Normele nr. 5/2004

Anexa I Instrumente:

1. a) titluri transferabile (valori mobiliare):

- titluri de capital în societăți comerciale și alte titluri echivalente titlurilor de capital în societăți comerciale;

- obligațiuni și alte titluri de creanta, negociabile pe piața de capital; și

- orice alte titluri negociate în mod curent, care dau dreptul de a achizitiona orice asemenea titlu transferabil prin subscriere sau schimb ori care dau naștere la decontare în numerar, excluzând instrumentele de plată;

b) unități în organisme de plasament colectiv;

2. instrumente de piața monetara;

3. contracte financiare futures, inclusiv instrumente echivalente celor care dau naștere la decontare în numerar;

4. forward interest-rate agreements (FRAs);

5. contracte swap pe rata dobânzii, valute și pe titluri de capital (acțiuni);

6. optiuni de cumpărare sau de vânzare a oricărui instrument din aceasta anexa, inclusiv a instrumentelor echivalente celor care dau naștere la decontare în numerar. Aceasta categorie include, în special, optiuni pe valute și pe rata dobânzii.

Anexa II RISCUL DE POZIȚIE

INTRODUCERE
Compensarea
1. Excedentul pozițiilor lungi (scurte) ale unei instituții față de pozițiile sale scurte (lungi) pe titluri de capital, titluri de creanta și titluri convertibile, identice, precum și pe contracte financiare futures, optiuni, warrant-uri și warrant-uri acoperite, identice, va reprezenta poziția sa neta pe fiecare dintre aceste instrumente diferite. La calcularea poziției nete, pozițiile pe instrumente financiare derivate vor fi tratate, după cum este prevăzut la pct. 4-7, ca poziții pe titlul/titlurile suport (sau pe valorile notionale). Titlurile de creanta asupra instituției insesi, deținute de instituție, nu vor fi luate în considerare la calcularea riscului specific potrivit pct. 14.
2. Nu va fi permisă compensarea între un titlu convertibil și o poziție de semn opus pe instrumentul suport al acestuia.
3. Toate pozițiile nete, indiferent de semnele lor, trebuie convertite zilnic, înainte de a le agrega, în moneda de raportare, utilizând cel mai răspândit curs de schimb la vedere (spot) de pe piața. Pentru devizele pentru care Banca Naționala a României calculează și comunică cursurile de schimb se vor folosi cotatiile anunțate în ziua respectiva.
Instrumente speciale
4. Contractele futures pe rata dobânzii, FRA-urile și angajamentele forward de cumpărare sau vânzare a titlurilor de creanta vor fi tratate ca și combinatii de poziții lungi și scurte. Astfel, o poziție lungă pe contracte futures pe rata dobânzii va fi tratata ca o combinație între un împrumut cu scadența la livrarea contractului futures și o deținere a unui activ a cărui scadenta este egala cu cea a instrumentului sau a poziției notionale, reprezentând suport la contractul futures în cauza. În mod similar, un FRA vândut va fi tratat ca o poziție lungă, cu o scadenta egala cu data decontării plus perioada contractului, și o poziție scurta, cu o scadenta egala cu data decontării. Atât împrumutul, cat și activul deținut vor fi incluse în coloana administrației centrale din tabelul nr. 1, în scopul calculării cerinței de capital pentru acoperirea riscului specific aferent contractelor futures pe rata dobânzii și FRA-urilor. Un angajament forward de cumpărare a unui titlu de creanta va fi tratat ca o combinație între un împrumut cu scadența la data livrării și o poziție lungă spot pe însuși titlul de creanta. Împrumutul va fi inclus în coloana administrației centrale din tabelul nr. 1, pentru scopurile riscului specific, iar titlul de creanta în coloana corespunzătoare din cadrul aceluiași tabel.
În cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luată în considerare ca și cerința de capital marja cerută de bursa, dacă marja respectiva este cel puțin egala cu cerința de capital pentru un contract futures care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul prezentei anexe sau folosind modelele interne descrise în anexa nr. VII. Instituțiile vor trebui sa dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerințe de marja și cerințele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalentei menționate se va realiza cel puțin la datele pentru care se întocmesc raportarile.
5. Pentru scopurile prezentei anexe, opțiunile pe rata dobânzii, titluri de creanta, titluri de capital, indici bursieri, contracte financiare futures, swap-uri și pe valute vor fi tratate ca și cum ar fi poziții egale în valoare cu suma aferentă instrumentului suport la care se referă opțiunea, înmulțită cu valoarea delta aferentă. Pozițiile astfel obținute pot fi compensate cu orice poziții de semn opus pe titluri suport sau pe instrumente financiare derivate, identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei în cauza sau, în cazul în care nu este disponibilă, precum și în cazul optiunilor tranzacționate pe OTC, cea calculată de instituția însăși, sub rezerva ca aceasta utilizează un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil și echivalent, bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urmă caz instituția va notifica Banca Naționala a României cu privire la modelul ales, Banca Naționala a României urmând a decide cu privire la utilizarea acestuia.
Totodată instituțiile vor deține suficient capital pentru acoperirea cerințelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decât riscul delta. În scopul determinării cerințelor de capital menționate, instituțiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevăzută în anexa nr. VIII.
În cazul unei optiuni scrise, tranzactionata pe bursa, va putea fi luată în considerare ca și cerința de capital marja cerută de bursa, dacă marja respectiva este cel puțin egala cu cerința de capital pentru o opțiune care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise în anexa nr. VII. Instituțiile vor trebui sa dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerințe de marja și cerințele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalentei menționate se va realiza cel puțin la datele pentru care se întocmesc raportarile. Cerința pentru o opțiune cumpărată, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeași ca și cea pentru instrumentul suport, dar fără să depășească valoarea de piața a opțiunii. Cerința pentru o opțiune scrisă, tranzactionata pe OTC, va fi stabilită în funcție de instrumentul suport al acesteia.
6. Warrant-urile aferente titlurilor de creanta și de capital vor fi tratate în același mod ca și opțiunile, conform pct. 5.
7. Swap-urile vor fi tratate pentru scopurile riscului de rata a dobânzii pe aceeași baza ca și instrumentele din bilanț. Astfel, un swap pe rata dobânzii, în cadrul căruia o instituție primește o rata a dobânzii variabila și plătește o rata a dobânzii fixa, va fi tratat ca fiind echivalent cu o poziție lungă pe un instrument pe rata a dobânzii variabila cu scadența egala cu perioada până la următoarea data de fixare a ratei dobânzii și o poziție scurta pe un instrument pe rata a dobânzii fixa cu aceeași scadenta ca și swap-ul însuși.
8. Cu aprobarea Băncii Naționale a României, instituțiile pot sa compenseze integral toate pozițiile pe instrumente financiare derivate vizate de pct. 4-7, care îndeplinesc cel puțin următoarele condiții:
(i) pozițiile au aceeași valoare și sunt exprimate în aceeași moneda;
(îi) rata de referința (pentru pozițiile pe rata variabila) sau cuponul (pentru pozițiile pe rata fixa) are valoare apropiată;
(iii) următoarea data de refixare a ratei sau, pentru pozițiile pe cupon fix, scadenta reziduala corespunde următoarelor limite:
- mai puțin de o luna: aceeași zi;
- între o luna și un an: în cadrul a 7 zile;
- peste un an: în cadrul a 30 de zile.
9. O instituție, în cazul în care transfera titlurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea titularilor într-un acord repo sau în cazul în care da cu împrumut titlurile în cadrul unei operațiuni de dare de titluri cu împrumut va include titlurile respective în calculul cerinței sale de capital, conform acestei anexe, cu condiția ca astfel de titluri sa îndeplinească criteriile prevăzute la art. 2 pct. 6 lit. a).
10. Pozițiile pe unități în organismele de plasament colectiv vor fi supuse cerințelor de capital din
Normele Băncii Naționale a României nr. 12/2003
privind supravegherea solvabilității și expunerilor mari ale instituțiilor de credit, și nu cerințelor pentru acoperirea riscului de poziție conform acestei anexe.
Riscuri generale și specifice
11. Riscul de poziție pe un titlu de creanta sau de capital tranzactionat (sau instrument financiar derivat pe un titlu de creanta ori de capital) va fi împărțit în doua componente în vederea calculării cerinței de capital pentru acoperirea acestuia. Prima componenta va fi cea de risc specific - acesta este riscul de modificare a prețului instrumentului în cauza datorită factorilor legați de emitentul acestuia sau, în cazul unui instrument financiar derivat, de emitentul instrumentului suport. A doua componenta va acoperi riscul general - acesta este riscul de modificare a prețului instrumentului datorită unei modificări în nivelul ratelor dobânzii (în cazul unui titlu de creanta tranzactionat sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de creanta, tranzactionat) sau unei fluctuatii generale a pieței titlurilor de capital care nu este legată de nici un atribut specific titlurilor individuale (în cazul unui titlu de capital sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de capital).
TITLURI DE CREANTA TRANZACȚIONATE
12. Instituția va clasifica pozițiile sale nete corespunzător monedei în care acestea sunt exprimate și va calcula cerința de capital pentru acoperirea riscului general și a celui specific, separat pentru fiecare valuta individuală.
Riscul specific
13. Instituția va atribui pozițiile sale nete, calculate conform pct. 1, categoriilor corespunzătoare din tabelul nr. 1 pe baza scadentelor lor reziduale și, în continuare, le va inmulti cu ponderile indicate. Instituția va insuma pozițiile sale ponderate (indiferent dacă acestea sunt lungi sau scurte) în vederea calculării cerinței de capital pentru acoperirea riscului specific.
Tabelul nr. 1
Elemente
Elemente eligibile
aferente ad-
Alte
ministratiei
Până la 6
Peste 6 luni
elemente
centrale
luni inclusiv
și până la 24
Peste 24 luni
luni inclusiv
0,00%
0,25%
1,00%
1,60%
8,00%
Riscul general
a) Pe baza scadentei
14. Procedura de calcul al cerințelor de capital pentru acoperirea riscului general implica doua etape de baza. În prima etapa toate pozițiile vor fi ponderate corespunzător scadentei (potrivit explicatiilor de la pct. 15) în vederea calculării cerinței de capital necesare pentru acoperirea acestora. În a doua etapa cerințele de capital pot fi reduse în cazul în care o poziție ponderată este deținută în paralel cu o poziție ponderată de semn opus, în cadrul aceleiași benzi de scadenta. Reducerea cerinței de capital va fi, de asemenea, permisă în cazul în care pozițiile ponderate de semn opus se încadrează în benzi de scadenta diferite, nivelul reducerii putând depinde atât de faptul ca cele doua poziții aparțin sau nu aceleiași zone, cat și de zonele particulare de care aparțin. Exista în total 3 zone (grupe de benzi de scadenta).
