Anexa din 17 decembrie 2021

HOTĂRÂREA nr. 1.269 din 17 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1218 din 22 decembrie 2021.

Anexa nr. 1

STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE 2021-2025

INTRODUCERE

Strategia Națională Anticorupție (denumită în continuare SNA) 2016-2020, în corelare cu recomandările formulate de formatele internaționale anticorupție la care România este parte sau la care participă, a promovat schimbarea paradigmei în ceea ce privește abordarea strategică în acest domeniu. Astfel, SNA 2016-2020 a inclus obiective și măsuri care să acționeze asupra cauzelor mai profunde ale corupției, abordarea nefiind limitată la combaterea fenomenului. Documentul programatic a inclus măsuri care să vizeze prevenirea corupției, promovarea integrității organizaționale, educația anticorupție și, nu în ultimul rând, recuperarea creanțelor generate de săvârșirea de infracțiuni.

Corupția rămâne o provocare la nivel național și regional, deși în plan strategic, corupția este fenomenul infracțional care a făcut cel mai des și mai constant obiectul politicilor penale în România, începând cu anul 2001. Acest fenomen afectează societatea în cele mai diverse moduri, fiind de natură a genera consecințe negative atât în viața economică, cât și socială a cetățenilor. În acest sens, s-a putut observa că, în anumite instanțe, fenomenul corupției a afectat viața, integritatea fizică, încrederea față de instituțiile statului și patrimoniul cetățenilor.

Corupția rămâne o cauză care limitează perspectivele de dezvoltare a României și capacitatea de promovare a obiectivelor de politică externă, inclusiv a imaginii României în mediul internațional. Totodată, corupția afectează eficiența și profesionalismul din autoritățile și instituțiile publice, mai ales din perspectiva furnizării de servicii de interes general, aspect care generează o încredere scăzută a cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona relațiile sociale. Cauzele fenomenului corupției sunt multiple, iar problematica prevenirii și combaterii corupției intră în spectrul de competență a mai multor instituții din România, care trebuie să coopereze pentru obținerea sinergiei în activitățile de promovare a integrității.

Din perspectiva mediului de afaceri privat din România, se poate constata că au fost înregistrate evoluții în promovarea integrității în mediul de afaceri, mai ales în cadrul întreprinderilor publice, care însă pot cunoaște progrese suplimentare, printr-o colaborare strânsă cu autoritățile și instituțiile publice, care pot impulsiona inițiativele de promovare a integrității în sectorul privat. Corupția nu reprezintă un impediment ( deal-breaker ) în derularea afacerilor din cauza percepției greșite a antreprenorilor potrivit căreia corupția ar fi necesară pentru a derula unele contracte în România.

O provocare suplimentară pentru autorități este cauzată de rolul corupției de facilitator al activității grupurilor de crimă organizată. Prin urmare, prezenta strategie include un obiectiv specific care are în vedere abordarea integrată a corupției și criminalității organizate, deoarece granița dintre corupție și criminalitate organizată este doar de ordin formal – conceptual, pentru rațiuni de abordare sistemică și coerentă din punct de vedere legal și instituțional.

Totodată, consecințele generate de pandemia COVID-19 trebuie să fie evaluate de către autoritățile și instituțiile publice competente în vederea gestionării corespunzătoare a acestora. Mai multe organizații internaționale din domeniul anticorupției au atras atenția asupra provocărilor existente în prezent la adresa transparenței, achizițiilor publice (în special, în sistemul de sănătate), integrității organelor de ordine și siguranță publică și oferirii de asistență medicală.

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 (denumită în continuare SNApȚ 2020-2024) confirmă atașamentul autorităților române pentru apărarea statului de drept și a democrației, independența justiției și lupta împotriva corupției, subliniind totodată efectele sistemice negative generate de corupție la nivel național.

Conform capitolului privind România din Raportului 2020 privind statul de drept al Comisiei Europene, România dispune de un cadru strategic național cuprinzător în domeniul luptei anticorupție, bazat pe participarea largă a actorilor instituționali de la nivel național și local. În ciuda progreselor realizate de România în ultimul deceniu în domeniul luptei anticorupție, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au pus sub semnul întrebării durabilitatea reformelor anticorupție. Importanța susținerii implementării SNA de către factorul politic a fost ilustrată în mod constant de către Comisia Europeană (denumită în continuare COM) în cadrul rapoartelor Mecanismului de Cooperare și Verificare (denumit în continuare MCV).

În consecință, se impune în primul rând asumarea de către palierul politic a agendei naționale anticorupție și a angajamentului de a nu afecta cadrul legislativ și instituțional din domeniul anticorupției. Totodată, sunt necesare consolidarea evaluării riscurilor și a vulnerabilităților la corupție, corelarea și eficientizarea mecanismelor de prevenire, educație și combatere de care statul român dispune, respectiv consolidarea dialogului și a cooperării inter-instituționale în cadrul unei abordări integrate de tip strategic.

Actuala strategie va menține abordarea utilizată de strategiile anterioare, care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul disparat al prevenției în perioada 2016-2020 a determinat menținerea sectoarelor identificate ca prioritare de strategia anterioară, cu suplimentarea acestora cu domeniul protecției mediului înconjurător și domeniul protejării patrimoniului cultural și înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare.

Prezenta strategie a fost realizată în urma unui amplu proces de consultare cu sectorul public, dar și cu societatea civilă și mediul de afaceri din România. Astfel, SNA realizează o radiografie a manifestării fenomenului la nivel național, și, corelativ, a capacității naționale de răspuns și prezintă o viziune integrată, armonizată inter-instituțional cu privire la misiunea și obiectivele necesar a fi asumate de principalele instituții cu responsabilități, cu obiective generale, specifice și acțiuni principale, individualizate în funcție de competențele legale ale fiecărei instituții și specificul sectoarelor prioritare. SNA pune accent pe rafinarea mecanismelor de cooperare pentru obținerea unor rezultate cât mai eficiente în promovarea integrității și lupta împotriva corupției. Ca orizont de timp abordarea propusă vizează perioada 2021-2025.

ABORDAREA STRATEGICĂ

Viziune

Viziunea acestei strategii este de a consolida sistemul național de prevenire și combatere a corupției

prin

consolidarea

mecanismelor

de

identificare

și

gestionare

a

riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise acestui fenomen, în vederea garantării profesionalismului și eficienței în sectorul public, a siguranței cetățenilor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat.

Promovarea integrității organizaționale în sectorul public, dar și cel privat, este de natură a reduce cazurile de corupție, frauda și incidentele de integritate în sectoarele expuse la corupție. Totodată, un mediu de integritate robust va sprijini România în atingerea obiectivelor asumate la nivel internațional în domeniul anticorupției și a statului de drept. În acest context, promovarea obiectivelor de politică externă a României, inclusiv prin îmbunătățirea imaginii României pe scena internațională, va accelera procesul de aderare a României la

Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

(denumită în continuare OCDE)

privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997, intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999 .

Resursele statului trebuie mobilizate coerent și eficient în vederea investigării și tragerii la răspundere penală a persoanelor implicate în activități circumscrise corupției inclusiv prin consolidarea mecanismelor de cooperare interinstituțională și a capacităților instituțiilor și autorităților competente, astfel încât să se asigure abordarea integrată a fenomenului.

Suplimentar măsurilor de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice, etc.

Misiune

Transpunerea în practică a viziunii se bazează pe următorii piloni:

voința politică

– factorul politic înțelege importanța unei societăți lipsite de corupție și va conlucra pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;

integritatea

- reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu și de a lua toate măsurile necesare pentru a evita astfel de situații;

prioritatea interesului public

- reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de funcția publică pentru obținerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;

transparență

- reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile în cadrul acestui proces.

Principii generale

Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unei administrații publice moderne și eficiente:

principiul statului de drept în

baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Principiul are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;

principiul răspunderii

potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, inclusiv pentru modul de implementare a strategiilor;

principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate , ca parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație;

principiul proporționalității

în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri complexe, adaptate și proporționale în raport de riscurile și vulnerabilitățile instituționale, precum și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației;

principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament : Politicile de integritate nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt în sensul sprijinirii acestor politici. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administrației trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că aceasta din urmă este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenței și responsabilității și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;

principiul prevenirii incidentelor de integritate

potrivit căruia identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private, trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de integritate asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La stabilirea de relații contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;

principiul eficacității în combaterea corupției , care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional;

principiul coerenței de acțiune inter-instituționale , în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;

principiul parteneriatului public - privat , care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției;

principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale ;

principiul cooperării internaționale active,

care are în vedere cooperarea activă în formatele operaționalizate la nivelul Uniunii Europene și a celorlalte organizații europene și internaționale la care România este parte [Consiliul Europei, Convenția Organizației Națiunilor Unite (denumită în continuare ONU) împotriva Corupției (denumită în continuare UNCAC), Inițiativa Regională Anticorupție (denumită în continuare RAI), OCDE, etc], precum și asigurarea unui rol activ al României la nivel internațional.

Definiții

incident de integritate - unul dintre următoarele evenimente privind situația unui angajat al unei autorități sau instituții publice sau al unei structuri din cadrul acestora: încetarea disciplinară a raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a săvârșirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcției publice, inclusiv cele stabilite prin legislație secundară și terțiară, pentru care este prevăzută această sancțiune; trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de

corupție

sau

a

unei

fapte

legate

de

nerespectarea

regimului

interdicțiilor, incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării averilor; rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenția Națională de Integritate, referitor la încălcarea obligațiilor

legale

privind

averile

nejustificate,

conflictul

de

interese

sau

regimul incompatibilităților (definiția prevăzută în cuprinsul

Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale , aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 599/2018);

agenda de integritate organizațională – reprezintă ansamblul priorităților și obiectivelor instituționale asumate de conducerea entității în vederea respectării și aplicării standarde legale de integritate, în vederea promovării unui climat de integritate organizațională. Agenda de integritate organizațională jalonează liniile directoare ce vor fi avute în vedere pentru elaborarea planului de integritate;

planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea corupției, inclusiv prin educarea angajaților, dar și a publicului-țintă vizat de activitatea instituției/autorității, întreprinderii publice, precum și combaterea corupției. Educarea angajaților va avea în vedere noile tendințe din domeniu, precum utilizarea intervențiilor comportamentale sau gestionarea schimbării climatului intern (utilizarea teoriei schimbării – „ theory of change” ). Autoritățile și instituțiile publice se vor asigura că formarea profesională ce vizează integritatea va avea în vedere obiective concrete și se va realiza de o manieră sustenabilă. Pentru întreprinderile publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea. Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entității;

standarde legale de integritate - sunt avute în vedere acele măsuri de transparență instituțională și de prevenire a corupției consacrate de legislația națională și reflectate în inventarul anexă la SNA.

open contracting data standard - este procesul de transparentizare a procesului de achiziție publică și derulare a contractelor prin punerea la dispoziție a datelor deținute de autoritățile publice și implicarea publicului și mediului de afaceri în identificarea și rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este compus din două etape principale: deschiderea datelor și implicarea cetățenilor și mediului de afaceri. Deschiderea datelor și publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel internațional - Open Contracting Data Standard (denumit în continuare OCDS). Deschiderea datelor nu se limitează la procesul de achiziție, ci și la faza de contractare și desfășurare a contractelor. Implicarea publicului și a mediului de afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluții alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum și la depășirea unor probleme în derularea procesului de achiziție sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menționat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilității accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanți, reducând costurile prin creșterea competiției; oferirea posibilității creșterii calității bunurilor și serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea corupției; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluții la problemele sectorului public și ale comunităților;

pantouflage – noțiunea vizează interdicțiile după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice.

Noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilitățile extinse de muncă, au schimbat relațiile serviciului public și ale sectorului privat, precum și percepția publică asupra acestor relații. Necesitatea de a menține încrederea publicului, în special în perioadele de schimbare, sporește importanța dezvoltării și menținerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcționarilor publici către sectorul privat. Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcționarilor publici din sectorul public în cel privat sunt: (1) să se asigure că anumite informații dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv; (2) să se asigure că exercitarea autorității de către un funcționar public nu este influențată de câștigul personal, inclusiv prin speranța sau așteptarea unei angajări viitoare și (3) să se asigure că accesul și contactele actualilor, precum și ale foștilor funcționari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcționarilor sau ale altora.

FENOMENUL CORUPȚIEI - CONTEXT

Contextul european și internațional

Importanța prevenirii și combaterii corupției este evidențiată de includerea problematicilor specifice acestui domeniu în diferite instrumente de drept internațional, atât în izvoare principale de drept, cât și în documente programatice de acest nivel.

UNCAC este un tratat internațional multilateral din domeniul anticorupției. Instrumentul internațional a fost negociat de statele membre ale ONU, a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU în octombrie 2003 și a intrat în vigoare în decembrie 2005. Tratatul recunoaște importanța măsurilor preventive, cât și a celor de combatere din domeniul anticorupție, având o abordare de natură transfrontalieră cu privire la fenomenul corupției, inclusiv prin dispoziții referitoare la cooperarea internațională și cu privire la confiscarea produsului infracțiunilor de corupție. Biroul ONU pentru droguri și criminalitate (în continuare UNODC) din Viena servește drept secretariat al UNCAC. Obiectivul UNCAC este de a reduce diferitele tipuri de corupție care pot apărea în context internațional, cum ar fi traficul de influență, abuzul de funcții, îmbogățirea ilicită, precum și corupția din sectorul privat.

RO participă activ în ciclul al doilea de evaluare a mecanismului de evaluare a implementării UNCAC, atât ca stat evaluator, cât și ca stat evaluat. RO a fost desemnată evaluator în cadrul procesului de evaluare a statelor Dominica și Republica Dominicană.

Totodată, RO este stat evaluat în al patrulea an de evaluare al celui de-al doilea ciclu, procedura de evaluare a implementării UNCAC fiind demarată în data de 19 iunie 2019. Evaluarea RO este realizată de către două State Părți la UNCAC, Republica Slovacă și Afganistan, conform Termenilor de Referință ai Mecanismului de Evaluare a implementării UNCAC.

OCDE este o organizație interguvernamentală care are drept scop dezvoltarea economiei și comerțului internațional. Cooperarea dintre România și OCDE în domeniul luptei anticorupție este gestionată în principal de Ministerul Justiției (denumit în continuare MJ) prin colaborarea cu următoarele formate de lucru:

Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (denumită în continuare ACN)

ACN sprijină statele membre în eforturile lor de reformă anticorupție, în special implementarea măsurilor anticorupție și aplicarea eficientă a legilor anticorupție.

România participă în mod activ la ACN prin reprezentanți ai MJ, ai Direcției Naționale Anticorupție (denumită în continuare DNA) și ai Agenției Naționale de Integritate (denumită în continuare ANI) și deține funcția de președinte a Rețelei de Aplicare a Legii ACN (denumită în continuare LEN). România deține statutul de membru din anul 2000.

Grupul de lucru anti-mită (denumit în continuare WGB)

Înființat în 1994, WGB este responsabil pentru monitorizarea și aplicarea

Convenției OCDE privind

combaterea

mituirii

funcționarilor

publici

în

cadrul

tranzacțiilor

comerciale internaționale

și

Recomandării

Consiliului

pentru

a

combate

în

continuare

mituirea funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor internaționale și instrumente conexe. Sistemul de monitorizare

inter-partes

al WGB se desfășoară în etape succesive și este considerat ca fiind

„standardul de aur” al monitorizării.

La acest format MJ participă în calitate de invitat.

Grupul de lucru

Senior Public Integrity Officials

(denumit în continuare SPIO).

SPIO reprezintă un format de lucru al OCDE ce permite schimbul de informații și bune practici între experții din mediul guvernamental al statelor membre OCDE implicați în gestionarea

conflictelor de interese, promovarea transparenței și integrității în sectorul public și asumarea responsabilității prin mecanisme interne și externe de control. Principalele obiective ale SPIO sunt:

Promovarea elaborării și implementării politicilor de integritate și anticorupție, care sprijină buna guvernare;

Consolidarea valorilor fundamentale, credibilității și capacității instituțiilor implicate în elaborarea politicilor publice și identificarea condițiilor care influențează procesul de elaborare a politicilor publice.

Acest format de lucru este gestionat de Directoratul de Guvernanță Publică al OCDE, iar MJ gestionează relația cu acest format de lucru al OCDE din anul 2019.

Echipa Anticorupție (denumită în continuare

Anti-corruption Task Team

– ACTT) a Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare (denumit în continuare DAC)

România deține calitatea de participant în cadrul DAC din anul 2018.

Rețeaua Autorităților de Prevenire a Corupției (Rețeaua Šibenik) este o rețea internațională a autorităților publice relevante în descoperirea și prevenirea săvârșirii faptelor de corupție, cu scopul de a promova colectarea, gestionarea și schimbul sistematic de informații și bune practici între aceste autorități, în parteneriat cu instituțiile internaționale interesate, precum Grupul de State împotriva Corupției (denumit în continuare GRECO). România a semnat declarația în 2018 în cadrul conferinței la nivel înalt denumită

Consolidarea transparenței și a responsabilității pentru a asigura integritatea: uniți împotriva corupției , organizată de Președinția croată a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (denumit în continuare CoE), GRECO și MJ din Republica Croația.

Din perspectiva europeană, sub egida Consiliului Europei a fost adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 Convenția penală privind corupția, intrată în vigoare la data de 1 iulie 2002, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002. De asemenea, statele membre ale Consiliului Europei și Comunitatea Europeană au adoptat la Strasbourg la 4 noiembrie 1999 Convenția civilă privind corupția, care definește în art. 2 „corupția”, prin care „se înțelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit care afectează exercitarea normală a unei funcții sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit”.

În ce privește domeniul anticorupție, Uniunea Europeană (denumită în continuare UE) a subliniat constant importanța reformelor legislative și a cadrului instituțional în materie, fie prin adoptarea legislației speciale anticorupție sau prin înființarea unor structuri specializate pentru investigarea și urmărirea penală a faptelor de corupție.

Tratatul privind funcționarea UE (denumit în continuare TFUE) stabilește că fenomenul corupției reprezintă un domeniu al criminalității având o gravitate deosebită și dimensiune transfrontalieră [art. 83 alin. (1) din TFUE]. Conform Raportului Anticorupție al UE, fenomenul corupției generează costuri comunității europene în valoare de 120 miliarde de EUR, iar peste 69% dintre cetățenii europeni consideră corupția inacceptabilă.

Implementarea SNA a făcut obiectul monitorizării realizate de către COM în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare. În ceea ce privește aprecierile Comisiei, exprimate în cadrul rapoartelor de monitorizare în decursul ciclului strategic încheiat, au conturat importanța SNA, ca fiind

instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administrația publică, atât la nivel național, cât și la nivel local

(Raportul din anul 2016).

De asemenea, SNA a fost apreciată ca fiind instrumentul ce

deține potențialul de a deveni o politică eficace de prevenire a corupției dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător și monitorizată pe teren

(Raportul din anul 2017).

Recomandările COM au vizat în permanență importanța susținerii de către factorul politic a procesului de implementare a SNA. Astfel, în cadrul aceluiași raport citat anterior, COM a apreciat că

dat fiind că punerea în aplicare a strategiei anticorupție a fost lansată la nivel tehnic, în prezent, aceasta are nevoie de o susținere politică vizibilă din partea Guvernului și a autorităților locale pentru a se înregistra progrese, astfel cum s-a întâmplat în cazul punerii în aplicare a strategiei inițiale, când s-au depus eforturi în vederea răspândirii bunelor practici și a încurajării organismelor publice să aloce resurse și să acorde atenție activității de combatere a corupției. Miniștrii responsabili de administrația publică centrală și miniștrii din sectoarele cheie, cum ar fi educația sau sănătatea, ar putea juca un rol deosebit de important.

În decursul celor 4 ani, implementarea SNA a înregistrat progrese constante.

În anul care a trecut s-au înregistrat în continuare progrese în ceea ce privește Strategia națională anticorupție

(Raportul din anul 2018).

Susținerea implementării SNA de către factorul politic, dublată de eforturile de a asigura durabilitatea măsurilor și ireversibilitatea luptei împotriva corupției par a fi principalele deziderate exprimate de către COM în vederea îndeplinirii acestui obiectiv de referință.

Prevenirea corupției este îngreunată de evoluțiile politice, care subminează credibilitatea progreselor fiind necesare eforturi suplimentare

(Raportul din anul 2019).

România a ratificat mai multe instrumente internaționale împotriva corupției după cum urmează: Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, Convenția privind dreptul penal asupra corupției și Convenția de drept civil privind corupția, ale Consiliul Europei.

GRECO a fost constituit în anul 1999 pe baza unui acord parțial extins al Consiliului Europei, deschis statelor membre ale organizației și țărilor care au contribuit la lucrările Grupului Multidisciplinar împotriva Corupției, România fiind membru GRECO încă de la înființare. Obiectivul acestuia este de a îmbunătăți capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupției, sens în care monitorizează respectarea

Principiilor directoare pentru lupta împotriva corupției , astfel cum au fost adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, la

data

de

6

noiembrie

1997.

De

asemenea,

GRECO

monitorizează

implementarea instrumentelor legale internaționale adoptate ca urmare a Programului de Acțiune împotriva Corupției.

În decursul anului 2019, Ministerul Justiției a inițiat demersuri în vederea alăturării la Rețeaua Europeană de Integritate și Autorități privind Avertizorii (denumită în continuare NEIWA).

Obiectivul de aderare la acest format a fost atins în anul 2020, alăturarea la acest demers reprezentând un context favorabil consolidării cooperării la nivel european între autoritățile naționale relevante în domeniul integrității.

NEIWA a fost înființată în luna mai 2019, la Haga, la inițiativa Autorității pentru Avertizori din Țările de Jos, în vederea realizării schimbului de bune practici în domeniul integrității.

Ca avantaje rezultate din calitatea de membru a MJ, precum și din participarea la activitățile și reuniunile rețelei, amintim realizarea schimbului de bune practici în domeniul integrității în general, și al avertizorilor de integritate, în special. Rețeaua a reprezentat până în prezent o bună oportunitate de învățare reciprocă cu scopul de a asigura consolidarea protecției avertizorilor.

