță aflată pe rolul instanței de judecată, sens în care este

Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate.

18. Astfel, Curtea a reținut că, din motivarea excepției de neconstituționalitate, reiese că întreaga construcție a criticilor aduse textului

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital este bazată pe o eventuală afectare a dreptului acționarilor la exercitarea votului secret prin corespondență, respectiv a imposibilității asigurării secretului absolut al votului exprimat de acționari prin corespondență, ceea ce contravine, în opinia autoarei, dispozițiilor art. 53 din Constituție. Față de această critică, respectiv pretinsa contradicție a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

cu prevederile art. 53 din Constituție, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa, spre exemplu prin

Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, că invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum acestea sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale. Or, autoarea excepției de neconstituționalitate nu a menționat, în concret, care este dreptul fundamental pretins a fi încălcat sau sub protecția cărei prevederi constituționale intră dreptul acționarilor la exercitarea votului secret prin corespondență, respectiv asigurarea secretului absolut al votului acționarilor exprimat prin corespondență.

19. Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015 , precitată, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, precum și faptul că, în prezenta cauză, sunt aceleași motive de neconstituționalitate raportate la aceleași prevederi constituționale, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 , în raport cu prevederile art. 53 din Constituție, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din Brașov în Dosarul nr. 4.695/62/2014 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2016.