15. Instituția va încadra pozițiile sale nete în benzile de scadenta corespunzătoare din col. 2 sau, după caz, col. 3 a tabelului nr. 2. Instituția va realiza acest lucru pe baza scadentei reziduale, în cazul instrumentelor pe rata fixa, și pe baza perioadei rămase până la următoarea refixare a ratei dobânzii, în cazul instrumentelor la care rata dobânzii este refixata înainte de scadenta finala. Instituția va face, de asemenea, distincție între titlurile de creanta cu un cupon de 3% sau mai mult și cele cu un cupon de mai puțin de 3% și, în consecința, le va aloca în col. 2 sau col. 3 a tabelului nr. 2. În continuare, instituția le va inmulti pe fiecare dintre ele cu ponderea aferentă benzii de scadenta în cauza din col. 4 a tabelului nr. 2.
16. Instituția va calcula în continuare suma pozițiilor lungi ponderate și, separat, suma pozițiilor scurte ponderate în fiecare dintre benzile de scadenta. Partea care corespunde de la cele doua sume amintite, într-o bandă de scadenta data, va reprezenta poziția ponderată pusă în corespondenta în acea banda, în timp ce poziția lungă reziduala sau poziția scurta reziduala va reprezenta poziția ponderată nepusa în corespondenta în aceeași banda. În continuare se va calcula totalul pozițiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile.
17. Pentru benzile incluse în fiecare dintre zonele din tabelul nr. 2, instituția va calcula totalurile pozițiilor lungi ponderate, nepuse în corespondenta, în vederea determinării poziției lungi ponderate, nepusa în corespondenta pentru fiecare zona. În mod similar, totalurile aferente pozițiilor scurte ponderate nepuse în corespondenta, de la fiecare banda dintr-o anumită zona, vor fi insumate în vederea determinării poziției scurte ponderate nepuse în corespondenta, pentru acea zonă. Partea aferentă poziției lungi ponderate, nepusa în corespondenta pentru o zona data, care este pusă în corespondenta cu poziția scurta ponderată, nepusa în corespondenta pentru aceeași zona, va reprezenta poziția ponderată pusă în corespondenta pentru zona respectiva. Partea rămasă a poziției lungi ponderate, nepusa în corespondenta, sau a poziției scurte ponderate, nepusa în corespondenta pentru o zona care nu a putut fi astfel pusă în corespondenta, va reprezenta poziția ponderată nepusa în corespondenta pentru zona respectiva.
Tabelul nr. 2
┌──────────────┬───────────────────────────────┬───────────────┬──────────────┐
│
│
Banda de scadenta
│
│ Modificarea
│
│
Zona
├───────────────┬───────────────┤
Ponderea
│ presupusa a
│
│
│
Cupon de 3%
│ Cupon de mai
│
(în %)
│ratei dobânzii│
│
│ sau mai mult
│ puțin de 3%
│
│
(în %)
│
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
(1)
│
(2)
│
(3)
│
(4)
│
(5)
│
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
0 ≤ 1 luna
│
0 ≤ 1 luna
│
0,00
│
-
│
│
│ > 1 ≤ 3 luni
│ > 1 ≤ 3 luni
│
0,20
│
1,00
│
│
Unu
│ > 3 ≤ 6 luni
│ > 3 ≤ 6 luni
│
0,40
│
1,00
│
│
│ > 6 ≤ 12 luni │ > 6 ≤ 12 luni │
0,70
│
1,00
│
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
1 ≤ 2 ani
│> 1,0 ≤ 1,9 ani│
1,25
│
0,90
│
│
Doi
│ > 2 ≤ 3 ani
│> 1,9 ≤ 2,8 ani│
1,75
│
0,80
│
│
│ > 3 ≤ 4 ani
│> 2,8 ≤ 3,6 ani│
2,25
│
0,75
│
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
4 ≤ 5 ani
│> 3,6 ≤ 4,3 ani│
2,75
│
0,75
│
│
│ > 5 ≤ 7 ani
│> 4,3 ≤ 5,7 ani│
3,25
│
0,70
│
│
Trei
│ > 7 ≤ 10 ani
│> 5,7 ≤ 7,3 ani│
3,75
│
0,65
│
│
│ >10 ≤ 15 luni │> 7,3 ≤ 9,3 ani│
4,50
│
0,60
│
│
│>15 ≤ 20 de ani│>9,3 ≤ 10,6 ani│
5,25
│
0,60
│
│
│ >
20 ani
│>10,6 ≤12,0 ani│
6,00
│
0,60
│
│
│
│>12,6 ≤20,0 ani│
8,00
│
0,60
│
│
│
│
> 20 de ani
│
12,50
│
0,60
│
└──────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┘
18. În continuare va fi determinata suma aferentă poziției lungi (scurte) ponderate, nepusa în corespondenta din zona unu, care este pusă în corespondenta cu poziția scurta (lungă) ponderată, nepusa în corespondenta din zona doi. Aceasta va fi utilizata la pct. 22 sub denumirea de poziție ponderată pusă în corespondenta între zonele unu și doi. În continuare va fi aplicată aceeași procedura părții rămase din poziția ponderată nepusa în corespondenta din zona doi și poziția ponderată nepusa în corespondenta din zona trei, în vederea calculării poziției ponderate puse în corespondenta între zonele doi și trei.
19. La alegerea sa, instituția poate inversa ordinea în cadrul pct. 18, astfel încât sa calculeze poziția ponderată pusă în corespondenta între zonele doi și trei înainte sa calculeze poziția ponderată pusă în corespondenta între zonele unu și doi.
20. În continuare, în vederea determinării poziției ponderate puse în corespondenta între zonele unu și trei, soldul poziției ponderate nepuse în corespondenta din zona unu va fi pus în corespondenta cu cel din zona trei, rămas după ce zona trei a fost pusă în corespondenta cu zona doi.
21. Pozițiile reziduale, rezultate în urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere în corespondenta prevăzute la pct. 18, 19 și 20, vor fi insumate.
22. Cerința de capital a instituției va fi calculată prin însumarea următoarelor elemente:
a) 10% din suma pozițiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile de scadenta;
b) 40% din poziția ponderată pusă în corespondenta din zona unu;
c) 30% din poziția ponderată pusă în corespondenta din zona doi;
d) 30% din poziția ponderată pusă în corespondenta din zona trei;
e) 40% din poziția ponderată pusă în corespondenta între zonele unu și doi și între zonele doi și trei (a se vedea pct. 18);
f) 150% din poziția ponderată pusă în corespondenta între zonele unu și trei;
g) 100% din pozițiile ponderate reziduale nepuse în corespondenta.
b) Pe baza duratei
23. Instituțiile vor putea sa utilizeze în vederea calculării cerinței de capital pentru acoperirea riscului general, aferent titlurilor de creanta tranzacționate, în locul sistemului stabilit la pct. 14-22, un sistem care reflecta durata, cu condiția ca instituția sa îl utilizeze în mod coerent.
24. Corespunzător unui asemenea sistem, instituția va lua valoarea de piața a fiecărui titlu de creanta cu rata fixa și va calcula randamentul la scadenta al acestuia, care este rata de actualizare implicita pentru titlul respectiv. În cazul instrumentelor cu rata variabila, instituția va lua valoarea de piața a fiecărui instrument și va calcula randamentul pornind de la ipoteza ca principalul este scadent la următoarea data de refixare a ratei dobânzii.
25. În continuare, instituția va calcula durata modificată pentru fiecare titlu de creanta pe baza următoarei formule:
durata (D)
Durata modificată = ---------------,
(1+r)
în care:
m tC(t)
f2Σ ----------
t=1 (1 + r)^t
D = -----------------,
m C(t)
Σ ----------
t=1 (1 + r)^t
în care:
r = randamentul la scadenta (a se vedea pct. 24);
C(t) = plata la momentul t;
m = scadenta totală (a se vedea pct. 24).
26. În continuare, instituția va inregistra fiecare titlu de creanta în zona corespunzătoare din tabelul nr. 3. Instituția va realiza acest lucru pe baza duratei modificate pentru fiecare instrument.
Tabelul nr. 3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Zona
Durata modificată
Dobânda presupusa
(în ani)
(modificare, în %)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(1)
(2)
(3)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unu
> 0 ≤ 1,0
1,0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Doi
> 1,0 ≤ 3,6
0,85
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Trei
> 3,6
0,7
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
27. În continuare, instituția va calcula poziția ponderată pe baza duratei, pentru fiecare instrument, prin înmulțirea valorii sale de piața cu durata sa modificată și cu modificarea presupusa a ratei dobânzii aferente unui instrument căruia îi corespunde respectiva durata modificată (a se vedea col. 3 din tabelul nr. 3).
28. Instituția va determina pozițiile sale lungi ponderate pe baza duratei, precum și pozițiile sale scurte ponderate pe baza duratei, în cadrul fiecărei zone. Suma rezultată din punerea în corespondenta, în fiecare zona, a pozițiilor lungi ponderate pe baza duratei cu pozițiile scurte ponderate pe baza duratei va reprezenta poziția ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenta pentru zona respectiva.
29. În continuare, instituția va calcula pentru fiecare zona pozițiile ponderate pe baza duratei nepuse în corespondenta. Apoi va urma procedurile stabilite la pct. 18-21, pentru pozițiile ponderate nepuse în corespondenta.
În continuare, va fi calculată cerința de capital a instituției ca suma a următoarelor elemente:
a) 2% din poziția ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenta pentru fiecare zona;
b) 40% din pozițiile ponderate pe baza duratei, puse în corespondenta între zonele unu și doi și între zonele doi și trei;
c) 150% din poziția ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenta între zonele unu și trei;
d) 100% din pozițiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse în corespondenta.
TITLURI DE CAPITAL
30. Instituția va calcula suma pozițiilor sale nete lungi și suma pozițiilor sale nete scurte în conformitate cu pct. 1. Totalul celor două sume va reprezenta poziția bruta totală a instituției. Diferența dintre cele doua sume va reprezenta poziția neta totală.
Riscul specific
31. Pentru a calcula cerința de capital pentru acoperirea riscului specific, instituția va inmulti poziția sa bruta totală cu 4%.
Riscul general
32. Pentru a calcula cerința de capital pentru acoperirea riscului general, o instituție va inmulti poziția sa neta totală cu 8%.
Contracte futures pe indici bursieri
33. Contractele futures pe indici bursieri, echivalentele delta ale optiunilor pe contractele futures pe indici bursieri și ale optiunilor pe indici bursieri vor fi denumite în continuare contracte futures pe indici bursieri.
34. Un contract futures pe indici bursieri va fi tratat ca și un titlu de capital individual. Totuși, riscul specific față de acest titlu de capital individual va putea fi ignorat dacă respectivul contract futures pe indici bursieri este tranzactionat pe o bursa și, în opinia Băncii Naționale a României, reprezintă un indice cu o diversificare larga.
ANGAJAMENTE PE PRELUARE FERMA (UNDERWRITING)
35. În cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta și de capital, instituția va putea sa folosească procedura ce urmează pentru calculul cerințelor de capital. În primul rând, aceasta va calcula pozițiile nete prin deducerea pozițiilor aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de către terțe părți, pe baza unor înțelegeri formale; în al doilea rând, instituția va reduce pozițiile nete cu următorii factori de reducere:
- până la ziua lucrătoare 0, inclusiv: 100%
- ziua lucrătoare 1: 90%
- zilele lucrătoare 2 și 3: 75%
- ziua lucrătoare 4: 50%
- ziua lucrătoare 5: 25%
- după ziua lucrătoare 5: 0%.
Ziua lucrătoare 0 va fi ziua lucrătoare în care instituția devine necondiționat angajata în acceptarea unei cantități cunoscute de titluri la un preț acceptat.
În al treilea rând, instituția va calcula cerințele sale de capital folosind pozițiile reduse aferente angajamentelor de preluare ferma. Instituția va deține capital suficient pentru acoperirea riscului de pierdere care exista între momentul angajamentului inițial și ziua lucrătoare 1.