RAI a fost înființată la Sarajevo, în februarie 2000, sub denumirea

Inițiativa Anticorupție a Pactului de Stabilitate

(denumită în continuare SPAI), organizație care are drept scop prevenirea corupției sub toate formele. Începând cu octombrie 2007, printr-o decizie a statelor membre, Inițiativa Anticorupție a Pactului de Stabilitate a devenit Inițiativa Regională Anticorupție, în urma transformării Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est în Consiliul pentru Cooperare Regională (RCC). RAI are drept membri 9 state din regiune, și anume: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, Muntenegru, Republica Moldova, România și Serbia, precum și trei țări cu statut de observator: Polonia, Georgia și Slovenia.

RAI asigură o abordare multidisciplinară a luptei împotriva corupției, vizând aspecte precum: adoptarea instrumentelor legale internaționale, consolidarea statului de drept, promovarea transparenței și integrității în domeniul afacerilor, precum și dezvoltarea unei societăți civile active. Totodată, conferă tuturor partenerilor săi un cadru general pentru coordonarea, optimizarea eforturilor și dialogul permanent cu comunitatea donatorilor.

Implicarea MJ în RAI se realizează prin participarea activă la reuniunile periodice ale Comitetului de Conducere, găzduirea și organizarea unora dintre edițiile Școlii de vară pentru tinerii magistrați, participarea la evenimentele RAI pentru a disemina bunele practici anticorupție dezvoltate în România.

Contextul național

Politicile preventive promovate prin strategie acoperă o mare varietate de aspecte, având drept scop formarea unei culturi a integrității, strategia fiind corelată cu toate instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, GRECO, UNCAC, RAI).

În acest sens, SNA reunește măsurile de transparență instituțională și de prevenire a corupției, reglementate de diverse acte normative referitoare la: codul etic/ deontologic/ de conduită, consilierul de etică, declararea averilor, declararea cadourilor, conflictele de interese, incompatibilitățile, transparența în procesul decizional, accesul la informații de interes public, protecția avertizorului în interes public, interdicțiile post-angajare în cadrul instituțiilor publice ( pantouflage ), funcțiile sensibile, gestionarea riscurilor de integritate și evaluarea

ex- post

a incidentelor de integritate.

Măsurile de transparență instituțională și de prevenire a corupției

Cod etic / deontologic / de conduită

Valorile etice și principiile general acceptate privind conduita sunt încorporate în coduri de conduită. În general, codul de conduită reprezintă un set de reguli adoptat în mod voluntar de grupul căruia i se adresează și nu este obligatoriu ca acesta să prevadă sancțiuni specifice pentru încălcarea regulilor prevăzute.

Codurile de conduită pot viza grupuri sau instituții foarte diverse, de la categorii profesionale până la companii sau instituții publice.

Consilierul de etică

În scopul respectării și monitorizării implementării principiilor și normelor de conduită de către funcționarii publici, conducătorii autorităților și instituțiilor publice desemnează un consilier de etică, funcționar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane [art. 451 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare]. Consilierul de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării normelor de conduită în conformitate cu prevederile art. 452 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a coordona, controla și monitoriza respectarea normelor de conduită de către personalul contractual, din aparatul propriu sau din instituțiile aflate în subordine, coordonare sau sub autoritate, cu respectarea prevederilor în domeniul legislației muncii și a legislației specifice aplicabile – art. 558 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Declararea cadourilor

Declararea cadourilor reprezintă o obligație legală reglementată de prevederile Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției, precum și de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1126/2004 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției.

Declararea averilor și a intereselor

Declararea averilor și a intereselor este reglementată, în principal, de prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, și de dispozițiile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Conflictele de interese

Legislația națională, respectiv Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, definește conflictul de interese ca fiind situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

Conflictul de interese de natură penală este definit de art. 301 din Codul penal, sub denumirea de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, ca fiind fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act

prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv,

Existența unui conflict de interese de natură administrativă nu presupune existența automată a unei fapte de corupție. Apariția unui conflict între interesele personale ale unui funcționar public și îndatoririle lui legale, fără ca acesta să fie rezolvat sau sancționat, poate avea ca rezultat corupția; un conflict de interese se poate concretiza, așadar, în cele din urmă, într-o infracțiune de corupție sau de serviciu. Soluționarea conflictelor de interese vizează, în consecință, adoptarea deciziilor în cadrul administrației publice exclusiv în baza interesului public.

Incompatibilități

Problematica incompatibilităților este reglementată de Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a evita confundarea conflictelor de interese cu incompatibilitățile este necesar să avem în vedere faptul că dacă, pentru existența unui conflict de interese persoanele publice trebuie să ia o decizie care să influențeze un interes personal, pentru a se afla într-o situație de incompatibilitate un oficial public nu trebuie să ia nicio decizie, fiind suficient faptul că exercită concomitent două sau mai multe funcții al căror cumul este interzis de lege.

Interdicții după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice ( pantouflage )

Legislația privind interdicțiile post-angajare vizează prevederi care sunt cuprinse în acte normative diverse, neexistând o reglementare unitară în acest sens:

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare - Secțiunea a 4-a Reguli de evitare a conflictului de interese, art. 61;

Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale - Secțiunea a 4-a Reguli de evitare a conflictului de interese, art. 74;

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern - art. 22 alin. (5);

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției - art. 94 alin. (3);

O.U.G. nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora - art. 13 alin. (1);

Legea Concurenței nr. 21/1996 – art. 70;

Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii - art. 45;

O.U.G. nr. 87/2020 privind organizarea și funcționarea Corpului de control al prim- ministrului, precum și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a activității acestuia – art. 7 alin (3).

Transparență în procesul decizional

Transparența organizațională și decizională în cadrul unei organizații constituie instrumente optime în descurajarea și combaterea abuzurilor și a faptelor de corupție. Legea nr. 52/2003 stabilește regulile procedurale minime aplicabile în vederea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, care pot fi dezvoltate conform specificului autorității prin elaborarea unei proceduri privind transparența decizională.

Accesul la informații de interes public

Conform art. 31 alin. (1) din Constituția României, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit, iar potrivit dispozițiilor alin. (2) al aceluiași articol, autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Accesul liber și neîngrădit la informația de interes public constituie, astfel cum stipulează și art. 1 din Legea nr. 544/2001, unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și

autoritățile

publice,

în

conformitate

cu

Constituția

României

și

cu

documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.

Așadar, accesul la informațiile de interes public reprezintă un drept al persoanelor, căruia îi corespunde obligația corelativă a autorităților și instituțiilor publice de a asigura exercitarea lui corespunzătoare. Astfel, orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice informațiile de interes public, în condițiile reglementate de Legea nr. 544/2001, iar autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Protecția avertizorului în interes public

În prezent, protecția avertizorului în interes public este reglementată în legislația națională a României de Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii. Aceasta a apărut ca urmare a unei nevoi de instrumente legale pentru autoreglarea sistemului de integritate în cadrul administrației publice.

Anul 2020 a adus o nouă provocare legislativă, respectiv adoptarea Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, precum și obligația corelativă a Statelor membre UE (SM) de a o transpune în dreptul intern.

În acest context, cadrul legislativ național va fi armonizat conform standardelor europene.

Funcțiile sensibile

În conformitate cu definiția prevăzută de Ordinului Secretariatului General al Guvernului (denumit în continuare OSGG) nr. 600/2018, funcție sensibilă este considerată acea funcție care prezintă un risc semnificativ de afectare a obiectivelor entității prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor umane, materiale, financiare și informaționale sau de corupție sau fraudă.

Potrivit pct. 2.2.6 din Standardul 2 - Atribuții, funcții, sarcini din OSGG nr. 600/2018, conducătorul entității publice dispune identificarea funcțiilor sensibile pe baza unor factori de risc, centralizarea acestora la nivelul entității publice și stabilirea unei politici adecvate de gestionare a acestora prin elaborarea unor măsuri, astfel încât efectele negative asupra activităților desfășurate în cadrul entității publice să fie minime.

În ceea ce privește cadrul normativ,

Noul Cod penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009, intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, reglementează, în Titlul V al Părții speciale,

„Infracțiunile de corupție și de serviciu”, acesta fiind structurat în două capitole: Capitolul I –

„Infracțiuni de corupție” (art. 289-294) și Capitolul II – „Infracțiuni de serviciu” (art. 295-309).

În contextul referirii la legislația națională ce reglementează infracțiunile de corupție amintim și

Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Riscuri și vulnerabilități la corupție în administrația publică

Un element strategic al activității de prevenire a corupției și de asigurare a unui nivel ridicat de integritate îl constituie managementul riscurilor. Managementul riscurilor de corupție în cadrul administrației publice centrale/locale presupune identificarea, analizarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor de corupție, precum și stabilirea și implementarea măsurilor de prevenire și control al acestora.

Hotărârea Guvernului nr. 599/2018 reglementează

Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilității de materializare a riscurilor de corupție, cu indicatorii de estimare a impactului în situația materializării riscurilor de corupție și formatul registrului riscurilor de corupție . Totodată, acest act normativ aprobă

Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate .

Concluziile studiului criminologic și a cercetării sociologice referitoare la fenomenul corupției

Având în vedere necesitatea creionării unui nou document strategic în domeniul anticorupției, Ministerul Justiției a derulat, în parteneriat cu Direcția Generală Anticorupție, un efort științific

dual (studiu criminologic și cercetare sociologică) de colectare, analizare și interpretare a datelor referitoare la fenomenul corupției.

Astfel, studiul criminologic a avut ca obiectiv cercetarea fenomenului prin prisma experienței directe a persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar sau în regim de probațiune.

Cercetarea sociologică a vizat percepția angajaților din administrația publică centrală cu privire la cauzele și factorii aferenți faptelor de corupție.

Finalizat în luna decembrie 2020, efortul științific a implicat utilizarea metodelor de cercetare cantitativă (colectarea de chestionare) și calitativă (derularea de interviuri), iar concluziile au fost comparate cu cele ale studiului „Opinia persoanelor condamnate privind cauzele și consecințele corupției – Studiu privind corupția în România” derulat de MJ în parteneriat cu Facultatea de Drept – Universitatea din București și Facultatea de Drept din cadrul Universității VU Amsterdam în perioada 2014-2015.

Privitor la cadrul normativ și contextul organizațional public-privat, din ancheta criminologică a rezultat că există o toleranță ridicată la corupție, justificată prin faptul că în cadrul normativ sunt sancționate acțiuni cu o lungă istorie de acceptare și normalizare în cadrul societății. Darea și luarea de mită, traficul de influență sunt infracțiuni circumscrise unor practici sociale precum darul, reciprocitatea, sprijinul și schimbul informațional în cadrul familiei, rețelelor sociale, comunităților. Rezultatele cercetării sociologice confirmă percepția în rândul funcționarilor administrației centrale conform căreia principalele mecanisme prin care sunt proliferate faptele de corupție în România sunt aspecte ce țin de obișnuința de a oferi ceva pentru rezolvarea rapidă a solicitărilor.

Referitor la valorile și normele personale, persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție pun foarte mare preț pe valori dezirabile din punct de vedere social, respectiv familia, credința, munca, independența socială. De asemenea, orientările aspiraționale ale acestora sunt tot din sfera apartenenței sociale.

În ceea ce privește motivațiile, persoanele condamnate s-au implicat în fapte de corupție pentru beneficiile percepute. Aceste beneficii nu se reduc însă la cele materiale (bani sau alte foloase directe), ele acoperind un spectru larg de avantaje și gratificații, inclusiv sociale și simbolice. Cercetarea a relevat două tipuri de motivații (uneori suprapuse/combinate): primul tip motivațional are la bază beneficii materiale, apărând mai vizibil în cazurile de mică corupție examinate, și în special la infracțiunile de dare de mită. Al doilea tip este cel al motivației social-simbolice, mai vizibil în cazurile de mare corupție și corespunzător altor infracțiuni, cu precădere traficul de influență. Un alt aspect important: definițiile faptelor și motivațiilor pentru faptele de corupție comise sunt de multe ori diferite pentru aceleași persoane în funcție de momentul la care se face referire, în perioada ante-condamnare și în perioada post- condamnare.

Referitor la modul în care persoanele condamnate pentru corupție au perceput oportunitățile și au ajuns să ia deciziile de implicare în faptele incriminate, s-au desprins două tipuri principale:

Tipul de decizie de implicare colectivă, corespunzător unui mod habitual, din obișnuință sau sub presiunea mediului organizațional, caracterizat de practici bazate pe norme informale, cu precădere în instituții publice nesupuse unui control riguros;

Tipul de decizie de implicare individuală, corespunzător perceperii unei oportunități majore, și dictată de perspectiva unei acumulări consistente de beneficii economice, sociale, simbolice, sau politice.

Elemente de continuitate între cele două studii criminologice (2015 și 2020) sunt date și de aspectele privitoare la oportunitățile de corupție. Ambele studii arată că desfășurarea faptelor incriminate au avut o legătură strânsă cu mediul organizațional, locul de muncă sau viața profesională. Practic, mediul organizațional, atât în sectorul public cât și în sectorul privat, este cel care poate să încurajeze și să faciliteze faptele de corupție, așa cum poate să și educe și să sancționeze orice deviere de la regulile de integritate.

De asemenea, cercetarea științifică aduce sugestii importante pentru îmbunătățirea activităților de prevenire a faptelor de corupție.

Referitor la principalele motive care ar împiedica implicarea în fapte de corupție, s-au evidențiat următorii factori de prevenire: valorile morale și educația (68%), riscul de compromitere a carierei profesionale, pierderea locului de muncă (25%) și teama de a fi condamnat penal ori de a intra la închisoare (4%).

Studiul a evidențiat totodată o serie de măsuri care ar putea să ducă la creșterea eficienței prevenirii faptelor de corupție, printre care se numără o legislație mai clară (78% dintre respondenți), încurajarea mediului de afaceri și a societății civile în raportarea faptelor de corupție (65% dintre respondenți), educația civică (76% dintre respondenți), dezvoltarea digitalizării serviciilor publice (63% dintre respondenți) și organizarea sesiunilor de instruire în domeniul integrității la locul de muncă (53% dintre respondenți).

Studiul conține totodată o serie de recomandări pentru amplificarea eficienței măsurilor anticorupție adoptate la nivel statal prin documentele strategice în materie, grupate pe paliere de intervenție: educație, informarea /sensibilizarea publicului, cultura organizațională, respectiv legislație și instituții abilitate.

Definirea problemei: sectoare prioritare

SISTEMUL PUBLIC DE SĂNĂTATE

Sănătatea a reprezentat unul din sectoarele prioritare în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020, cu obiectiv dedicat și măsuri proprii.

Pentru a pune în aplicare măsurile dedicate sectorului sănătății a fost necesar un efort substanțial și o abordare integrată, luând în considerare atât specificul și varietatea activităților, cât și dimensiunea acestora.

În ceea ce privește stadiul implementării SNA în sectorul sănătății, rapoartele de monitorizare ne arată că în timp ce unele măsuri au fost implementate încă din anul 2016, continuând și în

prezent, altele au rămas într-un stadiu incipient de implementare. În acest sens, continuă funcționarea mecanismului de feedback al pacienților.

Acesta este implementat din luna decembrie 2016 până

ȋ n prezent, fiind prelucrate 253.237 de chestionare SMS și 915.626 chestionare web.

În ceea ce privește, transparentizarea utilizării resurselor publice, Ministerul Sănătății (denumit în continuare MS), prin acțiunile întreprinse în ultimii ani, a acordat atenție activităților Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (denumit în continuare

Open Government Partnership ) și Planului de Acțiune Național aferent acestuia. În prezent, MS are publicate pe platforma unică la nivel național, data.gov.ro, un număr de 67 de seturi de date colectate atât de la nivelul instituției cât si de la nivelul unităților aflate în coordonarea sau subordinea sa. MS a înregistrat evoluții în acest sens, numărul de seturi de date publicate fiind în creștere de la un an la altul.

În ceea ce privește instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piața românească, MS a creat un mecanism de monitorizare în timp real a stocurilor de medicamente la nivel național. În acest sens au fost introduse obligații de raportare zilnică online pentru unitățile de distribuție angro a medicamentelor, importatorii și fabricanții autorizați, precum și pentru farmaciile cu circuit închis și deschis. Această măsură oferă posibilitatea verificării trasabilității medicamentelor pe tot lanțul de distribuție, de la fabricație până la nivel de farmacie comunitară. Este asigurat accesul public la informațiile cu privire la situația stocurilor pentru

fiecare

medicament,

pe

pagina

de

internet

a

Ministerului

Sănătății ( https://ser.ms.ro/access/user ).

La nivelul MS a fost consolidată structura de control și integritate prin înființarea Serviciului de Integritate în cadrul Direcției Control și Integritate, structură cu 7 posturi, prin reorganizarea Compartimentului de Integritate, structură cu 3 posturi.

Există și măsuri cu privire la care nu au fost înregistrate progrese sau care se află într-un stadiu incipient

de

implementare,

respectiv

evaluarea

performanței

sistemului

de

achiziții centralizate al MS, precum și dezvoltarea unui nou mecanism de susținere financiară a educației medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice și de echipamente medicale către personalul medical.

Având în vedere importanța acestui sector, la nivelul MS și a 4 structuri subordonate acestuia au fost derulate misiuni tematice de evaluare. Concluziile misiunilor tematice de evaluare au arătat necesitatea consolidării aplicării practice a prevederilor legislative referitoare la cele trei teme supuse evaluării: declararea cadourilor, protecția avertizorilor în interes public și a funcțiilor sensibile.

După cum rezultă din cele menționate anterior, concluziile ST SNA arată că implementarea măsurilor aferente sectorului sănătății a făcut progrese inegale.

În ceea ce privește instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piața românească, Ministerul Sănătății, prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1473/2018, a creat Sistemul național de verificare a medicamentelor – sistem de repertorii conectat la Organizația Europeană pentru Verificarea Medicamentelor (denumită în continuare EMVS), în acord cu

prevederile art. 31 și 32 din Regulamentul delegat (UE) 2016/161 al Comisiei din 2 octombrie 2015 de completare a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și al Consiliului pentru stabilirea de norme detaliate pentru elementele de siguranță care apar pe ambalajul medicamentelor de uz uman, implementat și gestionat de către Organizația de Serializare a Medicamentelor din România (în continuare OSMR) – persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, înființată în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, responsabilă de crearea și gestionarea repertoriului național, denumit Sistem național de verificare a medicamentelor (denumit în continuare SNVM).

SISTEMUL NAȚIONAL DE EDUCAȚIE

Asemănător sectorului sănătății, SNA 2016-2020 a reprezentat primul ciclu strategic care a inclus educația printre sectoarele prioritare, cu obiectiv dedicat și măsuri proprii. Luând în considerare varietatea activităților, precum și dimensiunea sectorului, pentru implementarea măsurilor, a fost necesar un efort substanțial și o abordare integrată.

În acest context, un efort integrat este reprezentat de încheierea

Protocolului de colaborare privind educația juridică în școli

încheiat între Ministerul Justiției, Ministerul Educației (denumit în continuare ME), Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție,

în

baza

căruia

voluntarii

judecători,

procurori,

avocați,

notari,

executori judecătorești, consilieri juridici și mediatori cu studii juridice au fost prezenți în școli pentru prezentarea temelor de educație juridică de interes atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice și au fost organizate vizite de studiu la sediile instituțiilor părți ale Protocolului, inclusiv sedii ale instanțelor.

În ceea ce privește creșterea gradului de informare cu privire la standardele de integritate, concluziile rapoartelor anuale de monitorizare au arătat un interes crescut în implementarea măsurilor subsumate acestui scop. În acest sens amintim măsurile referitoare la introducerea unor noțiuni elementare de drept, etică și educație civică în programa școlară, precum și înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate, care au înregistrat progrese în implementare.

Referitor la măsura privind adoptarea unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar care să stipuleze interdicții clare, vizând practici de tipul meditațiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase, aceasta a fost implementată prin adoptarea Codului- cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, care conține o serie de interdicții și obligații ale cadrelor didactice în relațiile cu beneficiarii direcți ai educației. Inspectoratele școlare județene au procedat la elaborarea propriilor coduri de conduită, iar la nivelul universităților este aplicabil Codul de etică și deontologie profesională universitară.

Măsuri relevante din perspectiva desfășurării în condiții de transparență și integritate a examenelor naționale și de bacalaureat, care au fost implementate, sunt reprezentate de monitorizarea video și audio a concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul educațional, precum și constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat și evaluarea națională de la clasa a opta în județe limitrofe celor în care s-a desfășurat examenul

și desemnarea aleatorie a județelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe. Totodată, măsurile de monitorizare video și audio se aplică și pentru Examenul de definitivare în învățământ și pentru Concursul național de titularizare.

Referitor la măsura privind introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat, precum și dezvoltarea unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a comportamentelor neconforme, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (în continuare CNATDCU) a întreprins numeroase acțiuni de verificare de-a lungul timpului. În acest sens a fost aprobată o listă a programelor recunoscute de CNATDCU și utilizate la nivelul instituțiilor de învățământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările științifice (softuri anti-plagiat).

În ceea ce privește implementarea măsurii privind publicarea standardizată a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ superior, aceasta a înregistrat progrese inegale la nivelul structurilor de învățământ din perspectiva respectării standardului privind publicarea informațiilor de interes public (Anexa 4 la SNA 2016-2020).

Având în vedere importanța acestui sector, la nivelul ME (și a 4 structuri subordonate/aflate sub autoritatea/în coordonarea acestuia) a fost desfășurată o misiune tematică de evaluare, ale cărei concluzii au arătat că implementarea legislației de prevenire a corupției în sistemul educațional este inegală, fiind necesară creșterea implicării ME în calitate de coordonator al unităților din sistemul educațional din România în ceea ce privește implementarea SNA.