Anexa III RISCUL DE DECONTARE ȘI CONTRAPARTIDA

RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE
1. În cazul tranzacțiilor în care titlurile de creanta, titlurile de capital și mărfurile (excluzând acordurile repo și reverse repo și operațiunile de dare și luare de titluri/ mărfuri cu împrumut) nu sunt decontate după data de livrare scadenta (tranzacții nedecontate), o instituție trebuie să calculeze diferența de preț la care aceasta este expusă. Aceasta este diferența dintre prețul de decontare agreat pentru titlul de creanta, titlul de capital sau marfa în cauza și valoarea de piața curenta, atunci când diferența poate implica o pierdere pentru instituție. În scopul calculării cerinței de capital, aceasta diferența trebuie înmulțită cu factorul corespunzător din col. A a tabelului următor:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numărul de zile lucrătoare
Coloana A
după data scadenta a decontării
(%)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5-15
8
16-30
50
31-45
75
46 sau mai mult
100
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
RISCUL DE CONTRAPARTIDA
Tranzacții incomplete
2.1. O instituție va trebui să dețină capital împotriva riscului de contrapartida dacă:
(i) aceasta a plătit pentru titluri/mărfuri înainte de a le primi sau a livrat titluri/mărfuri înainte de a primi plata aferentă;
și
(îi) în cazul tranzacțiilor transfrontaliere, a trecut o zi sau mai mult de când aceasta a efectuat plata ori livrarea.
2.2. Cerința de capital va fi 8% din valoarea titlurilor/mărfurilor sau a sumei datorate instituției, înmulțită cu ponderea de risc aplicabilă contrapartidei relevante.
Acorduri repo și reverse repo, operațiuni de dare sau luare de titluri/mărfuri cu împrumut
3.1. În cazul acordurilor repo și al operațiunilor de dare de titluri/mărfuri cu împrumut, desfășurate pe baza titlurilor/mărfurilor care sunt incluse în trading book, instituția va calcula diferența dintre valoarea de piața a titlurilor/mărfurilor și valoarea luată cu împrumut de către instituție sau valoarea de piața a colateralului, atunci când acea diferența este pozitiva. În cazul acordurilor reverse repo și al operațiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, instituția va calcula diferența dintre valoarea pe care instituția a dat-o cu împrumut sau valoarea de piața a colateralului și valoarea de piața a titlurilor/mărfurilor pe care aceasta le-a primit, atunci când acea diferența este pozitiva.
În cazul operațiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, instituțiile vor putea sa nu includă suma aferentă colateralului în exces la calculul de mai sus, dacă suma aferentă colateralului în exces este garantată astfel încât exista asigurarea ca, în orice situație, instituției îi va fi returnat colateralul în exces, în cazul incapacității de plată a contrapartidei sale.
Dobânda calculată și neajunsă la scadenta va fi inclusă în calculul valorii de piața a sumelor date/luate cu împrumut și a colateralului.
3.2. Cerința de capital va fi de 8% din valoarea obținută conform pct. 3.1, înmulțită cu ponderea de risc aplicabilă contrapartidei relevante.
Instrumente financiare derivate tranzacționate pe OTC
4. Pentru a calcula cerințele de capital pentru instrumentele financiare derivate, tranzacționate pe OTC, instituțiile vor aplica prevederile anexei nr. II din
Normele Băncii Naționale a României nr. 12/2003 . Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate în conformitate cu art. 2 pct. 9 din prezentele norme.
ALTE RISCURI
5. Cerințele de capital privind solvabilitatea instituțiilor de credit, din cadrul
Normelor Băncii Naționale a României nr. 12/2003 , vor fi aplicate acelor expuneri (taxe, comisioane, dobânda, dividende și marje care corespund contractelor futures sau optiunilor, tranzacționate pe bursa) care nu sunt acoperite de prezenta anexa sau de anexa nr. II și care sunt legate direct de elementele incluse în trading book.
Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate în conformitate cu art. 2 pct. 9.