Concluziile ST SNA arată că implementarea măsurilor aferente sectorului educației a înregistrat progrese la nivelul tuturor măsurilor subsumate, însă inegale din perspectiva implicării unităților din sistemul educațional din România. Din acest considerent, finalul acestui ciclu strategic conturează existența nevoii de consolidare a capacității de gestionare a implementării măsurilor dedicate educației. În același sens amintim faptul că una dintre recomandările adresate ME, urmare desfășurării misiunii de evaluare tematică, a fost luarea în considerare a posibilității de elaborare a unei Strategii împotriva corupției dedicate sistemului național de educație.

MEDIUL DE AFACERI DIN ROMÂNIA

În mod similar strategiei anticorupție anterioare, SNA 2016-2020 a menținut mediul de afaceri ca fiind un sector expus riscurilor de corupție, obiectivul specific 3.7. incluzând acțiuni având drept scop promovarea unor integrității organizaționale și a conformității în cadrul întreprinderilor publice și companiilor private din România.

La modul general și având în vedere conținutul obiectivului specific menționat anterior, se poate constata că au fost înregistrate evoluții în promovarea integrității în mediul de afaceri, mai ales în cadrul întreprinderilor publice. Cu toate acestea, mediul de afaceri din România nu a adoptat principii și standarde internaționale de integritate organizațională la scară largă, inițiativele din acest domeniu având mai mult caracter singular sau sectorial. În general, se

poate constata că integritatea nu reprezintă un principiu de bază avut în vedere de managementul companiilor.

Având în vedere măsura care vizează colaborarea cu OCDE din acest obiectiv, MJ a inițiat mai multe demersuri pentru a promova argumentele de aderare a României la OCDE. MJ s-a implicat activ în mai multe proiecte derulate de OCDE cu alte instituții publice din România. Astfel, numărul formatelor de lucru în cadrul cărora MJ se implică activ s-a extins, fiind derulate activități cu următoarele formate de lucru: SPIO, ACN, ACTT și WGB.

Urmare unor eforturi continue din partea MJ, implementarea proiectului de asistență tehnică privind conformitatea legislației române cu prevederile Convenției anti-mită a OCDE a fost demarată în anul 2020. Această activitate reprezintă o etapă a foii de parcurs ce trebuie să fie implementată de autoritățile române pentru a deveni membru în cadrul WGB. Proiectul este în implementare, fiind transmise documente detaliate privind legislația penală și procesual penală română și practica instanțelor judecătorești în materie. Totodată, MJ a facilitat organizarea unei serii de interviuri între experții evaluatori ai OCDE și sectorul public, practicieni, mediul de afaceri, societatea civilă și mediul academic.

Comparativ cu anul 2016, apreciem că planurile de integritate elaborate de întreprinderile publice surprind mai corect contextul organizațional și au în vedere implementarea mai multor standarde relevante tipului de activități desfășurate. Tot în acest context, MJ a constatat că întreprinderile publice nu se mai limitează în a prelua modul de lucru din sectorul public și au început să preia exemple de bune practici din mediul de afaceri privat. Astfel, s-au putut observa situații în care a avut loc externalizarea unor servicii (de exemplu – mecanismul de soluționare a sesizărilor transmise de avertizorii de integritate) sau obținerea unor certificări internaționale (Standardul Anticorupție ISO 37001).

MJ a fost implicat în mai multe activități care promovează dialogul și cooperarea între sectorul public și mediul de afaceri, după cum urmează:

întrunirea platformei de cooperare a mediului de afaceri;

Platforma de cooperare întrunește reprezentanți ai mediului de afaceri privat, întreprinderi publice și o parte dintre autoritățile care au în subordine companii de stat. Discuțiile au permis transmiterea unor informații relevante între sectorul public și mediul de afaceri privat.

Derularea demersului comun MJ – AmCham, având drept scop promovarea integrității în cadrul întreprinderilor publice. Inițiat în anul 2018, acest demers a permis purtarea unor discuții aprofundate pe teme de integritate relevante întreprinderilor publice. Demersul a facilitat transmiterea de bune practici din sectorul privat în cel public. Totodată, MJ a dezvoltat o rețea a întreprinderilor publice interesate constant în ce privește domeniul integrității.

În concluzie, implementarea acestui obiectiv specific a înregistrat progrese, atât datorită eforturilor MJ, dar și existenței unui interes manifestat de mediul de afaceri privat și anumite întreprinderi publice de a promova un mod integru de a derula afaceri. Actuala strategie explorează modul în care pot fi promovate inițiative de integritate în mediul de afaceri, care să fie asumate la o scară cât mai extinsă de sectorul privat.

DOMENIUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE

În ceea ce privește domeniul achizițiilor publice, constatăm că majoritatea măsurilor prevăzute de obiectivul specific 3.6. din SNA 2016-2020 au fost implementate de către instituțiile responsabile. Cu toate acestea, domeniul achizițiilor publice rămâne expus riscurilor de corupție din prisma accesului la resurse financiare. Totodată, pandemia COVID-19 a expus vulnerabilitățile din sistem, mai ales din perspectiva achizițiilor de aparatură medicală, medicamente și echipamente de protecție.

Un rol important în promovarea agendei anticorupție în acest domeniu este deținut de Agenția Națională pentru Achizițiile Publice (denumită în continuare ANAP), instituție care s-a implicat activ implementarea măsurilor prevăzute de SNA 2016-2020 în acest domeniu.

Din perspectiva transparenței în achiziții publice, ANAP și Agenția pentru Agenda Digitală a României (în continuare AADR) asigură publicarea de informații privind societățile condamnate definitiv, precum și cu cele care nu au executat în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Implicarea sectorului privat în promovarea integrității în achiziții publice s-a realizat în cadrul Proiectului “Pactele de Integritate – Mecanisme de control civil pentru salvgardarea fondurilor europene”, finanțat de Comisia Europeană.

Proiectul pilot este implementat de Transparency International Romania și Institutul pentru Politici Publice, care testează Pactele de Integritate în cadrul a două proiecte:

„Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, derulat de ANCPI, finanțat prin Programul Operațional Regional;

Proiectul de realizare a Catalogului Electronic pentru școli, derulat de Ministerul Educației, finanțat prin Programul Operațional Competitivitate.

Din punct de vedere al sprijinului metodologic, prin intermediul proiectului SIPOCA 45, în cadrul căruia ANAP are calitate de beneficiar, a fost dezvoltat

Ghidul online al achizițiilor publice

( www.achizitiipublice.gov.ro ), care oferă suport operațional tuturor actorilor implicați în sistemul național al achizițiilor publice. Ghidul oferă informații care acoperă toate procesele unei proceduri de achiziție publică, realizată de către orice autoritate contractantă, pe întreg parcursul de derulare a tuturor activităților, mai precis de la momentul identificării unei nevoi până la analiza gradului de realizare a indicatorilor de performanță asociați achizițiilor și oferirea datelor și informațiilor cu privire la rezultatele obținute și identificarea măsurilor de îmbunătățire a proceselor de achiziții publice.

ANAP a întreprins diverse acțiuni în vederea adoptării unor norme și proceduri necesare eficientizării controlului

ex-ante , finalizându-se cu o metodologie, șase note interne și patru acte normative.

În ceea ce privește rezultatele privind măsura derulării unor cursuri de formare profesională în materia achizițiilor publice, este de menționat acțiunea dezvoltată de ANAP în parteneriat cu MJ, INM și ANFP. Institutul Național al Magistraturii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici au derulat programe de formare profesională în domeniul achizițiilor publice.

ANAP și MJ, în calitate de instituții responsabile, au depus eforturi pentru dezvoltarea unui mecanism de recompensare pentru ofertanții care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor. Având în vedere dificultățile întâmpinate în ceea ce privește implementarea acestei măsuri cu respectarea cadrului unional, a fost consultată și Comisia Europeană DG GROWTH: Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, care nu a putut oferi un sprijin având în vedere caracterul general al măsurii.

O altă măsură care nu a fost implementată în acest ciclu strategic a fost realizarea analizei practicii judiciare în materie de achiziții publice. Această măsură va fi avută în vedere pentru a fi preluată în viitoarea SNA.

MJ a continuat să acorde importanță integrității în domeniul achizițiilor publice, inclusiv din perspectiva temelor de evaluare aferente misiunilor de evaluare tematică aferente SNA 2016- 2020, care au vizat, printre altele, mecanismul de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică (Sistemul PREVENT, gestionat de Agenția Națională de Integritate). Sub aspectul conformării la dispozițiile Legii nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică, analiza a relevat faptul că personalul autorităților contractante implicat în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică completează și/sau actualizează și transmit Agenției Naționale de Integritate formularul de integritate în mod corespunzător, respectiv conducătorii autorităților contractante și persoanele desemnate cu completarea și actualizarea formularelor de integritate dispun toate măsurile necesare pentru eliminarea unui prezumtiv conflict de interese, atunci când în procedurile în cauză sunt emise avertismente de integritate.

În concluzie, deși au fost înregistrate evoluții importante în domeniu, achizițiile publice rămân un sector prioritar de intervenție strategică pentru actualul document programatic.

FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE ȘI A CAMPANIILOR ELECTORALE

Un alt sector prioritar al SNA 2016-2020 a vizat finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, sector care a făcut și obiectul de analiză al rundei a treia de evaluare a Grupului de State împotriva Corupției. GRECO a încheiat procedura de conformitate cu privire la acest sector prin adoptarea în anul 2017 a Addendumului la cel de-al doilea Raport de Conformitate privind România, rămânând parțial implementate doar două recomandări din cele treisprezece formulate de organismul anticorupție.

O parte din recomandările formulate de GRECO au fost preluate și de SNA 2016 – 2020, dintre măsurile formulate în documentul strategic rămânând parțial implementate cele două recomandări menționate și anterior și care vizează creșterea sancțiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, astfel încât să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare, precum și introducerea obligației legale ca toate donațiile ce depășesc un anumit plafon să fie făcute prin sistemul bancar.

Măsura referitoare la organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice a fost implementată prin dialogul permanent dintre Autoritate și reprezentanții formațiunilor politice și mandatarii financiari ai acestora.

În perioada de referință, reprezentanții AEP au asistat părțile interesate fie la cererea acestora, fie cu ocazia unor sesiuni de informare sau a unor dezbateri publice.

Astfel, în anii 2016, 2018 și 2019 au fost organizate 14 sesiuni de informare și instruire, care au reunit un număr de 232 de participanți.

În anul 2017, având în vedere contactul permanent dintre personalul AEP cu atribuții în domeniu și mandatarii financiari ai competitorilor electorali, precum și faptul că aceștia, în cele mai multe cazuri, au desemnat aceiași mandatari financiari ca în anul 2016, nu s-a impus organizarea de noi evenimente și sesiuni de formare, Autoritatea Electorală Permanentă informând și asistând părțile interesate la cerere.

Pentru alegerile din anul 2017 ale reprezentanților României în Parlamentul European și a Președintelui României în anul 2019 au fost elaborate și diseminate competitorilor electorali Ghiduri referitoare la finanțarea campaniilor electorale.

În anul 2020, în contextul pregătirii și desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, au fost organizate o conferință de presă și cinci sesiuni de instruire a mandatarilor financiari și a reprezentanților acestora sau ai formațiunilor politice.

Măsura referitoare la asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și a cheltuielilor aferente, a fost realizată prin publicarea pe site-ul Autorității Electorale Permanente a raportărilor înaintate de partidele politice (33 de raportări în anul 2016, 43 în anul 2017 și 31 în anul 2018 pe site-ul

www.roaep.ro , 44 în anul 2019 și 68 în anul 2020 pe site-ul

www.finantarepartide.ro ).

Referitor la măsura privind dezvoltarea și utilizarea programelor informatice pentru eliminarea votului multiplu și a votului exprimat fără drept, aceasta a fost implementată implementată prin cooperarea cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (în continuare STS) în vederea dezvoltării Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (în continuare SIMPV), pus în practică pentru prima dată la alegerile din anul 2016, precum și a altor aplicații informatice folosite la procesul electoral. SIMPV a fost ulterior operaționalizat pentru toate tipurile de alegeri și referendumuri.

Măsura privind activitatea și statutul juridic al experților electorali și al operatorilor de calculator, menționăm că prevederile cadrului legislativ în vigoare reglementează condițiile de admitere a persoanelor în Corpul experților electorali sau în evidențele operatorilor de calculator fiind asigurate profesionalismul, imparțialitatea și integritatea experților electorali și a operatorilor de calculator.

Autoritatea Electorală Permanentă monitorizează în mod permanent îndeplinirea acestor condiții, precum și situațiile în care oficialii electorali au fost sancționați contravențional sau penal în legătură cu un proces electoral.

În anii 2019 au fost organizate patru sesiuni de instruire a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate sau pentru votul prin corespondență și a locțiitorilor acestora,

un seminar de instruire a persoanelor desemnate în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate la alegerile pentru Președintele României, precum și o instruire cu 120 de persoane din cadrul MAE în vederea participării la organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României.

În anul 2020 au fost organizate 120 de sesiuni de instruire totalizând un număr de 1.602 participanți. Sesiunile au fost organizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu sprijinul Autorității Electorale Permanente și al Ministerului Afacerilor Externe. Dintre acestea persoane,

1.259 au fost desemnate, prin decizie a Autorității Electorale Permanente, ca membri-operatori în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.

În perioada 2016-2020, AEP a publicat numeroase materiale și ghiduri informative în ceea ce privește domeniul acesteia de activitate.

Cu scopul implementării măsurii referitoare la publicarea în format deschis a datelor legate de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, la adresa

www.finantarepartide.ro

au fost publicate rapoarte detaliate.

Sectorul dedicat creșterii integrității în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale reprezintă unul dintre sectoarele prioritare în care au fost înregistrare progrese considerabile la nivelul tuturor măsurilor dedicate.

ACTIVITATEA MEMBRILOR PARLAMENTULUI

SNA 2016 – 2020 a identificat printre sectoarele vulnerabile și activitatea membrilor Parlamentului, reglementând un set de măsuri pentru creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție. Menționăm că, spre deosebire de exercițiul strategic anterior, Parlamentul nu a adoptat o declarație de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al documentului strategic.

Din cele opt măsuri reglementate de SNA pentru acest sector vulnerabil, o parte din ele fiind preluate din rapoartele organismului anticorupție al Consiliului Europei (GRECO), Parlamentul a implementat parțial doar două măsuri, prin adoptarea Hotărârii nr. 77/2017 privind Codul de conduită al deputaților și senatorilor, precum și prin modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, care conține în prezent criterii și proceduri pentru înlăturarea imunității parlamentare a membrilor Parlamentului, inclusiv a celor care sunt și membri ai Guvernului.

DOMENIUL PROTECȚIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Protecția mediului în România reprezintă un domeniu care a evoluat, în special prin prisma aderării României la organizațiile internaționale și în special la Uniunea Europeană. Cultura populară și cultura juridică privind protecția mediului, la rândul lor, s-au dezvoltat în România, tot ca urmare a deschiderii țării spre comunitatea internațională, fiind nevoie însă de mult mai multe eforturi pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu.

La nivel național, potrivit Strategiei privind dezvoltarea durabilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/9 noiembrie 2018, care se axează pe cele 17 ODD-uri asumate la nivelul

ONU, dezvoltarea durabilă este și o paradigmă de funcționare a unei societăți echitabile. Această abordare implică o societate pașnică în care beneficiile dezvoltării durabile promovează accesul la justiție pentru toți și crearea unor structuri legislative și instituționale eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. Dezvoltarea durabilă poate deveni o abordare funcțională doar dacă societatea va conștientiza și își va însuși această perspectivă ca pe o realitate firească.

Pentru a ilustra amploarea problematicilor de mediu prezentăm câteva exemple:

Defrișările ilegale

Conform datelor din ciclul doi al Inventarului Forestier Național (IFN), anual dispar din pădurile României peste 20 de milioane de metri cubi de lemn.

Situația a fost prezentată în presa internațională (ajungând să fie comparată cu dezastrul din pădurile Amazonului) și, în cele din urmă, a ajuns pe agenda Comisiei Europene, care a transmis, la începutul lunii februarie 2020, o scrisoare premergătoare deschiderii procedurii de

infringement .

În acest context, COM arată că : În cazul României, autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Prin urmare, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat.

După ce a analizat în detaliu argumentele prezentate de România în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise în februarie 2020, Comisia a ajuns la concluzia că problemele de la fața locului nu au fost soluționate. Prin urmare, Comisia a emis un aviz motivat, prin care aceasta îndeamnă insistent România să pună în aplicare în mod corespunzător legislația UE, care interzice producerea și introducerea pe piața UE a produselor obținute din bușteni recoltați în mod ilegal.

Poluarea aerului

Anual, în România aprox. 25.000 de persoane își pierd viața din cauze aflate în legătură cu poluarea.

COM a deschis procedura de

infringement

(cauza 2020/2001) împotriva României, solicitându- i acesteia să adopte un program național de control al poluării atmosferice, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. În acest context, COM a solicitat României să adopte programe naționale de control a poluării atmosferice. Comisia îndeamnă insistent România (și Grecia) să adopte programele naționale de control al poluării atmosferice, în conformitate cu Directiva (UE) 2016 privind reducerea

emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. Directiva prevede obligația statelor membre de a elabora, a adopta și a pune în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice, în vederea atingerii unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva stabilește angajamente de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice ale statelor membre în ceea ce privește diferite substanțe (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine. Emisiile generate de acești poluanți, precum și impactul acestora trebuie monitorizate și raportate.

Distrugerea râurilor

În 2015, COM a declanșat procedura de

infringement

(cauza 2015/4036) cu privire la 27 de microhidrocentrale care au fost amplasate în arii protejate și care au distrus ecosistemele de pe mai multe râuri de munte.

Închiderea depozitelor de deșeuri neconforme

În anul 2008, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligației legale de a închide și ecologiza 68 de depozite de deșeuri.

Multe astfel de realități contrare mediului au devenit în ultimii ani perceptibile, iar mass-media prezintă frecvent cazuri de afectare a condițiilor de mediu. Este necesar ca atât în lumina obligațiilor internaționale, dar mai ales în vederea protejării mediului și a condițiilor de viață din România, generația actuală și autoritățile competente ale statului să demonstreze voință politică și să creeze sinergii pentru a proteja mediul, inclusiv prin stabilirea și aplicarea unor măsuri de prevenire eficiente.

Grupul de lucru pentru chestiuni generale, inclusiv evaluare (denumit în continuare GENVAL) a decis la 14 decembrie 2016 ca cea de a opta rundă de evaluări reciproce să fie dedicată punerii concrete în aplicare și funcționării politicilor europene de prevenire și de combatere a infracțiunilor împotriva mediului. S-a convenit ca evaluarea să se concentreze asupra infracțiunilor considerate de statele membre ca necesitând o atenție deosebită. În acest scop, cea de a opta rundă de evaluări abordează două domenii specifice: traficul ilegal de deșeuri și generarea sau manipularea ilegale de materiale periculoase.

România a fost cel de-al 22–lea stat evaluat. Raportul a fost întocmit de echipa de experți cu ajutorul Secretariatului General al Consiliului, pe baza constatărilor rezultate în urma vizitei de evaluare care a avut loc în România în perioada 13-16 noiembrie 2018, și pe baza răspunsurilor detaliate ale României la chestionarul de evaluare, împreună cu răspunsurile detaliate la o serie de întrebări suplimentare.

Raportul elaborat urmare evaluării conține și o serie de recomandări cu privire la aspectele care trebuie îmbunătățite. În acest sens, Strategia este corelată cu o serie de instrumente de evaluare internaționale la care România este parte, inclusiv GENVAL.

În relațiile sociale aferente domeniului protecției mediului înconjurător, corupția joacă un rol major, ea afectează politicile de mediu și modul în care sunt gestionate resursele naturale. Un material informativ publicat de ONU cu ocazia zilei internaționale anticorupție vorbește despre implicarea corupției în problemele de mediu. De la deturnarea de fonduri din programele de

mediu și eliberarea ilegală de autorizații pentru exploatarea resurselor naturale, până la complicitatea funcționarilor publici care facilitează macro-criminalitatea de mediu, faptele de corupție apar la fiecare nivel, permițând acțiuni care degradează mediul înconjurător și împiedică accesul oamenilor la resurse vitale.

Manifestarea interesului la nivel internațional cu privire la efectele fenomenului corupției asupra mediului înconjurător nu reprezintă un element de noutate. În acest context, spre exemplu, Banca Mondială analizează problema defrișărilor ilegale la nivel mondial, în cadrul unui studiu publicat în 2012.

Analiza aspectelor sus menționate a condus la alegerea strategică de a suplimenta sectoarele prioritare ale vechiului instrument strategic cu sectorul protecției mediului înconjurător.

Această secțiune reflectă, totodată, cele mai recente recomandări adresate României la nivel internațional.

PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL

Încadrarea în Strategia Națională Anticorupție a unui obiectiv specific cu privire la protejarea patrimoniului cultural va contribui la consolidarea capacității administrative și creșterea performanței în sectorul public cu atribuții în protejarea patrimoniului cultural prin practici integre, la o mai bună informare și participare a instituțiilor publice de cultură, a societății civile și a cetățenilor la luarea deciziilor, la o mai bună protejare a obiectivelor de patrimoniu cultural.

Activitățile de reglementare, avizare, inventariere, inspecție și control privind starea de conservare a obiectivelor de patrimoniu cultural și intervențiile realizate la acestea trebuie gestionate în mod unitar. Obiectivul specific propus, prin acțiunile sale principale contribuie la o astfel de gestiune unitară a problematicii domeniului.

Potrivit Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 „promovarea identității naționale, inclusiv prin prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural, precum și prin încurajarea responsabilă a domeniilor de excelență” este unul dintre obiectivele naționale de securitate. Strategia de Apărare a Țării 2020-2024, ia în considerare, între riscuri, riscul dispariției patrimoniului cultural. Potrivit strategiei, acesta „este generat de starea proastă de conservare a unor bunuri culturale imobile, mobile și imateriale, capacitatea administrativă insuficientă, interese contrare și necunoaștere, precum și de factori naturali cu un comportament greu de prevăzut în contextul schimbărilor climatice. Degradarea continuă și accelerată a patrimoniului cultural poate conduce la pierderea elementelor care definesc atât identitatea națională, cât și multiculturalitatea patrimoniului din România. (s.n.)”. În acest sens, considerăm oportună acțiunea conjugată a Strategiei Naționale Anticorupție cu cea a Strategiei de Apărare a Țării.

Îndeplinirea acestui obiectiv strategic presupune o guvernanță bazată pe integritate, eficiență, transparență și pe participarea cetățenilor la luarea deciziilor publice.

Situația existentă reclamă dezvoltarea unui sistem coerent și articulat de competențe, responsabilități,

instrumente

și

resurse,

în

vederea

creșterii

integrității,

reducerii

vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul de evaluare culturală și intervenție asupra patrimoniului cultural.

Capacitatea administrativă în domeniul protejării patrimoniului cultural trebuie consolidată (finanțarea și ocuparea posturilor vacante cu specialiști, pregătirea continuă a funcționarilor), regulamentele de organizare și funcționare ale comisiilor de specialitate în domeniul protejării patrimoniului cultural de pe lângă minister sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia trebuie completate cu prevederi privind declararea intereselor și motivarea deciziilor, fiind necesară o unificare a procedurilor la nivelul serviciilor publice deconcentrate.

Totodată, este resimțită nevoia implementării unui sistem electronic de gestiune a atribuțiilor ministerului, serviciilor publice deconcentrate, instituțiilor din subordine în domeniul protejării patrimoniului cultural și a altor entități responsabile.

De-a lungul timpului au fost identificate mai multe vulnerabilități ale domeniului cultural, conturate și prin rapoartele organelor de control (Curtea de Conturi, Corpul de control al ministrului etc.), care au dus adesea la diverse incidente de integritate. Multe dintre acestea au avut drept cauză lipsa unei educații anticorupție a persoanelor implicate, precum și lipsa unor instrumente adecvate de prevenție (cod de etică, proceduri etc.) la nivelul comisiilor de specialitate, serviciilor deconcentrate și al instituțiilor publice de cultură.

În urma implementării SNA 2016-2020 la nivelul Ministerului Culturii, au fost identificate mai multe bune practici [ex.: din Pactul de integritate implementat de către Ministerul Culturii și consorțiul de organizații neguvernamentale format din Transparency International România (denumit în continuare TI-Ro) și Institutul pentru Politici Publice (IPP) în cadrul proiectului E- cultura: Biblioteca digitală a României; proiectul CultureHack - privind reutilizarea datelor deschise din sectorul cultural (Hackathon – competiție cu date deschise), derulat de Ministerul Culturii împreună cu Secretariatul General al Guvernului și cu Centrul pentru Inovare Publică], care au dus la creșterea gradului de transparență și prevenire a riscurilor de corupție în domeniul cultural. De asemenea, încadrarea în noua SNA va conduce la posibilitatea continuării și extinderii ariei de aplicabilitate a bunelor practici în domeniul asigurării transparenței cheltuirii fondurilor publice.

Astfel, încadrarea în Strategia Națională Anticorupție a unui obiectiv specific cu privire la domeniul cultural va contribui la identificarea corectă și eficace a cazurilor de incompatibilități și conflicte de interese, precum și a faptelor de corupție, odată cu creșterea gradului de educație anticorupție și informare a publicului cu privire la impactul fenomenului corupției.

CAPACITATEA NAȚIONALĂ DE RĂSPUNS

Arhitectura instituțională de prevenire și combatere a fenomenului corupției

În România, principalele instituții publice a căror activitate se încadrează în sfera luptei împotriva corupției sunt următoarele: MJ, Ministerul Afacerilor Interne (denumit în continuare MAI), prin Direcția Generală Anticorupție (denumită în continuare DGA) și Poliția Română, Agenția Națională de Integritate (denumită în continuare ANI), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (denumit în continuare PÎCCJ), Direcția Națională Anticorupție

(denumită în continuare DNA) și Departamentul pentru lupta antifraudă (denumit în continuare DLAF) și Corpul de control al prim-ministrului.

Ca organ al puterii executive,

MJ

elaborează politicile publice, strategiile și planurile de acțiune în domeniul justiției, al prevenirii și combaterii corupției și formelor grave de criminalitate, inclusiv prin raportare la obiectivele programului de guvernare. În subordinea Ministerului Justiției, își desfășoară activitatea Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (denumită în continuare ANABI), care are drept scop asigurarea unei creșteri a ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală, printr-o administrare eficientă a bunurilor sechestrate care sunt repartizate Agenției de procurori și judecători.

Implementarea SNA se realizează sub autoritatea și în coordonarea Ministrului Justiției, cu raportare către Guvern. Totodată, pentru sprijinirea procesului de monitorizare și de implementare a măsurilor prevăzute de strategie, Direcția de Prevenire a Criminalității (denumită în continuare DPC) din cadrul MJ asigură Secretariatul tehnic al SNA.

Agenția Națională de Integritate

se ocupă de colectarea, monitorizarea și verificarea declarațiilor de avere și interese, în vederea identificării incompatibilităților, conflictelor de interese și averilor nejustificate. ANI este o instituție autonomă, neaflându-se sub egida vreunei alte autorități sau instituții publice. Agenția monitorizează dacă instituțiile publice și-au colectat și publicat declarațiile de avere ale funcționarilor din cadrul lor și verifică corectitudinea acestora. ANI aplică sancțiuni doar în cazul nedepunerii declarațiilor. În cazul în care descoperă nereguli în declarații, agenția sesizează cazul autorităților competente.

Ministerul Public

instrumentează cazurile de mică corupție, prin parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele specializate, parchetele militare, precum și prin parchetele de pe lângă curțile de apel.

Direcția Națională Anticorupție

este o structură de parchet specializată în combaterea corupției mari și medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea sa, contribuie la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile europene. DNA este o entitate independentă în raport cu instanțele judecătorești, cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.

Ministerul Afacerilor Interne

elaborează politici publice în materie și are în subordine o structură care abordează în mod specializat diferite segmente ale activității de prevenire și combatere a corupției.

Direcția Generală Anticorupție

exercită atribuții de prevenire și combatere a corupției la nivelul MAI, desfășurând activități de investigare și cercetare a faptelor de corupție săvârșite de personalul MAI. DGA a sprijinit PÎCCJ și DNA în activitatea de instrumentare a unor dosare penale complexe, iar decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 21 din 07 iulie 2020 a clarificat sfera de competență a acestei instituții. Totuși, în perspectivă, este necesară analizarea și, după caz, revizuirea cadrului normativ și de funcționare a DGA, pentru adaptarea capacității operaționale la tendințele și dinamica fenomenului de corupție.

Poliția Română efectuează activități de prevenire și combatere a corupției, conform competențelor legale. Astfel, Poliția Română, prin structurile de investigare a criminalității economice, desfășoară activități de investigare și cercetare a infracțiunilor, inclusiv a celor de

corupție. De asemenea, Poliția Română, prin structurile de operațiuni speciale, utilizează investigatori sub acoperire și desfășoară activități pentru punerea în executare a unor mandate de supraveghere tehnică și în cazurile de corupție.

Departamentul pentru lupta antifraudă

se organizează ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, acesta îndeplinind următoarele funcții:

funcția de coordonare a luptei antifraudă, în scopul asigurării unei protecții efective și echivalente a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;

funcția de control, în scopul identificării de nereguli, fraude și alte activități ilicite ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.

Având în vedere componenta de prevenire și educație a acestui demers strategic, implementarea măsurilor necesită sprijinul punctual și al altor parteneri instituționali, precum: Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Corpul de control al prim-ministrului și structurile de control din cadrul administrației publice centrale

desfășoară activități de control administrativ constând în verificarea respectării dispozițiilor legale referitoare la organizare și funcționare, respectiv la îndeplinirea atribuțiilor generale și specifice aparținând entităților publice controlate, având ca scop depistarea eventualelor abateri.

Limite de acțiune ce afectează capacitatea națională de prevenire și combatere a corupției

Lipsa asumării de către palierul politic a agendei naționale anticorupție și a angajamentului de a nu afecta cadrul legislativ și instituțional din domeniul anticorupției;

Raportarea neunitară a incidentelor de integritate și asumarea unor abordări formaliste privind măsurile de remediere a acestora;

Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituțiilor publice, precum și a celor de control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale, inclusiv prin întărirea rolului de coordonare metodologică a Corpului de control al prim- ministrului în domeniul controlului administrativ desfășurat la nivelul administrației publice;

Educația anticorupție reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaștere de către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicțiile post- angajare -

pantouflage , gestionarea funcțiilor sensibile). Totodată, cetățeanul trebuie să își cunoască drepturile, inclusiv prin derularea unor activități de educație pentru promovarea integrității, și să aibă acces la mecanisme clare și eficiente de semnalare a corupției;

Intensificarea eforturilor de consolidare a integrității în mediul de afaceri, inclusiv în întreprinderile publice, mai ales prin promovarea unor inițiative sectoriale de consolidare a standardelor de integritate și a mediului de conformitate în mediul de afaceri;

Din rapoartele transmise de UAT-uri, se poate remarca o abordare formalistă a prevenirii corupției la nivel local, deși față de ciclul strategic anterior, au apărut într-un număr

semnificativ

de

UAT-uri

proceduri

interne

privind:

declararea

cadourilor,

prevenirea conflictelor de interese și incompatibilităților și instituția avertizorului în interes public. Prevederile privind

interdicțiile post-angajare ( pantouflage -ul) și informațiile privind publicarea datelor în format deschis sunt puțin cunoscute și aplicate de către personalul din UAT-uri.

OBIECTIVE GENERALE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE

Obiectivele generale și direcțiile de acțiune cuprinse în acest capitol au în vedere și se completează cu prevederile celorlalte strategii naționale și sectoriale relevante.

OBIECTIV GENERAL

NR. 1 – CREȘTEREA GRADULUI DE IMPLEMENTARE A MĂSURILOR DE INTEGRITATE LA NIVEL ORGANIZAȚIONAL

Obiectiv specific nr. 1.1. – Implementarea măsurilor de integritate la nivel național

Adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a declarației privind asumarea unei agende de integritate organizațională;

Adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a planului de integritate, urmare consultării angajaților și a evaluării de risc conform HG nr. 599/2018 și asigurarea resurselor necesare implementării acestuia;

Evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou apărute;

Identificarea, analizarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor de corupție, precum și stabilirea și implementarea măsurilor de prevenire și control al acestora, conform HG nr. 599/2018;

Identificarea, evaluarea și raportarea unitară a incidentelor de integritate, conform HG nr. 599/2018, precum și stabilirea unor măsuri de prevenire și/sau control urmare producerii acestora;

Transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile de coordonare și monitorizare a strategiei;

Intensificarea utilizării noului portal al SNA pentru creșterea gradului de informare al publicului despre monitorizarea implementării SNA, a noilor tendințe și evoluții în domeniul integrității;

Monitorizarea elaborării și implementării planului de integritate în cadrul a trei instituții publice, în sistem pilot;

Îmbunătățirea criteriilor de selecție, promovare și/sau recompensare a persoanelor aflate în funcții publice, prin consolidarea garanțiilor de integritate, luând în calcul inclusiv abaterile de la normele etice.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Autoritățile și instituțiile publice

Trim. I 2022

2.

Sem. I 2022

3.

Anual

4.

Anual

5.

Anual

6.

Permanent

7.

Permanent

8.

MJ

Permanent

9.

MAI, ANFP

2023

Obiectiv specific nr. 1.2. – Îmbunătățirea cooperării internaționale în domeniul integrității

Promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție;

Îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării cu autoritățile și structurile similare din alte state, organismele și agențiile internaționale în vederea promovării integrității;

Creșterea gradului de utilizare a instrumentelor prevăzute în documentele adoptate la nivel regional sau internațional care vizează cooperarea internațională în prevenirea și combaterea fenomenului corupției.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Autoritățile și

Permanent

instituțiile publice cu

2.

Permanent

responsabilități și

atribuții în

cooperarea

3.

internațională privind

prevenirea și

Permanent

combaterea

fenomenului corupției

OBIECTIV GENERAL NR. 2 – REDUCEREA IMPACTULUI CORUPȚIEI ASUPRA CETĂȚENILOR

Creșterea gradului de educație anticorupție a cetățenilor și oficialilor publici, cu accent pe drepturile acestora în relația cu autoritățile și instituțiile publice și impactul corupției asupra serviciilor publice;

Consolidarea profesionalismului în cariera personalului din sectorul public, inclusiv prin aplicarea efectivă a mecanismelor de evaluare a performanțelor, evitarea numirilor temporare în funcțiile publice de conducere, transparentizarea procedurilor de recrutare în sectorul public și asigurarea stabilității funcției publice;

Asigurarea unei protecții efective a cetățenilor care sesizează presupuse incidente de integritate săvârșite de furnizorii de servicii publice;

Formarea unei culturi civice de confruntare a fenomenului corupției „mici”, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii (de exemplu,

social media );

Digitalizarea serviciilor publice care pot fi automatizate, cu scopul de a reduce riscurile de corupție generate de interacțiunea directă cu oficialii publici;

Reglementarea transparentă a procedurilor de

obținere cu celeritate (sau în regim de urgență) a serviciilor publice;

Evaluarea

ex-post

a politicilor publice din perspectiva performanței și a rentabilității cheltuielilor publice.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

ANFP, ME, INA și administrația publică locală

Permanent

2.

ANFP și autoritățile și instituțiile publice

Permanent

3.

Autoritățile și instituțiile publice

Permanent

4.

Autoritățile și instituțiile publice

2021-2025

5.

AADR, în parteneriat cu autoritățile și instituțiile publice

Permanent

6.

Furnizorii de servicii publice

2022

7.

Autoritățile și instituțiile publice care gestionează documentele de politici publice avute în vedere

Permanent

OBIECTIV GENERAL NR. 3 – CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI INSTITUȚIONAL ȘI A CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI

Obiectiv specific nr. 3.1. – Eficientizarea măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum și prin asigurarea implementării lor efective

Revizuirea cadrului normativ privind consilierul de etică în scopul consolidării statutului și mandatului acestuia (raportat la

evoluțiile ulterioare: analiza necesității de consolidare a statutului consilierului de etică prin reglementarea ca funcție distinctă, fără cumularea cu atribuțiile de serviciu derulate în mod curent, cu considerarea modificării statutului temporar – fie în sensul permanentizării, fie în sensul majorării perioadei de 3 ani);

Asigurarea funcționării unei rețele naționale a consilierilor de etică (evenimente anuale cu caracter formativ și de diseminare a celor mai bune practici);

Asigurarea de către instituțiile tutelare a aplicării efective și unitare a legislației de transpunere a Directivei 2019/1937 în toate structurile subordonate acestora, inclusiv în cadrul întreprinderilor publice;

Derularea de sesiuni de informare adresate sectorului public și a celui privat privind noul cadru legislativ de transpunere a Directivei 2019/1937;

Elaborarea unui ghid privind protecția avertizorilor în interes public care va include bune practici identificate la nivel național și european;

Instituirea unui

cadru normativ unitar

de reglementare a interdicțiilor post-angajare din sistemul public în sistemul privat și vice-versa, a unor

proceduri de control

privitor la respectarea acestora și a

sancțiunilor aferente

încălcării interdicțiilor, precum și instituirea unor proceduri de verificare

a priori

de către angajatorii din sectorul privat a respectării interdicțiilor la angajare.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

ANFP, MDLPA, MJ

2022-2024

2.

ANFP și INA

Permanent

3.

Administrația publică centrală și locală

Sectorul privat vizat de Directivă

Permanent

4.

MJ

ANI

Anual

5.

MJ

ANI

2024

6.

ANFP, ANI, MIPE, ANAP, MF, MJ, CCPM

2024

Obiectiv specific nr. 3.2. – Extinderea culturii transparenței pentru o guvernare deschisă în administrația publică

Monitorizarea și evaluarea aplicării de către administrația publică centrală și locală a standardului general de publicare a informațiilor de interes public prevăzut în Anexa nr. 4;

(Anexa nr. 4 va include și următorii indicatori: publicarea anuală a sumei fondurilor europene atrase de fiecare instituție centrală și evidențierea acestui aspect pe pagina de internet a instituției; publicarea pe pagina de internet a autorității contractante a documentelor privind execuția contractului: declarații de calitate și conformitate, procese verbale de recepție, ordine de plată);

Modificarea cadrului legislativ în vederea asigurării aplicării uniforme a standardului general de publicare a informațiilor de interes public

ex-officio

la nivelul autorităților publice centrale și locale;

Asigurarea cadrului operațional și legal în vederea utilizării platformei E-consultare – catalog centralizat de publicare a proiectelor de acte normative spre consultare publică;

Dezvoltarea platformei CONECT (Catalogul Organizațiilor Neguvernamentale pentru Evidență, Consultare și Transparență) pentru a sprijini preluarea adecvată de către autoritățile administrației publice a specializării de la nivelul societății civile;

Consolidarea și extinderea platformei Registrului Unic de Transparență a Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului României și administrației publice locale, precum și prin creșterea gradului de conștientizare a importanței principiilor integrității și transparenței și integrității în procesele decizionale.

Actualizarea evidenței unice a persoanelor juridice fără scop patrimonial cu statut de utilitate publică și sprijinirea autorităților inițiatoare în vederea realizării monitorizării și evaluării aplicării prevederilor O.G. nr 26/2000 în materia statutului de utilitate publică.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

SGG

Permanent

2.

SGG

2022

3.

SGG

2022-2023

4.

SGG

2022

5.

Parlamentul României

SGG

Permanent

6.

SGG

Permanent

Obiectiv specific nr. 3.3. – Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale

Auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice;

Auditarea externă a sistemelor de integritate organizațională la nivelul administrației publice centrale și, ulterior, la nivelul administrației publice locale;

Evaluarea mecanismului de control intern managerial din perspectiva standardului nr. 1 – etica, integritatea, în vederea identificării vulnerabilităților aferente;

Întărirea mecanismelor de gestionare a riscurilor de corupție prin dezvoltarea de aplicații informatice dedicate acestora;

Elaborarea Strategiei Naționale pentru lupta antifraudă 2021-2027, sub coordonarea Departamentului pentru lupta antifraudă;

Organizarea de acțiuni de conștientizare și de formare profesională în vederea eficientizării cooperării cu EPPO în cursul investigațiilor sau al urmăririlor penale desfășurate, în conformitate cu principiul cooperării loiale.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Structurile de audit intern din cadrul instituțiilor publice

O dată la doi ani

2.

Curtea de Conturi

2023

3.

Curtea de Conturi

2024

4.

AADR în parteneriat cu autoritățile și instituțiile publice centrale și locale

Permanent

5.

DLAF

Guvernul României

2022

6.

PÎCCJ DNA CSM

DLAF

Anual

OBIECTIV GENERAL NR. 4 – CONSOLIDAREA INTEGRITĂȚII ÎN DOMENII DE ACTIVITATE PRIORITARE

Obiectiv specific nr. 4.1. – Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate

Consolidarea mecanismului de prioritizare a alocărilor bugetare și evaluare a oportunității deciziilor MS și CNAS privind utilizarea fondurilor publice conform unor metodologii specific;

Transparentizarea utilizării resurselor publice prin publicarea centralizată a datelor privind achizițiile din sănătate (pe site-ul

www.ms.ro

și alte platforme informatice);

Suplimentarea și consolidarea structurilor de control și integritate ale MS și CNAS;

Instituirea la nivelul MS s ̧ i CNAS a unui mecanism comun de monitorizare s ̧ i control al furnizorilor din sistemul de asigura ̆ ri sociale de sa ̆ na ̆ tate;

Consolidarea mecanismului de trasabilitate a medicamentelor pe piața românească;

Introducerea în contractul de management al spitalelor publice a unor indicatori de evaluare prin care actele de corupție, incompatibilitățile, abuzurile și conflictele de interese ale personalului din subordine să fie considerate eșecuri de management;

Optimizarea implementării Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, în cadrul sistemului de sănătate publică;

Desfășurarea de activități continue de îndrumare metodologică pe teme privind transparența, etica și integritatea, dedicate personalului din instituțiile din sistemul de sănătate publică.

Monitorizarea implementării acestui obiectiv specific va fi realizată de către un Grup de lucru dedicat, care se va reuni trimestrial. Procedura de monitorizare va fi detaliată în cadrul

Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al Ministrului Justiției, după consultarea platformelor de cooperare.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MS și CNAS

2023

2.

MS

Permanent

3.

MS și CNAS

2022

4.

MS și CNAS

2022

5.

MS

2022

6.

MS

2022

7.

MS

2025

8.

MS și CNAS

Permanent

Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație

Abordarea în cadrul disciplinelor ce vizează dezvoltarea și diversificarea competențelor sociale și civice în cadrul învățământului preuniversitar a tematicilor referitoare la prevenirea victimizării și discriminării, statul de drept, gestionarea agresivității și prevenirea corupției;

Aprobarea unui ghid pentru elaborarea codului de etică, adaptat nevoilor specifice, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;

Consolidarea publicării standardizate a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ (publicare centralizată/agregată);

Extinderea protocolului privind educația juridică în școli inclusiv pentru mediul universitar;

Consolidarea mecanismelor de autorizare / acreditare / certificare a furnizorilor de cursuri anticorupție din perspectiva calității serviciilor, inclusiv prin instituirea unui mecanism de evaluare continuă a calității serviciilor și dezvoltarea unui mecanism de selecție aleatorie a evaluatorilor ANC prezenți la examenele de certificare în urma derulării cursurilor cu respectarea obligațiilor de evitare a conflictelor de interese și pantouflage-ul între aceștia și furnizorii de formare;

Reglementarea la nivelul legislației primare a situațiilor care pot genera conflicte de interese sau incompatibilități în rândul personalului didactic, precum practicile de tipul meditațiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile clase, participarea la after-school-urile deținute de către personalul didactic a elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor de examinare de către personalul didactic pentru elevii de la propriile clase;

Creșterea obiectivității prin identificarea de soluții IT în vederea desemnării componenței formatelor de evaluare din cadrul sistemului de învățământ (precum ARACIS, ARACIP, CNPEE);

Asigurarea corectitudinii evaluărilor cadrelor didactice în conformitate cu obiectivele programelor de studii și cu normele de integritate prin stabilirea unei proceduri standard de selecție aleatorie a membrilor comisiilor de evaluare a acestora;

Organizarea de cursuri de etică și integritate, cu accent pe cele destinate cadrelor didactice din învățământul superior care predau cursuri de etică și integritate, și punerea accentului pe aspecte de etică în cursurile de metodologie a cercetării în cadrul învățământului universitar;

Utilizarea de softuri anti-plagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de licență, disertație, teze de doctorat etc.) din învățământul superior, cât și pentru evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri);

Uniformizarea aplicării standardelor de integritate prin exercitarea de către Ministerul Educației a unui rol activ de sprijin / îndrumare metodologică a tuturor responsabililor de implementarea SNA din unitățile subordonate sau aflate în coordonarea sa, inclusiv prin elaborarea de proceduri model;

Transparentizarea și standardizarea proceselor de luare a deciziilor în domeniul asigurării calității, concomitent cu clarificarea rolurilor instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu (de exemplu, MEN – ARACIS), astfel încât deciziile din domeniu să fie predictibile și ușor de urmărit de către beneficiarii lor și de către societate per ansamblu. De exemplu, transparentizarea modului de stabilire a numărului maxim recomandat de studenți școlarizați;

Evaluarea

impactului

și,

după

caz,

revizuirea

periodică

a

instrumentelor

de monitorizare, evaluare și sancționare a abaterilor de la etica și integritatea academică.