Anexa IV RISCUL VALUTAR

1. Dacă suma dintre poziția sa neta totală pe valuta și poziția sa neta pe aur, calculată în concordanta cu procedura stabilită mai jos, depășește 2% din totalul fondurilor sale proprii, instituția va inmulti suma dintre poziția sa neta totală pe valuta și poziția sa neta pe aur cu 8% pentru a-și calcula cerința de fonduri proprii care să acopere riscul valutar.

2. Va fi folosit un calcul în doua etape.

3.1. În primul rând, va fi calculată poziția deschisă neta a instituției pe fiecare valuta (inclusiv moneda de raportare) și pe aur. Aceasta poziție va consta din suma următoarelor elemente (pozitive ori negative):

- poziția spot neta (respectiv toate elementele de activ din care se scad elementele reprezentând datorii, inclusiv dobânda calculată și neajunsă la scadenta, pe valuta în cauza sau, pentru aur, poziția neta spot pe aur);

- poziția forward neta (respectiv toate sumele de primit din care se scad sumele de plătit în cadrul tranzacțiilor forward pe valuta și pe aur, inclusiv futures pe valuta și pe aur și principalul aferent swap-urilor pe valuta care nu se reflecta în poziția spot);

- garanții irevocabile (și instrumente similare) care în mod sigur vor fi utilizate și, probabil, nu vor putea fi recuperate;

- venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt încă angajate, dar sunt deja acoperite în întregime (pot fi incluse aici, la discretia instituției raportoare și cu acordul prealabil al Băncii Naționale a României, venituri/cheltuieli viitoare nete care nu au fost încă înregistrate în contabilitate, dar sunt deja acoperite în întregime prin tranzacții forward pe valuta). O asemenea opțiune trebuie exercitată în mod coerent;

- echivalentul delta net (sau calculat în funcție de delta) al totalului portofoliului de optiuni pe valuta și pe aur;

- valoarea de piața a altor optiuni (altele decât cele pe valuta și aur);

- orice poziții pe care o instituție le-a luat în mod deliberat pentru a se acoperi împotriva efectului advers al cursului de schimb asupra indicatorului de capital (capital ratio) pot fi excluse de la calculul poziției valutare deschise nete. Asemenea poziții trebuie să fie de natura netranzactionabila sau structurală, iar excluderea acestora, precum și orice variatie a condițiilor privind excluderea lor vor necesita acordul Băncii Naționale a României. Același tratament, supus acelorași condiții ca și cele de mai sus, poate fi aplicat pozițiilor reprezentând elemente care sunt deja deduse la calculul fondurilor proprii.

3.2. Instituțiile vor putea sa utilizeze, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României, valoarea actualizată neta când se calculează poziția deschisă neta pe fiecare valuta și pe aur.

4. În al doilea rând, pozițiile lungi și scurte nete pe fiecare dintre valute, altele decât moneda de raportare, precum și pozițiile lungi sau scurte nete pe aur vor fi transformate în moneda de raportare la cele mai răspândite cursuri de schimb la vedere (spot) ale pieței. Pentru devizele pentru care Banca Naționala a României calculează și comunică cursurile de schimb se vor folosi cotatiile anunțate în ziua respectiva. Aceste poziții vor fi, în continuare, adunate separat pentru a forma totalul pozițiilor nete scurte și, respectiv, totalul pozițiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste doua totaluri va reprezenta poziția valutară neta totală a instituției.

5. Pentru scopurile aplicării prezentei anexe, instituțiile pot utiliza procedurile alternative prevăzute la pct. 6 și 7.

6. Instituțiile vor putea sa mențină, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României, cerințe de capital pentru acoperirea pozițiilor pe valute strâns corelate, mai mici decât cele care ar rezultă din aplicarea pct. 1-4. Doua valute sunt considerate ca fiind strâns corelate numai dacă înregistrarea, în următoarele 10 zile lucrătoare, a unei pierderi din poziții egale și opuse pe astfel de valute calculată pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii 3 ani sau 5 ani - de 4% sau mai puțin din valoarea respectivei poziții puse în corespondenta (exprimată în moneda de raportare) are o probabilitate de cel puțin 99%, atunci când se folosește o perioadă de observare de 3 ani, sau de cel puțin 95%, când se folosește o perioadă de 5 ani. Cerința de fonduri proprii pentru poziția pusă în corespondenta pe doua valute strâns corelate va fi de 4%, înmulțită cu valoarea poziției puse în corespondenta. Cerința de capital pentru pozițiile pe valutele strâns corelate, nepuse în corespondenta, precum și pentru toate pozițiile pe alte valute va fi de 8% de inmultit cu cea mai mare dintre suma pozițiilor nete scurte și suma pozițiilor nete lungi pe valutele respective, după eliminarea pozițiilor pe valutele strâns corelate, puse în corespondenta.

7. Instituțiile vor putea ca, în cadrul oricărei metode descrise la pct. 1-6, pe care instituția o aplica, sa elimine pozițiile pe orice valuta care face obiectul unui acord interguvernamental, obligatoriu din punct de vedere legal, de limitare a variației acesteia față de alte valute prevăzute de acordul respectiv. Instituțiile își vor calcula pozițiile puse în corespondenta pe asemenea valute și le vor supune unei cerințe de capital care să nu fie mai mica de jumătate din variatia maxima permisă, stabilită în respectivul acord interguvernamental, aferentă valutelor în cauza. Pozițiile nepuse în corespondenta pe respectivele valute vor fi tratate în același mod și ca celelalte valute.

8. Pozițiile nete pe valute compozite pot fi separate pe valutele componente în funcție de cotele în vigoare.

Anexa V EXPUNERI MARI

1. Instituțiile la care se face referire la art. 4 pct. 2 vor monitoriza și vor controla expunerile lor față de clienți individuali și grupuri de clienți, reprezentând un singur debitor, asa cum este definit în

Normele Băncii Naționale a României nr. 12/2003 .

2. Expunerile față de clienții individuali, care rezultă din trading book, vor fi calculate prin însumarea elementelor cuprinse la subpunctele (i), (îi) și (iii) de mai jos:

(i) excedentul - atunci când este pozitiv - al pozițiilor lungi față de pozițiile scurte ale unei instituții pe toate instrumentele financiare emise de clientul în cauza (poziția neta pe fiecare dintre diferitele instrumente calculandu-se conform metodelor prevăzute în anexa nr. II);

(îi) în cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta sau de capital, expunerea instituției va fi reprezentată de expunerea sa neta (care este calculată prin deducerea acelor poziții rezultate din angajamente de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de terțe părți pe baza unei înțelegeri formale) redusă cu factorii stabiliți la pct. 35 din anexa nr. II.

Instituțiile vor realiza un sistem de monitorizare și control al expunerilor rezultate din angajamente de preluare ferma în perioada dintre momentul angajamentului inițial și ziua lucrătoare 1, ținând cont de natura riscurilor intalnite pe piețele în cauza;

(iii) expunerile față de clientul în cauza, rezultate din tranzacții, acorduri și contracte la care se face referire în anexa nr. III și care sunt calculate în maniera descrisă în prezenta anexa, fără aplicarea ponderilor pentru riscul de contrapartida.

3. Expunerile din trading book față de grupurile de clienți reprezentând un singur debitor vor fi în continuare calculate prin însumarea expunerilor față de clienții individuali dintr-un astfel de grup, calculate conform pct. 2.

4. Expunerile totale față de clienți individuali sau grupuri de clienți reprezentând un singur debitor vor fi calculate prin însumarea expunerilor care rezultă din trading book și a expunerilor care rezultă din afară trading book-ului, ținând cont de

art. 9 pct. 5-7 din Normele Băncii Naționale a României nr. 12/2003 .

5. Expunerile totale ale instituției față de clienții individuali și grupurile de clienți reprezentând un singur debitor, calculate în conformitate cu pct. 4, vor fi raportate în conformitate cu cerințele de raportare privind expunerile mari prevăzute în cadrul

Normelor Băncii Naționale a României nr. 12/2003 .

6. Suma expunerilor față de clienții individuali și grupurile de clienți reprezentând un singur debitor va fi limitată în conformitate cu

art. 9 din Normele Băncii Naționale a României nr. 12/2003 .

7. Activele reprezentând creanțe și alte expuneri în instrumente financiare față de societăți de investiții din Uniunea Europeană, societăți de investiții recunoscute din terțe tari, case de compensare recunoscute și burse recunoscute vor fi supuse aceluiași tratament acordat creanțelor și expunerilor față de instituțiile de credit prin art. 9 pct. 6 lit. b) pct. 1 și 2 din

Normele Băncii Naționale a României nr. 12/2003 .

Anexa VI RISCUL DE MARFA

1. Fiecare poziție pe mărfuri sau pe instrumente financiare derivate pe mărfuri va fi exprimată în unități de măsura standard. Prețul spot pe fiecare marfa va fi exprimat în moneda de raportare.
2. Pentru scopul calculării riscului de piața, pozițiile pe aur sau pe instrumente financiare derivate pe aur vor fi considerate ca fiind supuse riscului valutar și vor fi tratate potrivit prevederilor anexei nr. IV sau anexei nr. VII, după caz.
3. Instituțiile pot exclude de la calcularea riscului de marfa pozițiile care sunt în adevăratul sens finanțări de stocuri, doar pentru scopurile prezentei anexe.
4. Riscul de rata a dobânzii și cel valutar, care nu sunt acoperite de prevederile acestei anexe, vor fi incluse la calcularea riscului general pentru titlurile de creanta tranzacționate și la calcularea riscului valutar.
5. În cazul în care poziția scurta devine scadenta înaintea poziției lungi, instituțiile vor lua măsuri împotriva riscului unei lipse de lichiditati care poate exista în unele piețe.
6. Pentru scopul pct. 19, excedentul pozițiilor lungi (scurte) al unei instituții față de pozițiile sale scurte (lungi), pe aceeași marfa și pe instrumente financiare derivate identice pe aceeași marfa (contractele futures, opțiunile și warrant-urile pe aceeași marfa), reprezintă poziția sa neta pe marfa respectiva. Pozițiile pe instrumente financiare derivate pot fi tratate, asa cum este prevăzut la pct. 8, 9 și 10, ca poziții pe marfa suport.
7. Instituțiile pot considera următoarele poziții ca poziții pe aceeași marfa:
- poziții pe diferite subcategorii de mărfuri în cazurile în care subcategoriile sunt livrabile una contra celeilalte; și
- poziții pe mărfuri similare, dacă acestea au caracteristici apropiate, putând fi substituite (fungibile), și dacă poate fi stabilită o corelatie minima de 0,9 între fluctuatiile de preț, pe durata a minimum un an.
Instrumente speciale
8. Contractele futures pe mărfuri și angajamentele forward de a cumpara sau de a vinde mărfuri individuale vor fi încorporate în sistemul de cuantificare ca valori notionale exprimate în unități de măsura standard și le va fi atribuită o scadenta în funcție de data expirării. În cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luată în considerare, ca cerința de capital, marja cerută de bursa, dacă marja respectiva este cel puțin egala cu cerința de capital pentru un contract futures care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul acestei anexe sau folosind modelele interne descrise în anexa nr. VII. Instituțiile vor trebui sa dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerințe de marja și cerințele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalentei menționate se va realiza cel puțin la datele pentru care se întocmesc raportarile.
9. Swap-urile pe mărfuri, în care o parte a tranzacției este un preț fixat, iar cealaltă este prețul de piața curent, vor fi încorporate în abordarea pe benzi de scadenta ca o serie de poziții egale cu valoarea notionala a contractului, o poziție corespunzând fiecărei plati aferente swap-ului, și vor fi încadrate în benzile de scadenta stabilite în tabelul de la pct. 13. Pozițiile sunt poziții lungi dacă instituția plătește un preț fix și primește un preț variabil și sunt poziții scurte dacă instituția primește un preț fix și plătește un preț variabil.
În cazul swap-urilor pe mărfuri în care tranzacțiile aferente sunt în mărfuri diferite, acestea vor fi raportate în benzile de scadenta relevante pentru abordarea pe benzi de scadenta.
10. Pentru scopurile acestei anexe, opțiunile pe mărfuri sau pe instrumentele financiare derivate pe mărfuri vor fi tratate ca și cum ar fi poziții egale în valoare cu suma aferentă instrumentului suport la care se referă opțiunea, înmulțită cu valoarea delta aferentă. Pozițiile astfel obținute pot fi compensate cu orice poziții de semn opus pe mărfuri suport sau pe instrumente financiare derivate pe mărfuri, identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei în cauza sau, în cazul în care nu este disponibilă, precum și în cazul optiunilor tranzacționate pe OTC, cea calculată de instituția însăși, sub rezerva ca aceasta utilizează un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil și echivalent bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urmă caz instituția va notifica Banca Naționala a României cu privire la modelul ales, Banca Naționala a României urmând a decide cu privire la utilizarea acestuia.
Totodată instituțiile vor deține suficient capital pentru acoperirea cerințelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decât riscul delta. În scopul determinării cerințelor de capital menționate, instituțiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevăzută în anexa nr. VIII.
În cazul unei optiuni scrise pe mărfuri, tranzactionata pe bursa, va putea fi luată în considerare, ca cerința de capital, marja cerută de bursa, dacă marja respectiva este cel puțin egala cu cerința de capital pentru o opțiune care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul prezentei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise în anexa nr. VII. Instituțiile vor trebui sa dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerințe de marja și cerințele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalentei menționate se va realiza cel puțin la datele pentru care se întocmesc raportarile. Cerința pentru o opțiune pe mărfuri cumpărată, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeași ca cea pentru marfa suport, dar fără să depășească valoarea de piața a opțiunii. Cerința pentru o opțiune scrisă, tranzactionata pe OTC, va fi stabilită în funcție de marfa suport a acesteia.
11. Warrant-urile referitoare la mărfuri vor fi tratate în același mod ca și opțiunile pe mărfuri, conform pct. 10.
12. O instituție, în cazul în care transfera mărfurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea mărfurilor, în cadrul unui acord repo, sau în cazul în care da mărfurile cu împrumut, în cadrul unui acord de dare de mărfuri cu împrumut, va include asemenea mărfuri la calculul cerinței sale de capital, conform acestei anexe.
a) Abordarea pe benzi de scadenta (a se vedea exemplul din anexa nr. IX lit. C)
13. Instituția va utiliza un tabel cu benzi de scadenta, separat pentru fiecare marfa, conform urmatorului tabel. Toate pozițiile pe acea marfa și toate pozițiile care sunt considerate ca fiind poziții pe aceeași marfa, conform pct. 7, vor fi încadrate în benzile de scadenta corespunzătoare.
Stocurile fizice vor fi încadrate pe prima banda de scadenta.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Banda de scadenta
Rata spread
%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(1)
(2)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 ≤ 1 luna
1,50
> 1 ≤ 3 luni
1,50
> 3 ≤ 6 luni
1,50
> 6 ≤ 12 luni
1,50
> 1 ≤ 2 ani
1,50
> 2 ≤ 3 ani
1,50
> 3 ani
1,50
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Pozițiile pe aceeași marfa sau care sunt considerate conform pct. 7 ca fiind poziții pe aceeași marfa pot fi compensate și li se pot atribui benzi de scadenta corespunzătoare pe baza neta pentru:
- pozițiile pe contracte care au scadenta în aceeași dată; și
- pozițiile pe contracte care înregistrează unul față de celălalt o diferența de scadenta de 10 zile, dacă contractele sunt tranzacționate pe piețe care au date de livrare zilnice.
15. Instituția va calcula în acest caz suma pozițiilor lungi și suma pozițiilor scurte în fiecare banda de scadenta. Suma pozițiilor lungi (scurte) puse în corespondenta cu pozițiile scurte (lungi) într-o anumită banda de scadenta va reprezenta poziția pusă în corespondenta în acea banda de scadenta, în timp ce poziția reziduala lungă sau scurta va reprezenta poziția nepusa în corespondenta pentru aceeași banda.
16. Acea parte a poziției lungi (scurte), nepusa în corespondenta în cadrul unei anumite benzi de scadenta, care este pusă în corespondenta cu poziția scurta (lungă), nepusa în corespondenta în cadrul unei benzi de scadenta ulterioare, va reprezenta poziția pusă în corespondenta între doua benzi de scadenta. Acea parte a poziției lungi sau scurte nepusa în corespondenta, care nu poate fi astfel pusă în corespondenta, va reprezenta poziția nepusa în corespondenta între doua benzi de scadenta.
17. Cerința de capital a instituției pentru fiecare marfa va fi calculată, pe baza benzilor de scadenta relevante, ca suma a următoarelor:
(i) suma pozițiilor lungi și scurte puse în corespondenta, înmulțită cu rata spread corespunzătoare asa cum este indicat în a doua coloana a tabelului de la pct. 13, pentru fiecare banda de scadenta, și înmulțită cu prețul spot al mărfii;
(îi) poziția pusă în corespondenta între doua benzi de scadenta, înmulțită, pentru fiecare banda de scadenta în care o poziție nepusa în corespondenta este reportata, cu 0,6% (rata carry) și cu prețul spot al mărfii;
(iii) pozițiile reziduale nepuse în corespondenta, înmulțite cu 15% (rata outright) și cu prețul spot al mărfii.
18. Cerința de capital totală a instituției pentru riscul de marfa va fi calculată ca suma a cerințelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 17.
b) Abordarea simplificata
19. În scopul calculării cerințelor de capital pentru riscul de marfa, instituțiile pot opta pentru abordarea simplificata. Cerința de capital a instituției pentru fiecare marfa va fi calculată ca suma a:
(i) 15% din poziția neta, lungă sau scurta, înmulțită cu prețul spot al mărfii;
(îi) 3% din poziția bruta, lungă plus scurta, înmulțită cu prețul spot al mărfii;
20. Cerința de capital totală a instituției pentru riscul de marfa va fi calculată ca suma a cerințelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 19.