Monitorizarea implementării acestui obiectiv specific va fi realizată de către un Grup de lucru dedicat, care se va reuni trimestrial. Procedura de monitorizare va fi detaliată în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al Ministrului Justiției, după consultarea platformelor de cooperare.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

ME, inspectorate școlare și CCD, unități de învățământ preuniversitar

Permanent

2.

ME, inspectorate școlare și unitățile de învățământ preuniversitar

2022

3.

ME, inspectorate școlare, universități, unități de învățământ preuniversitar

Permanent

4.

MEN, CSM, MJ, MP, ÎCCJ

2023

5.

ME

2023-2024

6.

ME

2022-2023

7.

ME

2022-2023

8.

ME

2022

9.

ME, unități de învățământ universitar

Permanent

10.

ME, unități de învățământ universitar

Permanent

11.

ME

Permanent

12.

ME

2022-2023

13.

MEN

Anual

Obiectiv specific nr. 4.3. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administrația publică locală

Crearea unui cadru unitar de reglementare cu privire la procedurile administrative disponibile la nivelul UAT-urilor, reducând astfel gradul de vulnerabilitate;

Digitalizarea procesului de obținere a autorizațiilor (în ceea ce privește cele cinci proceduri administrative descrise în cadrul Studiului privind analiza procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție) și minimalizarea interacțiunii dintre funcționarul public și cetățean;

Actualizarea anuală a scorului index al integrității în cadrul administrației publice locale;

Realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii și integrității;

Stabilirea unor condiții de eligibilitate din perspectiva cadrului de integritate aplicabil pentru APL în vederea accesării fondurilor publice;

Transparentizarea procedurilor de alocare de fonduri prin programele naționale de investiții și eficientizarea mecanismelor de colectare și publicare de date referitoare la implementarea proiectelor finanțate prin program.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MDLPA în cooperare cu asociațiile reprezentative ale UAT – urilor, UAT-urile

2024

2.

2023-2024

3.

Anual

4.

Anual

5.

2023

6.

2023

Obiectiv specific nr. 4.4. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice

Analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012- 2015);

Elaborarea unei hărți naționale de risc, care să aibă drept scop identificarea funcțiilor implicate în achiziții publice care sunt vulnerabile la corupție, a domeniilor în care achizițiile publice sunt mai expuse corupției și a etapelor procedurilor de achiziții publice în care apar indicii de corupție;

Atragerea și menținerea în sistem a personalului specializat în achiziții publice, inclusiv prin consolidarea statutului acestora, profesionalizarea personalului și asigurarea unui regim de protecție adecvat împotriva tentativelor de intimidare sau corupere;

Elaborarea unor ghiduri pentru achiziții publice directe și modele de proceduri pentru procedurile instituționale exceptate de la Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;

Continuarea reformei controlului ex-ante prin creșterea capacității personalului implicat în această activitate de a identifica acele elemente care pot afecta intensitatea și calitatea competiției în cadrul procedurilor de atribuire verificate;

Încurajarea utilizării unor abordări inovative pentru implicarea societății civile în monitorizarea integrității achizițiilor publice;

Adăugarea în documentația de achiziții a unor chestionare privind programele de integritate ale ofertanților.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MJ în cooperare cu PÎCCJ

2023

2.

MJ, PÎCCJ și DNA în colaborare cu ANAP

2024

3.

ANAP, MDLPA și ANFP

2023

4.

ANAP

2024

5.

ANAP

Anual

6.

ANAP în parteneriat autoritățile și instituțiile publice și cu societatea civilă

Anual

7.

ANAP în colaborare cu MJ

2024

Obiectiv specific nr. 4.5. – Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri

Continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de lucru Anti-mită.

Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la

Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997, intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999

și punerea în aplicare a acesteia;

Reglementarea introducerii funcției de conformitate în cadrul întreprinderilor publice și crearea unui standard ocupațional adecvat pentru ofițerii de conformitate;

Dezvoltarea unui sistem național de monitorizare a conformității din perspectiva integrității, la nivelul întreprinderilor publice;

Consolidarea utilizării planurilor de integritate ca instrumente manageriale pentru promovarea integrității organizaționale în cadrul întreprinderilor publice;

Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public;

Publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale;

Elaborarea unui studiu privind incidentele de integritate și a măsurilor de remediere luate în mediul de afaceri din România;

Aplicarea standardelor aferente

open contracting data ;

Încurajarea operatorilor privați să introducă în contracte clauze anticorupție, care să permită părții care nu se află în culpă să denunțe unilateral contractul în cazul în care cealaltă parte este condamnată definitiv pentru corupție și să utilizeze chestionare de due diligence pentru evaluarea porgramelor de integritate ale partenerilor de afaceri, pe întreg lanțul de aprovizionare și distribuție.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MJ în cooperare cu SGG, DNA și MAE

Permanent, cu evaluare anuală

2.

MF

2022

3.

MF

2023

4.

Întreprinderile publice

Permanent

5.

MJ și reprezentanții platformei de cooperare a mediului de afaceri

Anual

6.

Instituții publice la nivel central și local care au în autoritate întreprinderi la care statul este acționar

Semestrial, începând cu anul 2022

7.

MJ și reprezentanții platformei de cooperare a mediului de afaceri

2024

8.

Autoritățile și instituțiile publice

2022

9.

MJ în cooperare cu reprezentanții platformei de cooperare a mediului de afaceri

2024

Obiectiv specific nr. 4.6. – Creșterea transparenței publicității politice și a integrității finanțării partidelor politice, precum și a integrității alegerilor și referendumurilor

Includerea unei definiții a publicității politice în Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Creșterea transparenței informațiilor privind publicitatea politică online, precum și persoanele implicate în finanțarea, pregătirea, amplasarea și distribuția de publicitate politică, concomitent cu marcarea ca atare a publicității politice;

Raportarea și centralizarea electronică a informațiilor privind finanțarea activității curente a partidelor politice, finanțarea campaniilor electorale și a campaniilor pentru referendum;

Asigurarea publicității în formate accesibile a surselor de finanțare a activității partidelor politice, a campaniilor electorale și a campaniilor pentru referendum, precum și a cheltuielilor aferente;

Modificarea criteriilor de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat pentru activitatea partidelor politice, în vederea extinderii ariei de acordare a acestora și în cazul partidelor politice care, deși nu au obținut mandate în Parlament sau în consiliile județene, beneficiază de un grad de reprezentativitate semnificativ;

Formarea continuă a persoanelor care pot deveni membri ai birourilor electorale și ai oficiilor electorale, a experților electorali, precum și a operatorilor de calculator, cu privire la aspectele de integritate specifice proceselor electorale și la diminuarea riscurilor de corupție, precum și instituirea unui mecanism de evaluare a performanțelor acestora;

Reglementarea și punerea la dispoziția birourilor electorale și a oficiilor electorale a unui instrument informatic de verificare a decăderilor și interdicțiilor privind dreptul de a fi ales și dreptul de a ocupa o funcție publică eligibilă;

Adoptarea măsurilor necesare pentru operaționalizarea Rețelei electorale naționale reglementate de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

AEP, Parlamentul României

Sem. II 2022

2.

AEP

Permanent, începând cu anul 2023

3.

AEP

Anual. La sfârșitul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum

4.

AEP

Anual. La sfârșitul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum

5.

AEP, Parlamentul Românie

Sem. II 2022

6.

AEP

Permanent, începând cu anul 2023

7.

AEP, Parlamentul Românie

Sem. II 2023

8.

AEP, Guvernul României

Sem. II 2022

Obiectiv specific nr. 4.7. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului

Îmbunătățirea transparenței procesului legislativ:

prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările și audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanțe în care să fie ținute ședințe secrete și asigurarea implementării acestora în practică;

prin evaluarea practicii existente și revizuirea în consecință a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum și a agendelor și rezultatelor ședințelor comisiilor, și pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor și

prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgență să fie aplicată cu titlu de excepție într-un număr limitat de circumstanțe;

Asigurarea existenței unui mecanism de respectare a Codului de conduită atunci când este necesar;

Stabilirea unui set robust de reguli cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari și asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat în mod corespunzător;

Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacționeze cu persoane care desfășoară activități de lobby și alți terți care încearcă să influențeze procesul legislativ;

Analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al senatorilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității;

Autoritatea parlamentară să înființeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate și (ii) să ofere formare specializată și regulată cu privire la implicațiile normelor existente și a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrității parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită;

Asigurarea unei cooperări

interinstituționale corespunzătoare cu privire la raportarea gradului de implementare a recomandărilor formulate de organismele internaționale în materia luptei împotriva corupției.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Parlamentul României

Trim. II 2022

2.

Trim. I 2022

3.

Trim. I 2022

4.

Trim. I 2022

5.

Senatul României

Trim. I 2022

6.

Parlamentul României

Trim. I 2022

7.

Permanent

Obiectiv specific nr. 4.8. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul protecției mediului înconjurător

Instruirea personalului din cadrul autorităților publice centrale și locale și a reprezentanților sectorului privat cu privire la aspectele de integritate specifice domeniului mediului înconjurător (inclusiv gestionarea conflictelor de interese în procesul de aplicare a legislației de mediu și de utilizare a resurselor naturale) și diminuarea riscurilor de corupție;

Identificarea activităților care sunt cele mai vulnerabile la corupție;

Colaborarea cu PÎCCJ, CSM, INM, ME și MAI în vederea dezvoltării unei curricule pt formarea profesională a practicienilor implicați în prevenirea și combaterea criminalității de mediu, care să

includă

aspecte

privind

prevenirea

și

combaterea

faptelor

de

corupție

asociate (Recomandare 8. GENVAL - ar trebui să ofere mai multe oportunități de formare pentru practicienii implicați în depistarea și/sau combaterea infracțiunilor împotriva mediului (de exemplu poliția, autoritățile vamale, procurori și judecători);

Dezvoltarea/consolidarea parteneriatelor cu organizațiile non-guvernamentale/sectorul privat ce activează în domeniul protecției mediului (GENVAL 10.1.2. 2. statele membre sunt încurajate să elaboreze instrumente eficace de cooperare cu ONG-urile pentru îmbunătățirea soluționării plângerilor din domeniul mediului, precum cele stabilite între autoritățile române și Greenpeace; (a se vedea 5.1.5 și 5.5).

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MM și instituțiile subordonate, sub autoritate, în coordonarea acestuia

Anual

2.

MM și instituțiile subordonate, sub autoritate, în coordonarea acestuia

2023

3.

MM și instituțiile subordonate, sub autoritate, în coordonarea acestuia

PÎCCJ CSM

INM

2022-2023

ME

MAI

4.

MM și instituțiile subordonate, sub autoritate, în coordonarea acestuia

PÎCCJ

Permanent

Obiectiv specific nr. 4.9. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul protejării patrimoniului cultural

Adoptarea unui cadru transparent, bazat pe criterii obiective pentru numirea, organizarea și funcționarea comisiilor de specialitate;

Identificarea situațiilor care pot genera conflicte de interese pe parcursul emiterii certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor;

Adoptarea unui cod de etică pentru membrii comisiilor de specialitate, precum și reglementarea obligației membrilor comisiilor de specialitate de a depune declarații de interese;

Transparentizarea, simplificarea și informatizarea procesului de emitere a certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor și ordinelor de ministru referitoare la obiective de patrimoniu cultural;

Întărirea mecanismului de inspecție și control cu privire la emiterea certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor și ordinelor de ministru referitoare la obiective de patrimoniu cultural;

Elaborarea și implementarea de proceduri operaționale având conținut cadru unitar la nivelul serviciilor deconcentrate ale ministerului.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Ministerul Culturii

2022

2.

Semestrial

3.

2022

4.

2023

5.

2022

6.

2023

OBIECTIV GENERAL NR. 5 – CONSOLIDAREA PERFORMANȚEI DE COMBATERE A CORUPȚIEI PRIN MIJLOACE PENALE ȘI ADMINISTRATIVE

Obiectiv specific nr. 5.1. – Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparțialitate și în soluționarea de către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local

Efectuarea de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA;

Alocarea unui sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu, care să fie adecvat inclusiv din perspectiva structurii de sprijin EPPO și pentru Serviciul Tehnic, care urmează a fi dezvoltat;

Dezvoltarea în continuare a Serviciului Tehnic aferent DNA, inclusiv la nivel teritorial (3 centre zonale, cu personal din cei 90 de ofțieri de poliție prevăzuți), pentru a putea îndeplini sarcinile rezultate din aplicarea metodelor speciale de supraveghere tehnică prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv ca o consecință a Deciziei CCR nr. 51/2016;

Asigurarea resurselor financiare și umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui număr suplimentar de 90 de posturi de ofițeri de poliție judiciară în cadrul DNA;

Crearea unui Compartiment de analiză a datelor de interes operativ rezultate din dosarele instrumentate de DNA;

Analiza anuală a datelor rezultate din rechizitoriile întocmite de procurorii DNA și, respectiv, din hotărârile judecătorești definitive pentru identificarea tipologiilor infracționale;

Intensificarea eforturilor de unificare a practicii judiciare în materie de corupție, inclusiv prin promovarea căilor ordinare de atac și a recursurilor în interesul legii;

Monitorizarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării de către conducătorii parchetelor și stabilirea măsurilor necesare soluționării acestora;

Asigurarea sprijinului financiar și de infrastructură pentru Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în România (inclusiv a celor trei birouri teritoriale);

Utilizarea efectivă a mecanismelor legale și instituționale de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni;

Creșterea

capacității

Poliției

Române

și

Direcției

Generale

Anticorupție

pentru documentarea,

investigarea

și

cercetarea

penală

a

faptelor

de

corupție

conform competențelor, prin specializarea personalului și asigurarea resurselor materiale și financiare necesare;

Dezvoltarea capacității operaționale a structurilor Poliției Române și Direcției Generale Anticorupțiecare desfășoară activități privind protecția martorilor, constatarea infracțiunilor flagrante, folosirea investigatorilor sub acoperire, colaboratorilor ori informatorilor, respectiv care utilizează metode speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de lege, în cazul infracțiunilor de corupție;

Dotarea tehnică și asigurarea resurselor finanicare și umane necesare cadrului operațional privind preveșirea și combaterea corupției.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

DNA

Anual

2.

Guvernul României și DNA

2022

3.

DNA

2023

4.

Guvernul României și DNA

2023

5.

DNA

2022

6.

DNA

Anual

7.

PÎCCJ

DNA

Anual

8.

Conducătorii parchetelor

Permanent

9.

Guvernul României și DNA

2022

10.

ANABI

Permanent

11.

MAI

Permanent

12.

MAI

Permanent

13.

MAI, Ministerul Public

2025

Obiectiv specific nr. 5.2. - Asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice

Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, pentru a răspunde recomandărilor mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și mecanismului privind statul de drept (Rule of Law);

Consolidarea ANI prin alocarea resurselor financiare și umane necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor din Legea pentru transpunerea directivei privind protecția avertizorilor în interes public;

Digitalizarea sistemului de declarare a averilor și intereselor, în vederea automatizării procesului de completare, depunere și procesare;

Organizarea de sesiuni de instruire destinate persoanelor care se află sub incidența Legii nr. 176/2010;

Elaborarea unui pachet de tip „induction” adresat demnitarilor și cabinetelor acestora, care să faciliteze integrarea în cadrul administrației publice și Parlamentului României, inclusiv din perspectiva normelor de integritate aplicabile;

Proiectarea unei platforme digitale de conștientizare și prevenire prin care părțile interesate relevante vor putea clarifica, singure, anumite obligații care vizează cadrul de integritate, pe care acestea trebuie să le respecte.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

ANI

2024

2.

2022

3.

2021-2022

4.

Semestrial

5.

ANI și Parlamentul României

2022

6.

ANI

2024

Obiectiv specific nr. 5.3. – Prevenirea și combaterea corupției, ca facilitator al activității grupurilor de criminalitate organizată

Analiza practicii judiciare în materie de corupție asociată criminalității organizate în vederea identificării tipologiilor relevante;

Eficientizarea regimului de protecție a personalului implicat în activități de prevenire și combatere a corupției, cu accent pe oficialii care desfășoară activități în legătură cu grupurile de criminalitate organizată;

Consolidarea capacității organelor de urmărire penală de a identifica situațiile în care grupurile de criminalitate organizată beneficiază de sprijin din partea unor oficiali;

Dezvoltarea unui mecanism care să declanșeze alerte în situația în care sistemele informatice ale agențiilor de aplicare a legii sunt interogate în vederea obținerii ilegale de informații operative;

Analiza și, după caz, revizuirea cadrului legislativ de funcționare a DGA în vederea alinierii la exigențele de politică penală generală și pentru adaptarea capacității operaționale la tendința și dinamica fenomenului de corupție.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

DIICOT, DNA, PÎCCJ și MJ

2022-2023

2.

Autoritățile și instituțiile publice care au competențe în lupta împotriva criminalității organizate

Permanent

3.

Ministerul Public și MAI

Permanent

4.

MAI și alte agenții de aplicare a legii

2025

5.

MAI și PÎCCJ

2023

Obiectivul specific 5.4. - Întărirea rolului de coordonare metodologică a Corpului de control al prim-ministrului în domeniul controlului administrativ desfășurat la nivelul administrației publice centrale:

Reglementarea funcției de coordonare metodologică a structurilor cu atribuții de control din cadrul ministerelor și autorităților din administrația publică centrală, cu respectarea independenței operaționale a acestora, în vederea creării unui standard de calitate în control, aplicabil la nivelul întregului aparat guvernamental;

Consolidarea capacității structurilor de control administrativ din administrația publică centrală de a identifica riscurile și vulnerabilitățile instituționale, implicit pe cele ce vizează aspecte de integritate;

Organizarea unor sesiuni de pregătire și perfecționare a personalului cu atribuții de control;

Dezvoltarea unui mecanism de cooperare între structurile de control administrativ în vederea desfășurării unor acțiuni de control pluridisciplinare.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

SGG

Sem. II 2022

2.

Autoritățile și instituțiile publice

Permanent

3.

CCPM

Anual

4.

CCPM

2023

IMPLICAȚII PENTRU BUGET

Implementarea strategiei se va realiza în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2021-2024. Finanțarea se va asigura din bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinație. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică, autoritate publică și întreprindere publică să își revizuiască prioritățile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2021-2025 a resurselor minimale.

În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii vor fi avute în vedere și surse de finanțare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile structurale aferente perioadei 2021- 2027 sau finanțarea externă oferită de alte organizații/state (spre exemplu, Banca Mondială, Mecanismul financiar norvegian, asistență bilaterală din partea altor state).

Aplicarea hotărârii de Guvern se va realiza în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, precum și în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale instituțiilor implicate în implementarea Strategiei.

IMPLICAȚII JURIDICE

Consolidarea intervenției împotriva corupției va implica și analiza și, după caz, îmbunătățirea legislației incidente, după cum se menționează, sau ar putea rezulta indirect în cuprinsul obiectivelor generale și direcțiilor de acțiune aferente.

Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va putea implica și adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituțiilor implicate.

MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Organisme responsabile cu coordonarea și monitorizarea implementării strategiei

Implementarea SNA 2021 – 2025 se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern. MJ va comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul strategiilor anterior, respectiv:

platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție;

platforma administrației publice centrale;

platforma administrației publice locale - coordonată în parteneriat cu MDLPA (care se va ocupa de convocarea acesteia);

platforma mediului de afaceri;

platforma societății civile.

Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie. În cadrul platformelor de cooperare, entitățile participante vor prezenta, sintetic, progresele și dificultățile înregistrate în implementarea măsurilor prevăzute de SNA 2021-2025 care sunt în sarcina acestora.

Pentru sprijinirea procesului de monitorizare și de implementare a măsurilor prevăzute de strategie, MJ va asigura secretariatul tehnic al SNA.

Metodologia de monitorizare a SNA Obiectivele procesului de monitorizare sunt:

identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;

identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție;

creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de prevenire a corupției, în sectorul public și privat.

Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituțiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activități de monitorizare și suport instituțional pentru implementarea strategiei care vor include:

realizarea rapoartelor anuale de monitorizare;

sprijinirea implementării SNA de către autoritățile și instituțiile publice;

realizarea noului portal SNA;

centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (anexa nr. 3 la H.G.), în baza rapoartelor de autoevaluare;

documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate;

organizarea misiunilor de evaluare tematică și a misiunile de evaluare tematică ad-hoc;

realizarea de cercetări și studii;

realizarea unor stagii de schimb de experiență și bune practici cu instituțiile publice relevante din perspectiva implementării SNA.

În situația apariției unor circumstanțe excepționale care relevă posibila aplicare deficitară a cadrului normativ din materia integrității sau care au fost cauzate de un incident de integritate, ST SNA va putea iniția demersurile de organizare a unor misiuni de evaluare tematică ad-hoc. Scopul acestor misiuni ad-hoc este evaluarea modului de implementare de către instituție a măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, din perspectiva contextului excepțional care a reclamat această măsură.

Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual de către secretariatul tehnic și vor include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate în cadrul platformelor. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise în formatele internaționale la care România este parte.

Procedurile de monitorizare urmează să fie detaliate în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al ministrului justiției, după consultarea celor cinci platforme de cooperare.

Evaluarea

ex-post

a impactului strategiei

Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului așteptat și eficiența intervențiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eșec, cât și sustenabilitatea rezultatelor și impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea

ex-post

trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractați evaluatori externi.

Anexa nr. 2

și măsurilor din strategie

Seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor

OBIECTIV GENERAL NR. 1 – CREȘTEREA GRADULUI DE IMPLEMENTARE A MĂSURILOR DE INTEGRITATE LA NIVEL ORGANIZAȚIONAL

Obiectiv specific nr. 1.1. – Implementarea măsurilor de integritate la nivel național

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a declarației privind asumarea unei agende de integritate organizațională;

Declarație adoptată Declarație distribuită

Adoptarea unei declarații neadaptate contextului instituțional

Nivel scăzut de implicare al angajaților

2. Adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a planului de integritate, urmare consultării angajaților și a evaluării de risc conform HG nr. 599/2018 și asigurarea resurselor necesare implementării acestuia;

Plan de integritate adoptat

Persoane desemnate pentru monitorizarea implementării planului de integritate

Nivel scăzut de implicare al angajaților

Caracter exclusiv formal al consultării

Tipuri de resurse efectiv alocate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

3.

Evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou apărute;

Raport de evaluare întocmit și publicat pe site-ul insituției

Plan adaptat și publicat pe site-ul instituției, dacă este cazul

Caracter formal al demersului în absența aplicării efective a metodologiei de evaluare a riscurilor

4. Identificarea, analizarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor de corupție, precum și

stabilirea

și

implementarea

Registrul riscurilor de corupție completat

Nr. de riscuri și vulnerabilități identificate

Caracter formal al demersului în absența aplicării efective a metodologiei de evaluare a riscurilor

măsurilor de prevenire și control

al acestora, conform HG nr.

Nr de măsuri de intervenție

599/2018;

Formarea profesională a membrilor Grupului de lucru pentru aplicarea efectivă a

metodologiei de evaluare a riscurilor

5. Identificarea, evaluarea și raportarea unitară a incidentelor de integritate, conform HG nr. 599/2018, precum și stabilirea unor măsuri de prevenire și/sau control urmare producerii acestora;

Rapoarte întocmite

Nr. de incidente identificate

Nr. și tipul de măsuri de prevenire și/sau control luate

Identificarea greșită a faptelor ca incidente de integritate

Lipsa de relevanță a datelor provenită din greșita încadrare a faptelor ca incidente de integritate

6.

Transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile de coordonare și monitorizare a strategiei;

Participarea la reuniunile platformelor de cooperare

Transmiterea raporării anuale privind implementarea măsurilor prevăzute în strategie, însoțită de anexele completate urmare a colectării integrale a indicatorilor

Transmiterea de date incomplete sau cu întârziere

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Participarea la misiunile tematice de evaluare

7. Intensificarea utilizării noului portal al SNA pentru creșterea gradului de informare al publicului despre monitorizarea implementării SNA, a noilor tendințe și evoluții în domeniul integrității;

Seturi de date încărcate de instituțiile vizate (prin raportare la obligațiile derivate din SNA)

Nr. de accesări ale portalului

Funcționarea deficitară a portalului

Acces limitat la internet

Lipsa de acuratețe a datelor încărcate

Raportarea neunitară

8. Monitorizarea elaborării și implementării planului de integritate în cadrul a trei instituții publice, în sistem pilot

Raport de monitorizare întocmit

Lipsa cooperării managerilor instituțiilor în cadrul proiectului pilot

Caracter formal al demersului

9. Îmbunătățirea criteriilor de selecție,

promovare

și/sau

Analiza legislației realizată

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

recompensare a persoanelor aflate în funcții publice, prin consolidarea garanțiilor de integritate, luând în calcul inclusiv abaterile de la normele etice.

Propuneri legislative sau de alt tip elaborate pe baza concluziilor analizei

Obiectiv specific nr. 1.2. – Îmbunătățirea cooperării internaționale în domeniul integrității

1. Promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție

Nr. de evenimente și proiecte prin intermediul cărora s-a promovat rolul activ al RO

Caracterul formal al implicării

Rezerve ale celoralte state membre cu privire la activitatea RO

Nr. și tipul de activități desfărșurate

Neimplementarea recomandărilor internaționale adresate RO

Comunicarea incompletă sau tardivă a răspunsurilor la solicitările transmise de organizații internaționale

2. Îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării cu autoritățile și structurile similare din alte state, organismele și agențiile internaționale în vederea promovării integrității

Nr. de seturi de date/documente conținând informații ce fac obiectul schimbului

Nr. de noi demersuri inițiate cu autoritățile și structurile similare din alte state, organismele și agențiile internaționale în vederea promovării integrității

Caracterul formal al implicării

Rezerve ale celoralte state membre cu privire la activitatea RO

3. Creșterea gradului de utilizare

Nr. de instrumente utilizate

Nr. de demersuri ce implică aspecte de cooperare internațională

Caracterul formal al utilizării instrumentelor

Rezerve ale celoralte state membre cu privire la activitatea RO

a instrumentelor prevăzute în

documentele adoptate la nivel

regional sau internațional care

vizează

cooperarea

internațională în prevenirea și

combaterea

fenomenului

corupției

Obiectiv general 2 - REDUCEREA IMPACTULUI CORUPȚIEI ASUPRA CETĂȚENILOR

Indicatori de performanță

Riscuri

1.Creșterea gradului de educație anticorupție a cetățenilor și oficialilor publici, cu accent pe drepturile acestora în relația cu autoritățile și instituțiile publice și impactul corupției asupra serviciilor publice;

Nr. și tip de activități de creștere a educației anticorupție

Nr. beneficiarilor activităților de creștere a educației anticorupție

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Nivel scăzut de participare și implicare

Caracterul formal al activităților

Feedback ul dat de participanți cu privire la calitatea activităților de creștere a educației anticorupție;

Calitatea scăzută a activităților de creștere a eduației anticorupție

Rezultatele participanților înregistrare la testările de evaluare din cadrul activităților de formare în domeniul anticorupție

2. Consolidarea profesionalismului în cariera personalului din sectorul public, inclusiv prin aplicarea efectivă a mecanismelor de evaluare a performanțelor, evitarea numirilor temporare în funcțiile publice de conducere, transparentizarea procedurilor de recrutare în sectorul public și asigurarea stabilității funcției publice

Nr. instituțiilor publice care au realizat evaluarea personalului

Nr. oficialilor publici evaluați

Nr. și tipul măsurilor dispuse urmare evaluărilor realizate

Nr. posturi de conducere ocupate cu titlu permanent

Procentul posturilor de conducere ocupate cu titlu permanent prin raportare la numărul total al posturilor de conducere din instituție

Evaluarea formală a oficialilor publici

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Nr. și tip de măsuri luate în vederea asigurăririi vizibilității anunțurilor aferente procedurilor de recrutare

3. Asigurarea unei protecții efective a cetățenilor care sesizează presupuse incidente de integritate săvârșite de furnizorii de servicii publice

Nr. sesizări referitoare la incidente de integritate soluționate

Procentul sesizărilor referitoare la incidente de integritate raportat la numărul total de sesizări înregistrate la nivelul instituției

Măsuri luate urmare sesizărilor

Neaplicarea efectivă a măsurilor de protecție

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Necorelarea datelor referitoare la sesizările

Nr. și tip de măsuri de protecție aplicate efectiv cetățenilor

care s-au aflat pe circuitul de soluționare al mai multor instituții

4.

Formarea unei culturi civice de confruntare a fenomenului corupției „mici”, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, social media);

Nr. de sesizări transmise de cetățeni

Nr. și tip de canale utilizate

Nr. de campanii de conștientizare organizate

Nr. activități de educație a publicului

Nr. materiale educative diseminate

Nr. de mesaje preventive (postări) publicate pe canalele instituționale de comunicare online (Facebook, Instagram, Twitter, Youtube, etc)

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neimplicarea cetățenilor în demers

Acces limitat la internet

Lipsa secialiștilor în domeniul comunicării online

5. Digitalizarea serviciilor publice care pot fi automatizate, cu scopul de a reduce riscurile de corupție generate de interacțiunea directă cu oficialii publici;

Nr. de servicii publice digitalizate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Acces limitat la internet

6.

Reglementarea transparentă a procedurilor de obținere cu celeritate (sau în regim de urgență) a serviciilor publice

Nr. proceduri transparentizate privind obținerea cu celeritate sau în regim de urgență a serviciilor publice

Nr. de măsuri luate în vederea asigurării informării efective privind procedurile de obținere cu celeritate (sau în regim de urgență) a serviciilor publice

Nr. de servicii publice furnizate urmare procedurilor de obținere cu celeritate sau în regim de urgență

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neutilizarea procedurilor de obținere cu celeritate sau în regim de urgență a serviciilor publice

Stabilirea unor tarife disproportionate

7. Evaluarea ex-post a politicilor publice din perspectiva

Nr. analize ex-post privind performanța politicilor publice

Absența

informațiilor

necesare cu privire la eforturile

de

performanței și a rentabilității cheltuielilor publice

Nr. de măsuri de remediere luate urmare analizelor ex-post

implemenatre ale politicilor publice

Lipsa personalului specializat pentru realizarea unor astfel de evaluări

Absența informațiilor necesare cu privire la cheltuieli

Obiectiv general 3 - CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI INSTITUȚIONAL ȘI A CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI

Obiectiv specific nr. 3.1. – Eficientizarea măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum și prin asigurarea implementării lor efective

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Revizuirea cadrului normativ privind consilierul de etică în scopul consolidării statutului și mandatului acestuia (raportat la evoluțiile ulterioare: analiza necesității de consolidare a statutului consilierului de etică prin reglementarea ca funcție distinctă, fără cumularea cu atribuțiile de serviciu derulate în mod curent, cu considerarea modificării statutului temporar – fie în sensul permanentizării, fie în sensul majorării perioadei de 3 ani)

Analiza realizată

Act normativ de modificare adoptat

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Absența informațiilor necesare pentru realizarea analizei

Concluzii care nu susțin necesitatea modificării

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Neimplicarea instituțiilor publice interesate în procesul de elaborare a actului normativ

2. Asigurarea funcționării unei rețele naționale a consilierilor de etică (evenimente anuale cu caracter formativ și de diseminare a celor mai bune practici)

Rețeaua națională a consilierilor de etică funcțională

Nr. de evenimente anuale organizate

Nr. de sesiuni de formare profesională derulate

Nr. și tip de resurse informative diseminate în cadrul rețelei

Lipsa interesului personalului /conducerii instituției publice

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neutilizarea rețelei naționale de către consilierii de etică

3. Asigurarea de către instituțiile tutelare a aplicării efective și unitare a legislației

Nr. de raportări

Lipsa interesului personalului /conducerii instituției publice

de transpunere a Directivei 1937 în toate structurile subordonate acestora, inclusiv în cadrul întreprinderilor publice

Nr. de proceduri interne armonizate/elaborate conform prevederilor legislative

Nr. și tip de canale de raportare disponibile în cadrul instituțiilor

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Nr. de instituții în care există persoane/compartimente special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor în interes public

Nr. de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea normelor, diferențiat pe tipologii

Nr. de situații de represalii la locul de munca

Nr. de plângeri depuse in instanță

4. Derularea de sesiuni de informare adresate sectorului public și a celui privat privind noul cadru legislativ de transpunere a Directivei 2019/1937

Nr. de sesiuni de formare organizate Nr. de persoane instruite

Feedback din partea persoanelor instruite

Lipsa interesului personalului /conducerii instituției publice

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

5. Elaborarea unui ghid privind protecția avertizorilor în interes public care va include bune practici identificate la nivel național și european

Ghid realizat

Nr. bune practici identificate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare Neidentificarea de bune practici

6. Instituirea unui cadru normativ unitar de reglementare a interdicțiilor post-angajare din sistemul public în sistemul privat și vice- versa, a unor proceduri de control privitor la respectarea acestora și a sancțiunilor aferente încălcării interdicțiilor, precum și instituirea unor proceduri de verificare a priori de către

angajatorii din sectorul privat a

Act normativ adoptat

Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Imposibilitatea cuprinderii unor categorii extinse în reglementare

Întârzieri

în

reglementarea și implementarea procedurilor de control

respectării interdicțiilor la angajare

Obiectiv specific nr. 3.2. – Extinderea culturii transparenței pentru o guvernare deschisă în administrația publică

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Monitorizarea și evaluarea aplicării

de

către

administrația publică centrală

Raport adoptat

de

monitorizare

elaborat

și

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

și

locală

a

standardului

general de publicare a informațiilor de interes public prevăzut în Anexa nr. 4;

Lipsa de implicare a administrației publice centrale și locale

Aplicarea deficitară a standardelor generale de publicare a informațiilor de interes public

Elaborarea de o manieră formală a raportului de monitorizare

2.Modificarea cadrului legislativ în vederea asigurării aplicării uniforme a standardului general de publicare a informațiilor de interes public ex-officio la nivelul autorităților publice centrale și locale;

Act normativ adoptat

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Nepalicarea uniformă a standardului general de publicare

a

informațiilor de interes public ex officio

Lipsa monitorizării evoluțiilor înregistrate privind publicarea informațiilor de interes public ex officio

3. Asigurarea cadrului operațional

și

legal

al

Act normativ adoptat

Întârzieri în adoptarea actului normativ

platformei E-consultare – catalog centralizat de publicare a proiectelor de acte normative spre consultare publică

Platformă dezvoltată

Nr. și tipul de acte publicate spre consultarea publică

Întârzieri

în

dezvoltarea conceptului operațional

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Accesul limitat la internet

4.

Dezvoltarea platformei CONECT (Catalogul Organizațiilor Neguvernamentale pentru Evidență, Consultare și Transparență) pentru a sprijini preluarea adecvată de către autoritățile administrației publice a specializării de la nivelul societății civile

Platformă dezvoltată

Nr. de organizații neguvernamentale implicate

Nr. de seturi de date existente

Întârzieri

în

dezvoltarea conceptului operațional

Interconectarea defectuoasă a bazelor de date

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Acces limitat la internet

5. Consolidarea și extinderea platformei Registrului Unic de Transparență a Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului României și administrației publice locală

Act normativ adoptat

Nr. parlamentari care utilizează RUTI

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Neutilizarea RUTI de către destinatari

Nr. autorități

publice

locale

care

Nealocarea resurselor

utilizează RUTI

umane și financiare necesare

6.Actualizarea evidenței unice a persoanelor juridice fără scop patrimonial cu statut de utilitate publică și sprijinirea autorităților inițiatoare în vederea realizării monitorizării și evaluării aplicării prevederilor

O.G. nr 26/2000 în materia statutului de utilitate publică.

Evidență actualizată (cuprinzând următorii indicatori):

denumire,

baga legală,

anul dobândirii statutului.

Neidentificarea tuturor persoanelor juridice fără scop patrimonial cu statut de utilitate publică

Obiectiv specific nr. 3.3. – Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale

Indicatori de performanță

Riscuri

1.

Auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice

Nr. recomandări formulate

Gradul de implementare a recomandărilor formulate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Structuri de audit consolidate

Lipsa cooperării din partea autorităților publice

2. Auditarea externă a sistemelor de integritate organizațională la nivelul administrației publice centrale și, ulterior, la nivelul administrației publice locale

Nr. de instituții din administrația publică centrală auditate extern

Nr. de instituții din administrația publică locală audiate extern

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa cooperării din

partea

autorităților publice

Lipsa

de

specializare

pe

teme

de

integritate a auditorilor externi

Întârzieri în derularea misiunilor de audit extern

3.

Evaluarea mecanismului de control intern managerial din perspectiva standardului nr. 1 – etica, integritatea, în vederea identificării vulnerabilităților aferente

Nr. de concluzii și recomandări în urma evaluării mecanismului de control intern managerial

Nr. de măsuri implementate în urma finalizării evaluării

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Întârzieri în elaborarea evaluării

4.

Întărirea mecanismelor de gestionare a riscurilor de corupție prin dezvoltarea de aplicații informatice dedicate acestora

Nr. de aplicații informatice dezvoltate

Gradul de utilizare a aplicațiilor de către personal

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa interesului sau cunoștințelor personalului

Dificultăți tehnice

Utilizarea improprie/ dificilă a aplicațiilor dezvoltate

5. Elaborarea Strategiei Naționale pentru lupta antifraudă 2021-2027, sub coordonarea Departamentului pentru lupta antifraudă

Proiect al Strategiei pus în dezbatere publică Actul normativ adoptat

Întârzieri în elaborarea proiectului de document strategic

Lipsa unui plan de acțiune sau a unui mecanism de monitorizare a strategiei

6.

Organizarea de acțiuni de conștientizare și de formare profesională în vederea eficientizării cooperării cu EPPO în cursul investigațiilor sau al urmăririlor penale desfășurate, în conformitate cu principiul cooperării loiale

Nr. de acțiuni de conștientizare și formare profesională organizate

Nr. de participanți la sesiunile de formare Feedback din partea persoanelor instruite

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa interesului personalului

Obiectiv general 4 – CONSOLIDAREA INTEGRITĂȚII ÎN DOMENII DE ACTIVITATE PRIORITARE

Obiectiv specific 4.1. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Consolidarea mecanismului de prioritizare a alocărilor bugetare și evaluare a oportunității deciziilor MS și CNAS privind utilizarea fondurilor publice conform unor metodologii specific;

Mecanism de prioritizare a investițiilor consolidat

Personal angajat și mecanism consolidat

Act normativ publicat pentru obligativitatea completării registrelor naționale

Registre de boli funcționale la nivel național

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Control ineficient asupra modului de introducere și validare a datelor în registre / Proces defectuos de asigurare a calității datelor introduse

Implementarea defectuoasă a soluțiilor software la nivel național sau local

Mecanism

pentru

monitorizarea aplicării ghidurilor clinice funcțional

2. Transparentizarea utilizării resurselor publice prin publicarea centralizată a datelor privind achizițiile din sănătate (pe site-ul

www.ms.ro

și alte platforme informatice);

Act normativ publicat care stabilește obligativitatea încărcării de informații privind contractele de achiziție și actele adiționale pe site-ul

www.ms.ro

și alte platforme informatice.

Lipsa cooperării managerilor instituțiilor în publicarea transparentă a datelor

Probleme cu implementarea soluției software

Nr. și tipuri de seturi de date publicate pe site-ul

www.ms.ro

și alte platforme informatice.

Implementarea defectuoasă a soluțiilor software la nivel național sau local

Toate transferurile de valoare dintre personalul medical și industria farmaceutică publicate prin ANMDM

3. Suplimentarea și consolidarea structurilor de control și integritate ale MS și CNAS;

Act normativ modificat pentru a permite ministrului sănătății să dispună efectuarea controlului pentru activitățile finanțate de la MS, la unitățile sanitare care nu sunt în subordinea MS, fără a fi nevoie de acordul autorităților locale/ unităților sanitare private

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Modificarea Regulamentului de organizare și funcționare al MS și CNAS

Nr. de parteneriate realizate cu instituții naționale și internaționale specializate în prevenirea fraudelor și corupției în sănătate (ex. EHFCN)

4. Instituirea la nivelul MS s ̧ i CNAS

Ordin al ministrului sănătății și

Nealocarea resurselor umane

a unui mecanism comun de monitorizare

s ̧ i

control

al

al președintelui CNAS pentru definirea metodologiei de monitorizare și control în

și financiare necesare

furnizorilor din sistemul de asigura ̆ ri sociale de sa ̆ na ̆ tate

cadrul acțiunilor de control comune pentru furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate

Personal adițional angajat în cadrul MS

Neadoptarea actului normativ

Implementarea defectuoasă a soluțiilor software la nivel național sau local

Nr.ul de alerte generate de mecanismul de monitorizare care au dus la realizarea de controale

Nr.ul de controale realizate

Soluție software dezvoltată și funcțională

5. Consolidarea mecanismului de trasabilitate a medicamentelor pe piața românească

Convenția Medicrime ratificată

Neadoptarea actului normativ de ratificare

Actul normativ adoptat nu asigură conformitatea cu prevederile Convenției Medicrime

6. Introducerea în contractul de management al spitalelor publice a unor indicatori de evaluare prin care actele de corupție, incompatibilitățile, abuzurile și conflictele de interese ale personalului din subordine să fie considerate eșecuri de management;

Introducerea unui contract standard de management al apitalelor publice în care să se regăsească indicatorii de evaluare prin care actele de corupție, incompatibilitățile, abuzurile și conflictele de interese ale personalului din subordine să fie considerate eșecuri de management ;

Actualizarea contractelor de management încheiate anterior

Număr și tip de măsuri dispuse în gestionarea eșecului de management

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neaprobarea formei standard a contractului de management în care să se regăsească indicatorii de evaluare prin care actele de corupție, incompatibilitățile, abuzurile și conflictele de interese ale personalului din subordine să fie considerate eșecuri de management

7. Optimizarea implementării Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, în cadrul sistemului de sănătate publică

Număr și tip de măsuri luate în vederea optimizării implementării

Număr de riscuri identificate

Număr și tipul de măsuri de intervenție

Nealocarea și financiare

resurselor umane necesare

8. Desfășurarea de activități continue de îndrumare metodologică pe teme privind transparența, etica și integritatea, dedicate personalului din instituțiile din sistemul de sănătate publică

Număr și tip de activități organizate

Feed-back al grupului țintă

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes din partea grupului țintă

Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Abordarea în cadrul disciplinelor ce vizează dezvoltarea și diversificarea competențelor sociale și civice în cadrul învățământului preuniversitar a tematicilor referitoare la prevenirea victimizării și discriminării, gestionarea agresivității, prevenirea corupției, statul de drept

Nr. de cadre didactice formate pentru predarea tematicilor referitoare la prevenirea victimizării și discriminării, gestionarea agresivității, prevenirea corupției

Nr. și tipul de teme/ exerciții cuprinse în curriculum-ul disciplinei ce vizează dezvoltarea și diversificarea competențelor sociale și civice în cadrul învățământului preuniversitar

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa specializării cadrelor didactice pentru predarea tematicilor avute în vedere

Predarea de o manieră formală a tematicilor

Lipsa de interes a elevilor

2.