Anexa VII MODELE INTERNE

1. Instituțiile vor putea, în condițiile stabilite în aceasta anexa, sa calculeze cerințele de capital pentru riscul de poziție, riscul valutar și/sau riscul de marfa prin utilizarea propriilor modele interne de management al riscului, în loc de utilizarea metodelor descrise în anexele nr. II, IV și VI, sau a unei combinatii între acestea. În fiecare caz va fi necesară recunoașterea prealabilă din partea Băncii Naționale a României în ceea ce privește utilizarea modelelor pentru scopurile supravegherii capitalului.
2. Recunoașterea va fi acordată numai dacă, în opinia Băncii Naționale a României, sistemul de management al riscului deținut de către instituție este solid din punct de vedere conceptual și este implementat cu profesionalism și dacă, în mod particular, următoarele standarde calitative sunt îndeplinite:
(i) modelul intern de cuantificare a riscului face parte integrantă din procesul instituției de management zilnic al riscului și servește ca baza pentru raportarea către managementul superior al instituției a expunerilor la risc;
(îi) instituția are o unitate de control al riscului care este independenta de unitățile care desfășoară activități de tranzactionare și care raportează direct managementului superior. Unitatea respectiva trebuie să fie responsabilă pentru proiectarea și implementarea sistemului instituției de management al riscului. Aceasta va produce și va analiza rapoarte zilnice asupra rezultatelor modelului de cuantificare a riscului și asupra măsurilor adecvate care trebuie luate, exprimate ca limite de tranzactionare;
(iii) consiliul de administrație al instituției și managementul superior sunt implicate în mod activ în procesul de control al riscului, iar rapoartele zilnice realizate de către unitatea de control al riscului sunt revazute de către un nivel al managementului cu un nivel de autoritate suficient pentru a impune atât diminuarea pozițiilor luate de către cei care tranzactioneaza în mod individual, cat și diminuarea expunerii totale la risc a instituției;
(iv) instituția are personal suficient de numeros și de calificat în utilizarea modelelor sofisticate în domeniile tranzactionarii, controlului riscului, auditului și al back-office-ului;
(v) instituția a stabilit proceduri pentru monitorizarea și asigurarea respectării setului de documente care stabilesc politicile și procedurile de control interne privind funcționarea generală a sistemului de cuantificare a riscului;
(vi) modelele instituției au un istoric care dovedește acuratetea rezonabila în cuantificarea riscului;
(vii) instituția derulează în mod frecvent un program riguros de stress-testing (simulare de criza), iar aceste rezultate sunt revazute de către managementul superior și se reflecta în politicile și în limitele pe care acesta le stabilește;
(viii) instituția trebuie să desfășoare, ca parte componenta a procesului periodic de audit intern, o revizuire independenta a sistemului sau de cuantificare a riscului. Aceasta revizuire trebuie să includă atât activitățile unității care desfășoară activități de tranzactionare, cat și activitățile unității independente de control al riscului. Cel puțin o dată pe an instituția trebuie să desfășoare o revizuire a procesului general de management al riscului. Revizuirea trebuie să aibă în vedere:
- caracterul adecvat al documentației sistemului și procesului de management al riscului, precum și organizarea unității de control al riscului;
- integrarea rezultatelor cuantificării riscului de piața în cadrul managementului zilnic al riscului și integritatea sistemului de informare a managementului;
- procesul pe care instituția îl utilizează pentru aprobarea modelelor de evaluare a riscului și pentru aprobarea sistemelor de evaluare care sunt folosite de către personalul din front- și back-office;
- întinderea riscurilor de piața surprinse de către modelul de cuantificare a riscului și validitatea oricăror schimbări semnificative în cadrul procesului de cuantificare a riscului;
- acuratetea și caracterul complet al datelor aferente pozițiilor, exactitatea și pertinenta în ceea ce privește volatilitatea și ipotezele de corelatie și exactitatea calculelor de evaluare și de senzitivitate la risc;
- procesul de verificare pe care instituția îl utilizează la evaluarea coerentei, actualitatii și fiabilitatii datelor-sursa folosite pentru rularea modelelor interne, inclusiv independenta unor asemenea surse; și
- procesul de verificare pe care instituția îl utilizează la evaluarea procesului de backtesting, care este derulat cu scopul de a evalua acuratetea modelului.
3. Instituția va monitoriza acuratetea și eficacitatea modelului sau prin derularea unui proces de back-testing. Acest proces trebuie să furnizeze o comparatie, pentru fiecare zi lucrătoare, între nivelul valorii la risc (value-atrisk) pe o zi, obținut în urma aplicării modelului folosit de instituție pe baza pozițiilor portofoliului de la sfârșitul zilei, și nivelul variației pe o zi a valorii portofoliului, constatat la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Banca Naționala a României va examina capacitatea instituției de a efectua back-testing-ul, atât în ceea ce privește schimbările actuale în valoarea portofoliului, cat și în ceea ce privește schimbările ipotetice. Efectuarea back-testing-ului în ceea ce privește schimbările ipotetice în valoarea portofoliului se bazează pe o comparatie între valoarea portofoliului la sfârșitul zilei și, presupunand poziții neschimbate, valoarea portofoliului la sfârșitul zilei următoare. În cazul în care Banca Naționala a României considera ca procesul de back-testing al unei instituții prezintă deficiente, instituția respectiva trebuie să ia măsuri adecvate pentru îmbunătățirea acestui proces.
4. În scopul calculării cerințelor de capital pentru riscul specific aferent pozițiilor pe titluri de capital și pe titluri de creanta tranzacționate, instituțiile pot utiliza, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României, un model intern dacă, în plus față de respectarea condițiilor din cuprinsul acestei anexe, modelul:
- explica istoricul variației de preț în cadrul portofoliului;
- surprinde concentrarea ca volum și schimbările de compoziție a portofoliului;
- este robust în cazul unui mediu advers;
- este validat prin back-testing care vizează evaluarea faptului dacă riscul specific este surprins cu acuratete. În cazul în care procesul de back-testing este realizat pe bază de subportofolii relevante, subportofoliile respective trebuie alese într-o maniera coerenta.
5. Instituțiile care utilizează modele interne ce nu sunt recunoscute conform pct. 4 vor fi supuse unei cerințe de capital separate pentru riscul specific, calculată conform anexei nr. II.
6. Pentru scopul pct. 10 subpunctul (îi), rezultatele aferente calculelor proprii ale instituțiilor vor fi înmulțite cu un factor de multiplicare de cel puțin 3.
7. Factorul de multiplicare va fi majorat cu un factor complementar între 0 și 1, potrivit urmatorului tabel, în funcție de numărul de depășiri puse în evidenta de către back-testing, pentru ultimele 250 de zile lucrătoare. Instituțiile vor calcula depasirile într-un mod coerent, pe baza back-testing-ului, fie în ceea ce privește schimbările actuale în valoarea portofoliului, fie în ceea ce privește schimbările ipotetice. O depasire reprezintă o schimbare de o zi în valoarea portofoliului care depășește cuantificarea valorii la risc aferente zilei respective, generata de modelul instituției. Pentru scopul determinării factorului complementar, numărul de depășiri va fi evaluat cel puțin trimestrial.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numărul de depășiri
Factorul complementar
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Mai puține de 5
0,00
5
0,40
6
0,50
7
0,65
8
0,75
9
0,85
10 sau mai multe
1,00
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În cazuri individuale și în cazuri datorate unor situații excepționale Banca Naționala a României va acorda derogare de la cerința de a majoră factorul de multiplicare cu factorul complementar corespunzător tabelului de mai sus numai în condițiile în care instituția demonstreaza în mod convingator ca asemenea majorare este nejustificată și ca modelul este în esenta solid.
Dacă se înregistrează depășiri numeroase, indicând astfel ca modelul nu este suficient de exact, Banca Naționala a României va revoca recunoașterea modelului sau va impune măsuri adecvate pentru a asigura îmbunătățirea cu promptitudine a modelului.
Pentru a permite Băncii Naționale a României să monitorizeze pe baza continua corectitudinea factorului complementar, instituțiile vor notifica acesteia cu promptitudine, în orice caz nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, depasirile care rezultă din back-testing și care, conform tabelului de mai sus, ar implica o creștere a factorului complementar.
8. Dacă modelul instituției este recunoscut de către Banca Naționala a României, în conformitate cu pct. 4, în scopul calculării cerințelor de capital pentru acoperirea riscului specific instituția va majoră cerința sa de capital calculată conform pct. 6, 7 și 10 prin majorarea nivelurilor valorii la risc a subportofoliilor de poziții pe titluri de capital și pe titluri de creanta care conțin risc specific. Instituțiile sunt obligate sa identifice a priori structura subportofoliilor lor și sa nu o modifice fără acordul Băncii Naționale a României.
9. Banca Naționala a României va acorda derogare de la cerința de majorare prevăzută la pct. 8 numai dacă instituția demonstreaza ca, în conformitate cu standardele internaționale recunoscute, modelul sau surprinde, de asemenea, cu acuratete riscul de eveniment și cel de neplata pentru pozițiile sale pe titluri de capital și pe titluri de creanta tranzacționate.
10. Fiecare instituție trebuie să îndeplinească cerința de capital exprimată ca cea mai mare dintre:
(i) nivelul valorii la risc aferent zilei precedente, cuantificat conform parametrilor specificati în prezenta anexa;
(îi) media nivelurilor zilnice ale valorii la risc din ultimele 60 de zile lucrătoare, înmulțită cu factorul menționat la pct. 6, ajustata cu factorul menționat la pct. 7.
11. Modul de calcul al valorii la risc va fi supus următoarelor standarde minime:
(i) calcularea valorii la risc cel puțin zilnic;
(îi) un interval de încredere unilateral de 99%;
(iii) o perioadă de deținere echivalenta cu 10 zile;
(iv) o perioadă efectivă de observare de cel puțin un an, cu excepția cazului în care se justifica o perioadă de observare mai scurta datorită unei majorări subite și semnificative a volatilitatii prețurilor;
(v) actualizarea trimestriala a datelor.
12. Modelul va trebui sa surprinda cu acuratete toate riscurile de preț, cu caracter material, ale pozițiilor pe optiuni sau pe instrumente similare acestora, iar orice alte riscuri care nu sunt surprinse de către model vor trebui să fie acoperite în mod adecvat de fondurile proprii.
13. Modelul de cuantificare a riscului va surprinde un număr suficient de factori de risc, în funcție de nivelul activității instituției pe piețele respective. Vor fi respectate cel puțin următoarele prevederi:
(i) pentru riscul de rata a dobânzii sistemul de cuantificare a riscului va incorpora un set de factori de risc corespunzător ratelor dobânzii pe fiecare valuta în care instituția înregistrează poziții senzitive la rata dobânzii, în bilanț și în afară bilanțului. Instituția va modela curbele de randament folosind una dintre abordarile general acceptate. Pentru expunerile cu caracter material la riscul de rata a dobânzii în valute și în piețe importante, curba de randament va fi divizata în minimum 6 benzi de scadenta pentru a surprinde variatiile volatilitatii ratelor de-a lungul curbei de randament. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul fluctuatiilor, care nu sunt perfect corelate, dintre diferitele curbe de randament;
(îi) pentru riscul valutar sistemul de cuantificare a riscului va incorpora factorii de risc corespunzatori aurului și valutelor individuale în care sunt denominate pozițiile instituției;
(iii) pentru riscul legat de titluri de capital sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel puțin pentru fiecare dintre piețele de titluri de capital în care instituția deține poziții semnificative;
(iv) pentru riscul de marfa sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel puțin pentru fiecare marfa în care instituția deține poziții semnificative. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul legat de fluctuatiile, care nu sunt perfect corelate, între mărfuri similare dar nu identice, precum și expunerea la modificările prețurilor forward aparuta ca urmare a decalajului scadentelor. De asemenea, acesta va tine cont de caracteristicile pieței, mai ales datele de livrare și libertatea de manevra a operatorilor în ceea ce privește închiderea pozițiilor.
14. Instituțiile vor putea sa utilizeze corelatii empirice în cadrul și de-a lungul categoriilor de risc în cazul în care, în opinia Băncii Naționale a României, sistemul de cuantificare a corelatiilor al instituției este solid și implementat cu profesionalism.

Anexa VIII METODA DELTA - PLUS

În scopul determinării cerințelor pentru riscul general aferent optiunilor, suplimentar cerințelor de capital legate de riscul delta, se vor calcula cerințe de capital pentru riscurile gama și vega. În acest sens, instituțiile vor cuantifica valorile gama (care măsoară variatia lui delta în raport cu variatia valorii instrumentului-suport) și, respectiv, vega (care măsoară variatia prețului unei optiuni în raport cu variatia volatilitatii), separat, pentru fiecare poziție pe optiuni.

Cerințele de capital vor fi calculate astfel (a se vedea și exemplul din anexa nr. IX, lit. B):

(i) pentru fiecare opțiune va fi calculat riscul gama (impactul gama) astfel:

Riscul gama = 1/2 x Gama x (VS)^2,

în care:

VS = variatia instrumentului-suport al opțiunii;

(îi) VS va fi calculată după cum urmează:

- pentru optiuni pe titluri de capital și indici bursieri, VS va fi egala cu 8% din valoarea de piața a instrumentului-suport;

- pentru optiuni pe mărfuri, VS va fi egala cu 15% din valoarea de piața a instrumentului-suport;

- pentru optiuni pe valute și aur, VS va fi egala cu 8% din valoarea de piața a instrumentului-suport. În cazul unei optiuni pe valute strâns corelate, VS va fi de 4%;

- pentru optiuni pe rata dobânzii:

- în cazul în care instrumentul-suport este un titlu de creanta, VS va fi egala cu valoarea de piața a instrumentului-suport x ponderea (corespunzător col. 4 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);

- în cazul în care instrumentul-suport este rata dobânzii, VS va fi egala cu modificarea presupusa a ratei dobânzii (corespunzător col. 5 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);

(iii) pentru scopul efectuării acestui calcul, următoarele poziții vor fi tratate ca fiind pe același instrument-suport:

- în cazul ratelor dobânzii: pozițiile din cadrul fiecărei benzi de scadenta prevăzute în tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II (pozițiile vor fi încadrate în tabele separate pentru fiecare valuta);

- în cazul titlurilor de capital și al indicilor bursieri: pozițiile din cadrul fiecărei piețe naționale;

- în cazul valutelor și al aurului: pozițiile aferente fiecărei perechi de valute și aurului;

- în cazul mărfurilor: pozițiile pe fiecare marfa definită conform pct. 7 din anexa nr. VI;

(iv) fiecare opțiune pe același instrument-suport va avea un impact gama pozitiv sau negativ. Aceste impacturi gama individuale vor fi insumate, rezultând pentru fiecare instrument-suport un impact gama net pozitiv sau negativ. Numai acele impacturi gama nete negative vor fi incluse la calculul cerințelor de capital);

(v) cerința de capital totală pentru riscul gama va fi reprezentată de suma valorilor absolute ale impacturilor gama nete negative;

(vi) riscul vega va fi calculat astfel:

Riscul vega = Vega x (variatia relativă a volatilitatii),

în care: variatia relativă a volatilitatii este, pentru toate categoriile de risc, 25% din volatilitatea presupusa (implicita) a opțiunii;

(vii) cerința totală de capital pentru riscul vega va fi suma valorilor absolute ale cerințelor individuale de capital care au fost calculate pentru riscul vega.