Aprobarea

unui ghid

Ghid elaborat,

aprobat

și

Neutilizarea ghidului pentru

pentru elaborarea codului de

diseminat

elaborarea codului de etică

etică, adaptat nevoilor specifice,

la

nivelul

unităților

de

învățământ preuniversitar

3.

Consolidarea publicării

Raport

anual

privind

Opacitatea

instituțiilor

de

standardizate a informațiilor privind veniturile, cheltuielile,

activitatea

de

cercetare,

învățământ

achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ (publicare centralizată/agregată)

academică și financiară întocmit și publicat

Profilul google academic al fiecărui cadru didactic

Nr. declarații de avere și de interese publicate de persoanele cu funcții de conducere și control din cadrul unităților sistemului de învățământ de stat

Lipsa profilului google academic

Cuantumurile veniturilor și cheltuielilor publicate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Nr. execuții bugetare publicate

Nr. contracte publice publicate

Bunuri și servicii achiziționate

Suma anuală a sponsorizărilor primite publicată

4. Extinderea protocolului privind educația juridică în școli inclusiv pentru mediul universitar

Semnarea protocolului extins;

Nr. și tip de activități desfășurate în baza protocolului

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa organizării de activități în baza protocolului

Lipsa de interes pentru organizarea de activități

5. Consolidarea mecanismelor de

autorizare

/

acreditare

/

Stabilire criterii clare de acreditare;

Asigurarea transparenței procedurii de acreditare;

Mecanism de evaluare continuă a calității serviciilor instituit

Sistem de selecție aleatorie dezvoltat

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

certificare

a

furnizorilor

de

cursuri

anticorupție

din

perspectiva calității serviciilor,

inclusiv prin instituirea unui

mecanism de evaluare continuă a

calității serviciilor și dezvoltarea

unui

mecanism

de

selecție

aleatorie a evaluatorilor ANC

prezenți

la

examenele

de

certificare în urma derulării

cursurilor

cu

respectarea

obligațiilor

de

evitare

a

conflictelor

de

interese

și

pantouflage-ul între aceștia și furnizorii de formare;

6. Reglementarea la nivelul legislației primare a situațiilor care pot genera conflicte de interese sau incompatibilități în rândul personalului didactic, precum practicile de tipul meditațiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile clase, participarea la after-school-urile deținute de către personalul didactic a elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor de examinare de către personalul didactic pentru elevii de la propriile clase

Identificarea situațiilor care pot genera conflicte de interese sau incompatibilități

Act normatriv revizuit/ completat/ adoptat care să stipuleze interdicții clare, vizând practicile de tipul meditațiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile clase, participarea la after-school-urile deținute de către personalul didactic a elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor de examinare de către personalul didactic pentru proprii elevi

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Întârzieri în adoptarea de acte normative

7. Creșterea obiectivității prin identificarea de soluții IT în vederea desemnării componenței formatelor de evaluare din cadrul sistemului de învățământ (precum ARACIS, ARACIP, CNPEE);

Soluții IT funcționale

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

8. Asigurarea corectitudinii evaluărilor cadrelor didactice în conformitate cu obiectivele programelor de studii și cu normele de integritate prin stabilirea unei proceduri standard de selecție aleatorie a membrilor comisiilor de evaluare a acestora;

Procedură standard de selecție aleatorie a membrilor comisiilor de evaluare a cadrelor didactice elaborată

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

9. Organizarea de cursuri de etică și integritate, cu accent pe cele destinate cadrelor didactice din învățământul superior care predau cursuri de etică și integritate, și punerea accentului

pe aspecte de etică în cursurile

Nr. de cursuri organizate Feed-back al grupului țintă

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes pentru organizarea cursurilor

de metodologie a cercetării în cadrul învățământului universitar;

10. Utilizarea de softuri anti- plagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de licență, disertație, teze de doctorat etc.) din învățământul superior, cât și pentru evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri);

Reglementarea obligativității utilizării de softuri anti- plagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de licență, disertație, teze de doctorat etc.) din învățământul superior, cât și pentru evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri)

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes pentru utilizarea acestora

11. Uniformizarea aplicării standardelor de integritate prin exercitarea de către Ministerul Educației a unui rol activ de sprijin / îndrumare metodologică a tuturor responsabililor de implementarea SNA din unitățile subordonate sau aflate în coordonarea sa, inclusiv prin elaborarea de proceduri model

Nr. și tip de activități de sprijin/ îndrumare organizate

Nr. de proceduri model elaborate

Desfășurarea de activități de popularizare a procedurilor model elaborate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes din partea grupului țintă

12. Transparentizarea și standardizarea proceselor de luare a deciziilor în domeniul asigurării calității, concomitent cu clarificarea rolurilor instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu (de exemplu, MEN – ARACIS), astfel încât deciziile din domeniu să fie predictibile și ușor de urmărit de către beneficiarii lor și de către societate.

Nr. și tip de măsuri de transparentizare luate

Procese standardizate de luare a deciziilor în domeniul asigurării calității, concomitent cu clarificarea rolurilor instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu stabilite și popularizate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes din partea grupului țintă

13. Evaluarea impactului și, după caz, revizuirea periodică a instrumentelor de monitorizare, evaluare și sancționare a abaterilor de la etica și integritatea academică

Evaluarea impactului abaterilor de la etica și integritatea academică cu formularea de recomandări, după caz

După caz, revizuirea instrumentelor de monitorizare, evaluare și sancționare pe baza nevoilor identificate în cadrul evaluării

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Caracterul formal al demersului

Obiectiv specific 4.3. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administrația publică locală

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Crearea unui cadru de uniformizare a procedurilor administrative disponibile la nivelul UAT-urilor, reducând astfel gradul de vulnerabilitate

Un ghid privind elaborarea procedurilor

Nr. de tematici care au fost avute în vedere pentru elaborarea ghidului

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Nr. instituții care au adoptat/și-au revizuit procedurile pe baza ghidului

2.

Digitalizarea

procesului de obținere a autorizațiilor (în ceea ce privește cele cinci proceduri administrative descrise în cadrul Studiului privind analiza procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție ) și minimalizarea interacțiunii dintre funcționarul public și cetățean

Dezvoltare platforma online la nivel national pentru procedurile administrative identificate ca fiind cele mai vulnerabile la corupție

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Întârzieri în adoptarea de acte normative, norme metodologice și proceduri

3. Actualizarea anuală a scorului index al integrității în cadrul administrației publice locale

Indexul integrității în administrația publică locală actualizat și publicat

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Întârzieri în actualizarea scorului index al integrității

4. Realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii și integrității

Nr. și tip de activități desfășurate

Sustenabilitatea proiectelor/activităților realizate

Feed-backul grupului țintă

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de implicare a autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile

5. Stabilirea unor condiții de eligibilitate din perspectiva cadrului de integritate aplicabil pentru APL în vederea accesării fondurilor publice

Nr. și tip de condiții stabilite

Procedură/măsuri de monitorizare a îndeplinirii condițiilor

Act normativ adoptat

Neaplicarea condițiilor de eligibilitate stabilite de actul normativ

Lipsa monitorizării îndeplinirii condițiilor de eligibilitate

6. Transparentizarea procedurilor de alocare de fonduri prin programele naționale de investiții și eficientizarea mecanismelor de colectare și publicare de date referitoare la implementarea proiectelor finanțate prin program.

Nr. de informații publicate

Mecanisme de colectare și publicare de date referitoare la implementarea proiectelor funcționale

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neaplicarea actului normative adoptat

Obiectiv specific nr. 4.4. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012-2015)

Nr. de hotărâri definitive contradictorii analizate

Nr. de recursuri în interesul legii promovate

Nealocarea resurselor umane necesare efectuării analizei

Lipsa sesizării unei practici neunitare

2. Elaborarea unei hărți naționale de risc, care să aibă drept scop identificarea funcțiilor implicate în achiziții publice care sunt vulnerabile la corupție, a domeniilor în care achizițiile publice sunt mai expuse corupției și a etapelor procedurilor de achiziții publice în care apar indicii de corupție

Nr. de funcții vulnerabile la corupție identificate

Nr. de domenii în care achizițiile publice sunt mai expuse corupției

Lipsa identificării corecte a zonelor expuse corupției

Caracterul formal al demersului

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

3. Atragerea și menținerea în sistem a personalului specializat în achiziții publice, inclusiv prin consolidarea statutului acestora, cât și asigurarea unui regim de protecție adecvat

împotriva

Modificarea reglementărilor pentru consolidarea statutului

Raportul între nr.ul de intrări / ieșiri din sistem

Întârziere în adoptarea unui act normativ în vederea consolidării statutului

Neaplicarea efectivă a măsurilor de protecție

tentativelor de intimidare

Nr. de sesizări a organelor de urmărire

sau corupere

penală cu privire la presupuse tentative de corupere și/sau intimidare

Lipsa de eficiență a măsurilor de menținere în sistem

a

personalului

specializat

în

achiziții

publice

4. Elaborarea unor ghiduri pentru achiziții publice directe și modele de proceduri pentru procedurile instituționale exceptate de la Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Nr. de ghiduri elaborate

Nr. de modele de proceduri elaborate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neaplicarea ghidurilor elaborate

5. Continuarea reformei controlului ex-ante prin creșterea capacității personalului implicat în această activitate de a identifica acele elemente care pot afecta intensitatea și calitatea competiției în cadrul procedurilor de atribuire verificate

Nr.ul de persoane implicate în realizarea controlului ex-ante care au fost formate profesional

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neidenficarea corectă a elementelor care pot afecta intensitatea și calitatea competiției în cadrul procedurilor de atribuire verificate

7.

Adăugarea

în

documentația de achiziții a

Adoptare act normativ pentru a completa documentația de achiziții

Întârziere în adoptarea actului normativ

unor chestionare privind programele de integritate ale ofertanților

Nr. chestionare completate Nr. riscuri identificate

Obiectiv specific nr. 4.5. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția privind combaterea mituirii

funcționarilor publici străini

Finalizarea implementării proiectului comun cu Secretariatul OCDE

Proiecte/activități de promovare a integrității în afaceri

Rezerve ale statelor membre OCDE privind extinderea componenței grupului de lucru

Neimplementarea recomandărilor formulate de OCDE

în tranzacțiile comerciale internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997, intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999 și punerea în aplicare a acesteia

2. Reglementarea

Adoptare act normativ pentru reglementarea funcției de conformitate

Standard ocupațional pentru ofițerii de conformitate reglementat

Nr.ul de întreprinderi publice care au desemnat ofițer de conformitate.

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Neaplicarea prevederilor noului act normativ

Lipsa de specializare a angajaților cu privire la mediul de conformitate

introducerii

funcției

de

conformitate

în

cadrul

întreprinderilor publice și

crearea

unui

standard

ocupațional adecvat pentru

ofițerii de conformitate;

3. Dezvoltarea unui sistem național de monitorizare a conformității din perspectiva integrității, la nivelul întreprinderilor publice

Sistem monitorizare a conformității funcțional

Nr.ul întreprinderilor publice care raportează

Întârzieri în asigurarea funcționalității sistemului de monitorizare a conformității

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

4.

Consolidarea utilizării planurilor de integritate ca instrumente manageriale

pentru

promovarea integrității organizaționale în cadrul întreprinderilor publice

Nr. planuri de integritate adoptate de către întreprinderile publice

Caracter formal al elaborării planurilor de integritate

Adoptarea unor planuri de integritate neadaptate contextul organizațional

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

5.

Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public

Nr. bune practici identificate

Nr. de activități comune de formare profesională

Nivel scăzut de participare și

implicare

a

reprezentanților din sectorul public și mediul de afaceri

Gradul de preluare a bunelor practici

6. Publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale

Bază de date disponibilă în format deschis care să cuprindă lista întreprinderilor la care statul este acționar (prin structuri centrale și locale) cu următorii indicatori:

date financiare,

indicatori de performanță,

Lipsa informațiilor cu privire la întreprinderile la care statul este acționar

- scrisoarea de așteptări,

- contractul de mandat,

- subvenții primite.

7.

Elaborarea unui studiu privind incidentele de integritate și a măsurilor de remediere luate în mediul de afaceri din România

Studiu elaborat și publicat

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neutilizarea studiului elaborat de către grupul țintă

8.

Aplicarea standardelor aferente open contracting data

Nr. seturi de date publicate

Neimplementarea OCSD de către instituțiile publice

Instituții și autorități publice care au aplicat standardul OCDS

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

9. Încurajarea operatorilor

privați

să

introducă

în

Nr. de campanii de conștientizare organizate

Nivel scăzut de aplicare a clauzelor anticorupție

contracte

clauze

anticorupție,

care

să

Nr. activități de prezentare de bune practici

permită părții care nu se află

în

culpă

să

denunțe

Nr. materiale educative diseminate

unilateral contractul în cazul

în care cealaltă parte este

condamnată definitiv pentru

corupție

și

să

utilizeze

chestionare de due diligence pentru evaluarea porgramelor de integritate ale partenerilor de afaceri, pe întreg lanțul de aprovizionare și distribuție;

Obiectiv specific nr. 4.6. - Creșterea transparenței publicității politice și a integrității finanțării partidelor politice, precum și a integrității alegerilor și referendumurilor

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Includerea unei definiții a publicității politice în Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Reglementarea definiției publicității politice în Legea nr. 334/2006

Nereglementarea / întârzieri în reglementarea definiției publicității politice

2.

Creșterea transparenței informațiilor privind publicitatea politică online, precum și persoanele implicate în finanțarea, pregătirea, amplasarea și distribuția de publicitate politică, concomitent cu marcarea ca atare a publicității politice

Reglementarea în Legea nr. 334/2006 a unor reguli care să asigure creșterea transparenței informațiilor privind publicitatea politică online, precum și persoanele implicate în finanțarea, pregătirea, amplasarea și distribuția de publicitate politică

Marcarea ca atare a publicității politice

Transmiterea către AEP a informațiilor privind publicitatea politică online, precum și persoanele implicate în finanțarea, pregătirea, amplasarea și distribuția de publicitate politică

Nereglementarea / întârzieri în reglementarea unor reguli care să asigure creșterea transparenței informațiilor menționate

Nemarcarea publicității politice

Netransmiterea / transmiterea

cu

întârziere / transmiterea incompletă către AEP a informațiilor privind publicitatea politică

online,

precum

și

persoanele implicate în finanțarea,

pregătirea, amplasarea

și

distribuția de publicitate politică

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

3. Raportarea și centralizarea electronică a informațiilor privind finanțarea activității curente a partidelor politice, finanțarea campaniilor electorale și a campaniilor pentru referendum

Nr.ul de raportări transmise către AEP Nr.ul de sesizări

Nr.ul de sancțiuni

Nr.ul de raportări centralizate electronic

Netransmiterea / transmiterea

cu

întârziere / transmiterea incompletă a raportărilor către AEP

Imposibilitatea centralizării electronice a informațiilor

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

4.

Asigurarea publicității în formate accesibile a surselor de finanțare a activității partidelor politice, a campaniilor electorale și a campaniilor pentru referendum, precum și a cheltuielilor aferente

Publicarea în formate accesibile a surselor de finanțare, precum și a cheltuielilor aferente

Nepublicarea

/

publicarea în formate neaccesibile

a

surselor de finanțare, precum și a cheltuielilor aferente

5.

Modificarea criteriilor de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat pentru activitatea partidelor politice, în vederea extinderii ariei de acordare a acestora și în cazul partidelor politice care, deși nu au obținut mandate în Parlament sau în consiliile județene, beneficiază de un grad de reprezentativitate semnificativ

Modificarea Legii nr. 334/2006 cu privire la criteriile de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat pentru activitatea partidelor politice, în vederea extinderii ariei de acordare a acestora

Modificarea cu întârziere a Legii nr. 334/2006

6. Formarea continuă a persoanelor care pot deveni membri ai birourilor electorale și ai oficiilor electorale, a experților electorali, precum și a operatorilor de calculator, cu privire la aspectele de integritate specifice proceselor electorale și la diminuarea riscurilor de corupție, precum și instituirea unui mecanism de evaluare a performanțelor acestora

Nr. de evenimente de formare continuă Nr. de participanți

Ghiduri elaborate

Instituirea unui mecansim de evaluare a performanțelor acestora

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

7. Reglementarea și punerea la dispoziția birourilor electorale și a oficiilor electorale a unui instrument informatic de verificare a decăderilor și interdicțiilor privind dreptul de a fi ales și dreptul de a ocupa o funcție publică eligibilă

Reglementarea posibilității folosirii unui instrument informatic de verificare a decăderilor și interdicțiilor privind dreptul de a fi ales și dreptul de a ocupa o funcție publică eligibilă de către birourile electorale și oficiile electorale

Punerea la dispoziția birourilor și oficiilor electorale a instrumentului informatic menționat

Nereglementarea / reglementarea cu întârziere a posibilității folosirii instrumentului informatic

Lipsa resurselor bugetare

pentru

punerea

la

dispoziția birourilor și

oficiilor

electorale a instrumentului informatic menționat

8. Adoptarea măsurilor necesare pentru operaționalizarea Rețelei electorale naționale reglementate de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente

Reglementarea prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Electorale Permanente, a atribuțiilor, structurii, organizării și funcționării Rețelei electorale naționale, precum și a indemnizațiilor ce revin membrilor acesteia

Neadoptarea Hotărârii de Guvern privind operaționalizarea Rețelei electorale naționale

Obiectiv specific nr. 4.7. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului

Indicatori de performanță

Riscuri

Îmbunătățirea transpa- renței procesului legislativ:

prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările și audierile publice, incluzând criterii pentru un Nr. limitat de circumstanțe în care să fie ținute ședințe secrete și asigurarea implementării acestora în practică;

prin evaluarea practicii existente și revizuirea în consecință a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum și a agendelor și rezultatelor ședințelor comisiilor, și pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor și

Regulamente modificate în sensul măsurii

Neadoptarea

/

întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Nepublicarea

/

publicarea

cu

întârziere

a

proiectelor legislative

/ amendamentelor / agendelor / rezultatelor ședințelor comisiilor

(iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgență să fie aplicată cu titlu de excepție într-un Nr. limitat de circumstanțe

2.

Asigurarea existenței unui mecanism de respectare a Codului de conduită atunci când este necesar

Reglementarea unui mecanism de respectare a Codului de conduită prin Hotărârea nr. 77/2017 privind Codul de conduită al deputaților și senatorilor

Mecanism de respectare a prevederilor codului implementat

Nr. de încălcări ale prevederilor Codului de conduită

Nemodificarea

/

întârzieri în modificarea Hotărârii nr. 77/2017 privind Codul de conduită al deputaților și senatorilor

Neimplementarea mecanismului

de

Nr. și tip de sancțiuni dispuse

respectare a prevederilor Codului de

conduită

al

deputaților și senatorilor

3. Stabilirea unui set robust de reguli cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari și asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat în mod corespunzător

Modificarea Hotărârii nr. 77/2017 privind Codul de conduită al deputaților și senatorilor

Nr. situații de consiliere cu privire la cadouri/ ospitalități/ favoruri/ alte beneficii

Nemodificarea

/

întârzieri în modificarea Hotărârii nr. 77/2017 privind Codul de conduită al deputaților și senatorilor

4.

Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacționeze cu persoane care desfășoară activități de lobby și alți terți care încearcă să influențeze procesul legislativ

Reglementarea modului în care membrii Parlamentului pot să interacționeze cu persoane care desfășoară activități de lobby și cu alți terți care încearcă să influențeze procesul legislativ

Nr. de întâlniri între membrii Parlamentului și alte persoane care desfășoară activități de lobby sau care încearcă să influențeze procesul legislativ

Nereglementarea / întârzieri în reglementarea acestor situații

5. Analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al senatorilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității

Regulamentul Senatului modificat

Nemodificarea Regulamentului Senatului / întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

6. Autoritatea parlamentară să înființeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată

solicita sfaturi în materie

Regulamente modificate

Nr. ședințe de consiliere

Nemodificarea Regulamentelor

/

întârzieri în adoptarea

de integritate și (ii) să ofere formare specializată și regulată cu privire la implicațiile normelor existente și a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrității parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită

Nr. cursuri de formare specializată

modificărilor legislative

7. Asigurarea unei cooperări interinstituționale corespunzătoare cu privire la raportarea gradului de implementare a recomandărilor formulate de organismele internaționale în materia luptei împotriva corupției

Nr. de răspunsuri transmise de către cele două Camere ale Parlamentului la solicitările privind gradul de implementare a recomandărilor formulate de organismele internaționale în materia luptei împotriva corupției

Netransmiterea

/

transmiterea

cu

întârziere

/

transmiterea incompletă a informațiilor relevante

Obiectiv specific nr. 4.8. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul protecției mediului înconjurător

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Instruirea personalului din cadrul autorităților publice centrale și locale și a reprezentanților sectorului privat cu privire la aspectele de integritate specifice domeniului mediului înconjurător (inclusiv gestionarea conflictelor de interese în procesul de aplicare a legislației de mediu și de utilizare a resurselor naturale) și diminuarea riscurilor de corupție

Nr.ul de sesiuni de formare/informare desfășurate

Nr.ul de persoane formate

Adaptarea materialelor/informațiilor diseminate în cadrul sesiunilor de formare/informare specificului activității

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes din partea grupului țintă

Caracterul formal al instruirilor

2. Identificarea activităților care sunt cele mai vulnerabile la corupție

Realizarea unui studiu care să cuprindă:

Criterii avute în vedere în evaluarea activităților cele mai vulnerabile la corupție;

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Idenficarea eronată a activăților vulnerabile

Analiza activităților specifice fiecărui domeniu de mediu;

Identificarea celor mai vulnerabile activități;

Plan de măsuri specifice în vederea prevenirii faptelor de corupție

Grad de implementare al planului de măsuri specifice în vederea prevenirii faptelor de corupție

3.

Colaborarea cu PÎCCJ, CSM, INM, ME și MAI în vederea dezvoltării unei curricule pt formarea profesională a practicienilor implicați în prevenirea și combaterea criminalității de mediu, care să includă aspecte privind prevenirea și combaterea faptelor de corupție asociate (Recomandare 8. GENVAL - ar trebui să ofere mai multe oportunități de formare pentru practicienii implicați în depistarea și/sau combaterea infracțiunilor împotriva mediului (de exemplu poliția, autoritățile vamale, procurori și judecători)

Grup de lucru constituit/platforma de colaborare

Curricula dezvoltată

Nr. de sesiuni de formare profesională a practicienilor organizate

Nr. de practicieni care au beneficiat de formare

Feedback din partea acestora cu privire la utilitatea sesiunilor de formare

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neaplicarea curriculei dezvoltate

4. Dezvoltarea/consolidarea parteneriatelor cu organizațiile non-guvernamentale/sectorul privat ce activează în domeniul protecției

mediului

(GENVAL

10.1.2. 2. statele membre sunt încurajate să elaboreze instrumente eficace de cooperare cu ONG-urile pentru îmbunătățirea soluționării plângerilor din domeniul mediului, precum cele stabilite între

autoritățile

române

și

Nr. de parteneriate încheiate

Nr. și tip de activități desfășurate

Sustenabilitatea rezultatelor

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neimplicarea instituțiilor publice în acest demers

Lipsa de interes din partea organizațiilor non- guvernamentale / sectorului privat pentru încheierea unor astdel de parteneriate

Greenpeace; (a se vedea 5.1.5 și 5.5)

Neaplicarea parteneriatelor

efectivă

a

Obiectiv specific nr. 4.9. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul protejării patrimoniului cultural

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Adoptarea unui cadru transparent, bazat pe criterii obiective pentru numirea, organizarea și funcționarea comisiilor de specialitate;

Adoptare act normativ

Nr. de criterii obiective introduse

Nr. de comisii de specialitate

a

căror

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Neaplicarea criteriilor obiective pentru constituirea comisiilor de specialitate

componență a fost numită

după adoptarea actului

normativ

2. Identificarea situațiilor care pot genera conflicte de interese pe parcursul emiterii certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor

Nr. de situații identificate

Nr. de măsuri de remediere luate

Caracterul formal al analizei Neluarea unor măsuri de remediere

3. Adoptarea unui cod de etică pentru membrii comisiilor de specialitate, precum și reglementarea obligației membrilor comisiilor de specialitate de a depune declarații de interese;

Cod de etică adoptat

Adoptare act normativ care reglementează obligația membrilor comisiilor de specialitate de a depune declarații de interese

Neconsultarea membrilor comisiilor de specialitate pentru elaborarea codului de etică

Adoptarea unui cod de etică neadaptat nevoilor

Întârzieri în adoptarea actului normativ care reglementează obligația membrilor comisiilor de specialitate de a depune declarații de interese

4. Transparentizarea, simplificarea și informatizarea procesului de emitere a certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor și ordinelor

de

ministru

Nr. set de informații care sunt publicate

Nr. de etape simplificate

Nr. de etape automatizate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

referitoare la obiective de patrimoniu cultural

5.

Întărirea mecanismului de inspecție și control cu privire la emiterea certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor și ordinelor de ministru referitoare la obiective de patrimoniu cultural;

Nr. de inspecții / controale realizate

Nr. de procese-verbale emise

Nr. de concluzii și / sau recomandări

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Nerespectarea recomandărilor formulate

Neorganizarea de inspecții și/sau controale

6. Elaborarea și implementarea de proceduri operaționale având conținut cadru unitar la nivelul serviciilor deconcentrate ale ministerului.

Nr. de proceduri operaționale adoptate

Nr.

de

servicii

deconcertate ale ministerului care aplică procedurile

Întârzieri în elaborarea procedurilor operaționale

Caracterul formal al demersului

OBIECTIV GENERAL NR. 5 – CONSOLIDAREA PERFORMANȚEI DE COMBATERE A CORUPȚIEI PRIN MIJLOACE PENALE ȘI ADMINISTRATIVE

Obiectiv specific nr. 5.1. – Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparțialitate și în soluționarea de către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Efectuarea

de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA

Evoluția nr. dosare per procuror și per secție/serviciu teritorial

Nr. de confirmări acte în instanță

Nealocarea resurselor umane și financiare suficiente

Adoptarea de amendamente legislative care să lipsească de eficiență cadrul legislativ și instituțional anticorupție

Nr. de infirmări acte în instanță

2.

Alocarea unui sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu, care să fie adecvat inclusiv din perspectiva structurii de sprijin EPPO și pentru Serviciul Tehnic, care urmează a fi dezvoltat

Sediu identificat

Alocarea sediului

Resurse financiare alocate

Nealocarea resurselor necesare

Sediul nou nu necesităților DNA

financiare

corespunde

3. Dezvoltarea

în continuare a Serviciului Tehnic aferent DNA, inclusiv la nivel teritorial (3 centre zonale, cu personal din cei 90 de ofțieri de poliție prevăzuți), pentru a putea îndeplini sarcinile rezultate din aplicarea metodelor speciale de supraveghere tehnică prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv ca o consecință a Deciziei CCR nr. 51/2016

Dezvoltarea serviciului tehnic aferent DNA, inclusiv la nivel teritorial (3 centre zonale, cu personal din cei 90 de ofțieri de poliție prevăzuți)

Nr. posturi alocate

Nealocare resurse financiare necesare

umane

și

4. Asigurarea resurselor financiare și umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui Nr. suplimentar de 90 de posturi de ofițeri de poliție judiciară în cadrul DNA

90 de posturi de poliție judiciară alocate

90 de posturi de poliție judiciară bugetate

Nealocarea resurselor financiare necesare

umane

și

5. Crearea unui Compartiment de analiză a datelor de interes operativ rezultate

din

dosarele

instrumentate de DNA

Crearea compartimentului de analiză a datelor de interes operativ

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa personalului specializat pentru realizarea unor astfel de analize

Neidentificarea unor date de interes operativ suficiente pentru realizarea de analize

6.

Analiza anuală a datelor

Efectuarea

și

Nealocarea

resurselor

umane

rezultate

din

rechizitoriile

comunicarea către ST SNA

necesare

întocmite de procurorii DNA și,

a analizei anuale pentru

Neidentificarea

unor

tipologii

respectiv,

din

hotărârile

identificarea tipologiilor

infracționale

judecătorești definitive pentru

infracționale

identificarea

tipologiilor

infracționale

7. Intensificarea eforturilor de unificare a practicii judiciare în materie de corupție, inclusiv prin promovarea căilor ordinare de atac și a recursurilor în interesul legii;

Nr. hotărâri judecătorești avute în vedere

Nealocarea resurselor umane

Neidentificarea unor aspecte de practică judiciară neunitară

Nepromovarea recursurilor în interesul legii

8.

Monitorizarea dosarelor

penale mai vechi de 1 an de la

Nr.ul de rapoarte de monitorizare

Nr.ul dosarelor mai vechi de un an

Măsurile dispuse pentru soluționarea acestora

Neefectuarea monitorizării periodice

a dosarelor

data

sesizării

de

către

conducătorii

parchetelor

și

stabilirea măsurilor necesare

Caracterul formal al monitorizării

soluționării acestora

9. Asigurarea sprijinului financiar și de infrastructură pentru Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în România (inclusiv a celor trei birouri teritoriale)

Resurse financiare alocate

Infrastructura necesară alocată

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

10.

Utilizarea

efectivă

a

Date statistice privind

Neaplicarea mecansimelor legale și

mecanismelor

legale

și

măsurile luate în vederea

instituționale

instituționale de recuperare a

recuperării

creanțelor

creanțelor

provenite

din

provenite din infracțiuni

infracțiuni.

11. Creșterea capacității Poliției Române pentru culegerea de informații, investigarea și cercetarea penală a faptelor de corupție conform competențelor, prin specializarea personalului și

asigurarea

resurselor

Nr. polițiști specializați

Nr. echipamente specifice achiziționate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

materiale și financiare necesare

12. Dezvoltarea capacității operaționale a structurilor Poliției Române care desfășoară activități privind protecția martorilor, constatarea infracțiunilor flagrante, folosirea investigatorilor sub acoperire, colaboratorilor ori informatorilor, respectiv care utilizează metode speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de lege, în cazul infracțiunilor de corupție

Nr. de sisteme tehnice achiziționate

Nr. de modificări structurale păerate

Nr. de posturi încadrate

Nr. de polițiști specializați

Nealocarea resurselor financiare necesare

umane

și

13. Dotarea tehnică și asigurarea resurselor finanicare și umane necesare cadrului operațional privind preveșirea și combaterea corupției.

Numărul procedurilor de achiziție publică de echipamente tehnice pentru desfășurarea activităților de prevenire și combatere a corupției

Nealocarea resurselor financiare necesare

umane

și

Valoarea anuală a achizițiilor publice de echipamente tehnice pentru desfășurarea activităților de prevenire și combatere a corupției

Obiectiv specific nr. 5.2. - Asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Evaluarea

și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, pentru a răspunde recomandărilor mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și mecanismului privind statul de drept (Rule of Law)

Analiză preliminară a contextului legislativ întocmită

Propunere de lege ferenda elaborată

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Consultare publică realizată

2. Consolidarea ANI prin alocarea resurselor financiare și umane necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor din Legea pentru transpunerea directivei privind protecția avertizorilor în interes public

Resurse financiare alocate

Nr.ul de locuri vacante prin care a fost suplimentată schema de personal

Nr.ul de posturi noi ocupate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa interesului potențialilor candidați pentru a ocupa posturile

3.

Digitalizarea sistemului de declarare a averilor și intereselor, în vederea automatizării procesului de completare, depunere și procesare

Soluții

tehnice

implementate pentru depunerea declarației electronice în format exclusiv electronic

Nr. de declarații depuse în format electronic

Resurse informatice și logistice insuficiente

Lipsa cunoștințelor personalului în completarea electronică a declarațiilor

4.

Organizarea de sesiuni de instruire destinate persoanelor care se află sub incidența Legii nr. 176/2010

Nr. de sesiuni organizate Nr. de persoane instruite

Feedback din partea persoanelor instruite

Nealocarea resurse umane și financiare necesare

Caracterul formal al sesiunilor de instruire

5.

Elaborarea unui pachet de tip „induction” adresat demnitarilor și cabinetelor acestora, care să faciliteze integrarea în cadrul administrației publice, inclusiv din perspectiva normelor de integritate aplicabile

Nr. set de documente care sunt incluse în pachetul

de

tip

„induction”

Nr. demnitari cărora le-a fost trimis pachetul

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes a grupului țintă

6. Proiectarea unei platforme digitale de conștientizare și prevenire prin care părțile interesate relevante vor putea clarifica, singure, anumite obligații care vizează cadrul de integritate, pe care acestea trebuie să le respecte.

O platformă digitală de conștientizare și prevenire dezvoltată

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes a grupului țintă

Obiectiv specific nr. 5.3. – Prevenirea și combaterea corupției, ca facilitator activității grupurilor de criminalitate organizată

Indicatori de performanță

Riscuri

1. Analiza

practicii judiciare în materie de corupție asociată criminalității organizate în vederea identificării tipologiilor relevante

Raport de analiză realizat

Nealocarea resurselor financiare și umane necesare

Neidentificarea unor tipologii relevante

2.

Eficientizarea regimului de protecție a personalului implicat în activități de prevenire și combatere a corupției, cu accent pe oficialii care desfășoară activități în legătură cu grupurile de criminalitate organizată

Nr. de sesizări privind presupuse tentative de corupere și/sau intimidare

Neaplicarea efectivă a măsurilor de protecție

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

3. Consolidarea capacității organelor de urmărire penală de a identifica situațiile în care grupurile de criminalitate organizată beneficiază de sprijin din partea unor oficiali

Nr. cursuri de formare profesională

Nr. bune practici prezentate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Lipsa de interes a grupului țintă

Nr. oficiali publici alocați pentru identificarea unora stfel de situații

Nr. mecanisme folosite în identificare

4. Dezvoltarea unui mecanism care să declanșeze alerte în situația în care sistemele informatice ale agențiilor de aplicare a legii sunt interogate în vederea obținerii ilegale de informații operative.

Mecanism dezvoltat

Nr. alerte declanșate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neutilizarea mecanismului dezvoltat

5. Analiza și, după caz, revizuirea cadrului legislativ de funcționare a DGA în vederea alinierii la exigențele de politică penală generală și pentru adaptarea capacității operaționale la tendința și dinamica fenomenului de corupție.

Analiză realizată

După caz, act normativ adoptat

Nealocarea resurselor financiare necesare

umane

și

Obiectivul specific 5.4. - Întărirea rolului de coordonare metodologică a Corpului de control al prim-ministrului în domeniul controlului administrativ desfășurat la nivelul administrației publice centrale

1.

Reglementarea funcției de coordonare metodologică a structurilor cu atribuții de control din cadrul ministerelor și autorităților din administrația publică centrală, cu respectarea independenței operaționale a acestora, în vederea creării unui standard de calitate în control, aplicabil la nivelul întregului aparat guvernamental.

Act normativ adoptat

Nr. întâlniri de lucru

Nr. instrucțiuni / recomandări formulate

Standard de calitate elaborat

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Interesul scăzut al aparatului guvernamental pentru reglementarea unei funcții de coordonare metodologică

2.

Consolidarea capacității structurilor de control administrativ din administrația publică centrală de a identifica riscurile și vulnerabilitățile

instituționale, implicit pe cele

Resurse umane suplimentare alocate

Nr. controale realizate

Nealocarea resurselor financiare necesare

Nerealizarea de controale

umane

și

ce vizează aspecte de integritate

Nr. recomandări implementate

Neaplicarea recomandărilor formulate

3.

Organizarea

unor

Nr. de sesiuni

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

s

Caracterul formal al activităților

Calitatea scăzută a sesiunilor de pregătire și perfecționare

sesiuni de pregătire și perfecționare a personalului cu atribuții de control

Nr. de persoane instruite

Feedback din partea

persoanelor instruite

Rezultatele

participanților

înregistrare la testările

de evaluare din cadrul

activităților de formare

4. Dezvoltarea unui mecanism de cooperare între structurile de control administrativ în vederea desfășurării unor acțiuni de control pluridisciplinare.

Mecanism de cooperare dezvoltat

Nr. de acțiuni de control pluridisciplinare realizate

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare

Neorganizarea unor acțiuni de control pluridisciplinare

Anexa nr. 3

evaluare

Inventarul măsurilor preventive, precum și indicatorii de

Număr

Măsură preventivă

Sediul materiei

(Enumerarea nu este exhaustivă)

Indicatori de evaluare

1.

Cod etic/deontologic/de conduită

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Număr de sesizări privind încălcări ale

codului

Număr de sesizări soluționate

Durata medie a procedurilor

Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice

Număr de decizii prin care s-a confirmat

încălcarea codului

Număr de decizii infirmate în instanță

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului

Gradul de cunoaștere de către angajați

a codului

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor

Hotărârea Parlamentului nr. 77 din 11 octombrie 2017 privind Codul de conduită al deputaților și senatorilor

2.

Declararea averilor

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Număr de persoane care au obligația depunerii declarației de avere

Număr de persoane care nu au depus în termen declarația de avere

Legea

nr.

176/2010

privind

integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea

Număr de sesizări ale ANI

Număr de decizii ANI privind personalul instituției

Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare

Număr de decizii ale ANI puse în

aplicare

Număr de consultații oferite de persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese

Gradul de cunoaștere de către angajați

a normelor privind declararea averilor

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

3.

Declararea cadourilor

Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției

Număr de cadouri înregistrate în

registru

Nr.

de cadouri publicate pe site-ul

instituției

Nr. de cadouri păstrate de angajat

Valoarea totală a cadourilor primite

Gradul de cunoaștere de către angajați

a normelor privind declararea cadourilor

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

4.

Conflicte de interese

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Număr de persoane care au obligația depunerii declarației de interese

Număr de persoane care nu au depus în termen declarația de interese

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

prevenirea

și

sancționarea

Număr de declarații de abținere

Număr de situații în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situația de potențial conflict de interese

Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cu privire la existența unui conflict de interese

Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese

Gradul de cunoaștere de către angajați

a normelor privind conflictul de interese

corupției, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică

Codul penal

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

Nr. de proceduri de achiziție analizate în

PREVENT

Nr. de avertismente de integritate emise

Nr. de conflicte de interese prevenite prin utilizarea sistemului PREVENT

5.

Consilier de etică

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Număr de ședințe de consultare

Număr de angajați care au solicitat consiliere

Gradul de cunoaștere de către angajați

a normelor privind consilierul etic

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

6.

Incompatibilități

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Număr de persoane aflate în stare de

incompatibilitate

Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituție

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cu privire la existența unei incompatibilități

Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilități indiferent de calea de sesizare

Număr de decizii confirmate de instanță Gradul de cunoaștere de către angajați

a normelor privind incompatibilitățile

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

7.

Transparență

în

procesul decizional

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare

Număr de proiecte de acte normative

adoptate

Număr de anunțuri publice privind

proiectele de acte normative

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Număr de recomandări transmise de societatea civilă în procesul de transparență decizională asigurat pentru inițierea, modificarea sau completarea unor acte normative

Gradul de acceptare și preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recomandări transmise și numărul de propuneri efectiv preluate)

Număr de proiecte de acte normative modificate în urma procesului de consultare

Număr de ședințe publice organizate la inițiativa instituției

Număr dezbateri publice organizate

Număr de participanți la ședințele

publice

Număr de ședințe publice organizate la solicitarea societății civile

Număr de minute publicate, realizate la ședințele publice

Număr de plângeri în justiție privind nerespectarea prevederilor legale de către instituție

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

Număr de rapoarte anuale privind transparența decizională disponibile pe site-ul instituției;

Număr de demnitari înscriși în Registrul

Unic al Transparenței Intereselor

Număr de întâlniri raportate în RUTI de către factorii de decizie vizați de registru

Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind transparența

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

8.

Acces la informații

de interes public

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările ulterioare

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Număr de seturi de date publicate în

format deschis pe platforma data.gov.ro

Număr de solicitări de informații de

interes public primite

Număr de răspunsuri comunicate în

termenul legal

Număr de reclamații administrative

Număr de reclamații administrative soluționate favorabil

Număr de plângeri în instanță

Număr de hotărâri judecătorești definitive pronunțate în favoarea petentului, ca urmare a plângerilor având ca obiect comunicarea de informații de interes public

Numărul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind accesul la informații de interes public

9.

Protecția avertizorului de integritate

Legea privind protecția avertizorilor în interes public (Legislația de transpunere a Directivei 1937)

Număr de raportări

Numărul de investigații și proceduri inițiate ca urmare a acestor raportări și rezultatul acestora

Număr de situații de represalii la locul

de munca

Număr de plângeri depuse in instanță

Prejudiciul financiar estimat și sumele recuperate în urma investigațiilor și a procedurilor referitoare la încălcările raportate (în cazul în care sunt confirmate)

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

10.

Interdicții după încheierea angajării în cadrul

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței

în

exercitarea

demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

Număr de încălcări ale regimului legal

Număr de solicitări către instanța de judecată pentru anularea contractului

instituțiilor publice

(Pantouflage)

prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare [art. 94 alin. (3)]

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora [art. 13 alin. (1)]

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice [Secțiunea a 4-a Reguli de evitare a conflictului de interese, art. 61]

Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale [Secțiunea a 4-a Reguli de evitare a conflictului de interese, la art. 74]

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern [art. 22 alin. (5)]

Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii [art. 45]

O.U.G. nr. 87/2020 privind organizarea și funcționarea Corpului de control al prim- ministrului, precum și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a activității acestuia [art. 7 alin (3)].

de finanțare în caz de încălcare a art. 13

alin. (1)

Număr de sancțiuni aplicate de către instanțe

11.

Funcțiile sensibile

Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice

Număr funcții sensibile identificate și

inventariate

Număr măsuri de control adecvate și suficiente pentru administrarea și gestionarea funcțiilor sensibile

12.

Evaluarea riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale

Hotărârea nr. 599/2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilității de materializare a riscurilor de corupție, cu indicatorii

de estimare a impactului în

Numărul de riscuri identificate

Numărul de masuri de intervenție

.

situația materializării riscurilor de corupție și formatul registrului riscurilor de corupție, precum și pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate

13.

Evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale

Hotărârea nr. 599/2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilității de materializare a riscurilor de corupție, cu indicatorii de estimare a impactului în situația materializării riscurilor de corupție și formatul registrului riscurilor de corupție, precum și pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate

Numărul de incidente de integritate

Numărul persoanelor cu funcții de conducere care au săvârșit incidente de integritate

Numărul persoanelor cu funcții de execuție care au săvârșit incidente de integritate

Numărul

de

măsuri

de

control

implementate

Anexa nr. 4

Standardul general de publicare a informațiilor de interes public

Secțiuni:

A. Despre noi / Despre instituție

B. Informații de interes public / Interes public

C. Contact

D. Integritatea instituțională

A. Secțiunea „Despre instituție” / „Despre noi” / „Minister”/ „Prezentare”

Legislație privind organizarea și funcționarea instituției

Prezentarea conducerii, cu publicarea CV-urilor aferente pentru demnitarii din conducere

Lista completă a demnitarilor cu funcții de conducere

Agenda conducerii conform standardelor RUTI

Organizare

Regulament de organizare și funcționare

Organigrama

Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/ coordonarea sau sub autoritatea instituției + link la pagina web a subordonatei. Dacă subordonata nu are pagină de internet, atunci link-ul trebuie să conducă la o sub-pagină a instituției tutelare care să conțină informațiile pe care ar trebui să le afișeze subordonata. Aceasta este valabil și pentru instituțiile aflate în coordonare sau sub autoritate, precum și pentru întreprinderi publice.

Carieră –anunțurile posturilor scoase la concurs

Programe și strategii

Rapoarte și studii

Rapoarte

Studii