Anexa IX EXEMPLE DE CALCUL

A. Exemplu privind calcularea cerinței de capital pentru riscul general aferent instrumentelor pe rata dobânzii prin utilizarea abordarii pe benzi de scadenta
1. O instituție deține următoarele poziții:
- obligațiune (bond) a carei valoare de piața este de 13,33 milioane EUR, cu o scadenta reziduala de 8 ani și cupon de 8%;
- titlu de stat a cărui valoare de piața este de 75 milioane EUR, cu o scadenta reziduala de doua luni și cupon de 7%;
- swap pe rata dobânzii 1) , în valoare de 150 milioane EUR, la care banca primește o rata a dobânzii variabila și plătește o rata fixa, a carei data de refixare următoare este după 9 luni, iar scadenta reziduala a swap-ului este de 8 ani;
- poziție lungă pe un contract futures pe rata dobânzii*1), în valoare de 50 milioane EUR, a carei data de livrare este după 6 luni, iar scadenta reziduala a instrumentului-suport, respectiv titlul de stat, este de 3,5 ani.
---------
*1) Poziția trebuie raportată ca valoare de piața a poziției notionale-suport. În funcție de rata curenta a dobânzii, valoarea de piața a fiecăruia dintre cele doua segmente ale swap-ului [respectiv, o obligațiune cu rata fixa (bond) cu scadența reziduala de 8 ani și o obligațiune cu rata variabila (floater) cu scadența reziduala de 9 luni] poate fi mai mare sau mai mica decât valoarea notionala. Pentru simplificare, exemplul presupune ca rata curenta a dobânzii este identică cu cea pe care se bazează swap-ul.
2. Tabelul nr. 1 prezintă modul în care aceste poziții sunt încadrate în benzi de scadenta și sunt ponderate corespunzător ponderilor din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II. După ponderarea pozițiilor vor fi parcurse următoarele etape de calcul:
a) se calculează cerința de capital aferentă pozițiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile de scadenta - în cazul de fața numai pentru banda de scadenta 7-10 ani: poziția pusă în corespondenta în aceasta banda de scadenta este 0,5 (cea mai mica dintre valoarea absolută a pozițiilor ponderate lungi insumate și valoarea absolută a pozițiilor ponderate scurte insumate, din cadrul aceleiași benzi de scadenta) care conduce la o cerința de capital de 10% x 0,5 = 0,05 = 50.000 EUR [conform pct. 22 lit. a) din anexa nr. II]. Poziția scurta neta rămasă este de -5,125;
b) se calculează cerința de capital din cadrul fiecărei zone: întrucât numai în zona unu exista mai mult de o poziție, cerința de capital de acest tip poate fi calculată numai pentru aceasta zona. În acest scop, poziția pusă în corespondenta este determinata ca fiind egala cu 0,2 (cea mai mica dintre valoarea absolută a pozițiilor ponderate lungi insumate și valoarea absolută a pozițiilor ponderate scurte insumate din cadrul aceleiași zone). Cerința de capital aferentă zonei unu este de 40% x 0,2 = 0,08 = 80.000 EUR [conform pct. 22 lit. b) din anexa nr. II]. Poziția lungă neta rămasă în zona unu este de +1,00;
c) se calculează cerința de capital aferenta poziției ponderate puse în corespondenta între zonele adiacente: după calcularea poziției nete din zona unu, pozițiile rămase sunt următoarele: zona unu +1,00, zona doi +1,125, zona trei -5,125. Poziția pusă în corespondenta între zonele doi și trei este 1,125 (cea mai mica dintre valorile absolute ale pozițiilor lungi și scurte aferente zonelor adiacente). Cerința de capital în acest caz este de 40% x 1,125 = 0,45 = 450.000 EUR [conform pct. 22 lit. e) din anexa nr. II];
d) se calculează cerința de capital aferentă poziției ponderate puse în corespondenta între zonele unu și trei: pozițiile rămase în zonele unu și trei sunt +1,00 (poziție lungă) și, respectiv, -4,00 (poziție scurta). Cerința de capital aferentă poziției ponderate puse în corespondenta între zonele unu și trei este de 150% x 1,00 = 1,5 = 1.500.000 EUR [conform pct. 22 lit. f) din anexa nr. II];
e) poziția ponderată reziduala nepusa în corespondenta este 3,00, ceea ce conduce la o cerința de capital de 3.000.000 EUR [conform pct. 22 lit. g) din anexa nr. II].
*Font 9*
Tabelul nr. 1
(milioane EUR)
Zona 1
Zona 2
Zona 3
Banda
de
sca-
denta
0-1
1-3
3-6
6-12
1-2
2-3
3-4
4-5
5-7
7-10
10-15
15-20
peste
20
Luni
Ani
Poziție
+75
Titlu
de
stat
-50
Fu-
tu-
res
+150
Swap
+50
Futu-
res
-150
Swap
+13,33
Oblig.
Ponde-
re (%)
0,00
0,20
0,40
0,70
1,25
1,75
2,25
2,75
3,25
3,75
4,50
5,25
6,00
Poziție
tie
x
Pondere
+0,15
-0,20
+1,05
+1,125
-5,625
+0,5
Cerința
de ca-
pital
[pct.22
lit. a]
0,5 x
10%
= 0,05
Cerința
de ca-
pital
[pct.22
lit. b]
0,20 x 40% = 0,08
Cerința
de ca-
pital
[pct.22
lit. e]
1,125 x 40% = 0,45
Cerința
de ca-
pital
[pct.22
lit. f]
1,00 x 150% = 1,5
3. Cerința totală de capital în acest exemplu este data de suma următoarelor:
- Cerința de capital [pct. 22 lit. a) din anexa nr. II] 50.000 EUR
- Cerința de capital [pct. 22 lit. b) din anexa nr. II] 80.000 EUR
- Cerința de capital [pct. 22 lit. e) din anexa nr. II] 450.000 EUR
- Cerința de capital [pct. 22 lit. f) din anexa nr. II] 1.500.000 EUR
- Cerința de capital [pct. 22 lit. g) din anexa nr. II] 3.000.000 EUR
TOTAL: 5.080.000 EUR
B. Exemplu de calcul al cerințelor de capital prin utilizarea metodei delta-plus
1. Presupunem ca o instituție are o opțiune short call de tip european (opțiune care poate fi exercitată numai la data expirării) pe marfa, cu un preț de exercițiu de 490 și o valoare de piața a instrumentului-suport, la 12 luni de la data expirării opțiunii, egala cu 500; o rata de dobânda fără risc (risk-free) de 8% pe an și volatilitatea de 20%. Valoarea delta curenta pentru aceasta poziție este, corespunzător formulei Black-Scholes, de -0,721 (ceea ce înseamnă ca prețul opțiunii variaza cu -0,721 dacă prețul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea gama este, corespunzător formulei menționate, de -0,0034 (ceea ce înseamnă ca valoarea delta variaza cu -0,0034, respectiv de la -0,721 la -0,7244, dacă prețul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea curenta a opțiunii este de 65,48.
2. Într-o primă etapa se va multiplica valoarea de piața a mărfii cu valoarea absolută a lui delta.
500 x 0,721 = 360,5
În continuare, poziția ponderată în funcție de delta (echivalentul delta) va fi inclusă în calculul descris în cadrul anexei nr. VI. În cazul în care instituția utilizează abordarea pe benzi de scadenta și nu mai exista alte poziții, în vederea calculării cerinței de capital pentru riscul delta poziția ponderată în funcție de delta va fi multiplicata cu 0,15.
360,5 x 0,15 = 54,075
3. Următoarele etape prezintă modalitatea de calcul al cerințelor de capital corespunzător metodei delta-plus:
a) cerința de capital pentru riscul gama va fi calculată în conformitate cu formula prevăzută la pct. (i) din anexa nr. VIII.
1/2 x 0,0034 x (500 x 0,15)^2 = 9,5625;
b) în continuare va fi calculată cerința de capital pentru riscul vega. Volatilitatea curenta presupusa (implicita) este de 20%. Întrucât, pentru o opțiune short call, o creștere a volatilitatii conduce la risc de pierdere, volatilitatea trebuie majorată cu o valoare relativă de 25%. Astfel, în cazul acestui exemplu, cerința de capital pentru riscul vega va fi calculată pe baza unei modificări a volatilitatii de 5 puncte procentuale, calculată după cum urmează: volatilitatea curenta presupusa (implicita) x 25% sau 20% x 25% = 5%. Conform formulei Black-Scholes utilizate în acest exemplu, valoarea vega este egala cu 168. Astfel, o creștere în volatilitate de 1% (0,01) conduce la o creștere cu 1,68 a valorii opțiunii. În mod corespunzător, o creștere a volatilitatii de 5% conduce la o creștere a valorii opțiunii cu
5 x 1,68 = 8,4,
care reprezintă cerința de capital pentru riscul vega.
C. Exemplu privind calculul cerinței de capital pentru riscul de marfa prin utilizarea abordarii pe benzi de scadenta:
Se presupune ca toate pozițiile sunt pe aceeași marfa și sunt exprimate în moneda de raportare (ROL).
┌──────────────┬───────────────────────┬──────┬───────────────────────┬──────┐
│ Banda de
│
Poziția
│ Rata │ Calcularea cerinței
│Rezul-│
│ scadenta
│
│spread│
de capital
│
tat │
├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
│ 0 ≤ 1 luna
│
│ 1,5% │
│
│
├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
│> 1 ≤ 3 luni
│
│ 1,5% │
│
│
├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
│> 3 ≤ 6 luni
│Poziție lungă 800 ROL
│ 1,5% │800 poziție lungă + 800│
│
│
│
│
│poziție scurta (poziție│
│
│
│
│
│pusă în corespondenta) │
24
│
│
│
│
│x 1,5% =
│
│
│
│Poziție scurta 1000 ROL│
│200 poziție scurta re- │
│
│
│
│
│portata în banda de
│
│
│
│
│
│scadenta > 1 ≤ 2 ani
│
│
│
│
│
│cerința de capital:
│
│
│
│
│
│200 x 2 x 0,6% =
│
2,4 │
├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
│> 6 ≤ 12 luni │
│ 1,5% │
│
│
├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
│> 1 ≤ 2 ani
│Poziție lungă 600 ROL
│ 1,5% │200 poziție lungă + 200│
│
│
│
│
│poziție scurta (poziție│
│
│
│
│
│pusă în corespondenta) │
6
│
│
│
│
│x 1,5% =
│
│
│
│
│
│400 poziție scurta re- │
│
│
│
│
│portata în banda de
│
│
│
│
│
│scadenta > 3 ani
│
│
│
│
│
│cerința de capital:
│
│
│
│
│
│400 x 2 x 0,6% =
│
4,8 │
├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
│> 2 ≤ 3 ani
│
│ 1,5% │
│
│
├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
│
> 3 ani
│Poziție lungă 600 ROL
│ 1,5% │400 poziție lungă + 400│
│
│
│
│
│poziție scurta (poziție│
│
│
│
│
│pusă în corespondenta) │
12
│
│
│
│
│x 1,5% =
│
│
│
│
│
│poziție neta: 200
│
│
│
│
│
│cerința de capital:
│
│
│
│
│
│200 x 15% =
│
30
│
├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
│
│
│
│Cerința totală de
│
│
│
│
│
│capital
│ 79,2 │
└──────────────┴───────────────────────┴──────┴───────────────────────┴──────┘
------------