Norme · Banca Națională a României

Normele nr. 12/2003

privind supravegherea solvabilității și expunerilor mari ale instituțiilor de credit

prezumat în vigoare 4 acte modificatoare

Data actului: 15 decembrie 2003
Emitent: Banca Națională a României
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 51 din 21 ianuarie 2004
Modificări: 4 acte modificatoare, prima la 11 iunie 2004, ultima la 29 iunie 2006
Citat de: 27 de acte
Citează: 7 acte
Structură: 20 de articole, 5 anexe · 119.489 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Modificat prin 4

Circulară nr. 12/2004 11 iunie 2004 pentru modificarea Normelor Băncii Naționale a României nr. 12/2003 privind supravegherea …
Normele nr. 9/2004 20 august 2004 pentru completarea și modificarea Normelor Băncii Naționale a României nr. 12/2003 privind…
Normele nr. 12/2005 13 septembrie 2005 pentru modificarea și completarea Normelor Băncii Naționale a României nr. 12/2003 privind…
Normele nr. 9/2006 29 iunie 2006 pentru modificarea Normelor Băncii Naționale a României nr. 12/2003 privind supravegherea …

Stă la baza 10

Regulamentul nr. 15/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) privind tratamentul riscului de credit pentru instituțiile de credit și firmele de investi…
Ordinul nr. 107/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) pentru aprobarea Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Val…
Regulamentul nr. 14/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) privind tratamentul riscului de credit pentru instituțiile de credit și firmele de investi…
Regulamentul nr. 16/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) privind expunerile mari ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investitii
Regulamentul nr. 19/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) privind tratamentul riscului de credit pentru instituțiile de credit și firmele de investi…
Regulamentul nr. 21/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) privind expunerile mari ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investitii
Ordinul nr. 10/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) pentru aprobarea Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Val…
Regulamentul nr. 18/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituțiile de credit și firmele…
Regulamentul nr. 20/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) privind tratamentul riscului de credit pentru instituțiile de credit și firmele de investi…
Regulamentul nr. 13/2006 14 decembrie 2006 (prevederi anume) privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituțiile de credit și firmele…

Având în vedere prevederile

art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998

privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 38 alin. 1 și 2, art. 45 lit. a) și c),

art. 66, 68^1, 83^6 din Legea nr. 58/1998

privind activitatea bancară, cu modificările și completările ulterioare, ale

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 541/2002

privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, modificată și completată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 99/2003 , precum și ale art. 3 alin. 2, art. 171 alin. 2 și ale

art. 284 alin. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000

privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată și modificată prin

Legea nr. 200/2002 , cu modificările ulterioare,

în temeiul dispozițiilor

art. 50 alin. 1 din Legea nr. 101/1998 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

art. 93 din Legea nr. 58/1998 , cu modificările și completările ulterioare,

Banca Naționala a României emite prezentele norme.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

Sfera de aplicare

Prezentele norme se aplică instituțiilor de credit, persoane juridice române, și reglementează supravegherea solvabilității și expunerilor mari, pe baza individuală și consolidata.

Articolul 2

Definiții

Termenii și expresiile următoare au semnificatia prevăzută de

Legea nr. 58/1998

privind activitatea bancară, cu modificările și completările ulterioare: instituție de credit, autorizație, sucursala, autoritate competentă, instituție financiară, stat membru de origine, stat membru gazda, control, societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.

De asemenea, pentru scopul aplicării prezentelor norme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1. zona A - toate statele membre și toate celelalte tari care sunt membre depline ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), precum și acele tari care au încheiat acorduri speciale de împrumut cu Fondul Monetar Internațional (F.M.I.) în cadrul acordurilor generale de împrumut ale F.M.I., precum și România. Totuși, orice țara care își reesaloneaza datoria publică externa este exclusa din zona A pe o perioadă de 5 ani;

2. zona B - toate țările care nu sunt incluse în zona A;

3. instituții de credit din zona A - toate instituțiile de credit autorizate în statele membre, în conformitate cu art. 4 din

Directiva nr. 2.000/12/EC

, inclusiv sucursalele lor în tari terțe, și toate societățile private și instituțiile publice care corespund definitiei instituției de credit și autorizate în alte tari din zona A, inclusiv sucursalele lor, precum și toate instituțiile de credit autorizate în România, în conformitate cu normele Băncii Naționale a României care reglementează autorizarea instituțiilor de credit, inclusiv sucursalele lor;

4. instituții de credit din zona B - toate societățile private și instituțiile publice, autorizate în afară zonei A, care corespund definitiei instituției de credit, inclusiv sucursalele lor din zona A;

5. sector nebancar - toți imprumutatii, alții decât instituțiile de credit, asa cum au fost definite la pct. 3 și 4, bănci centrale, administrațiile centrale, regionale și locale, Comunitatile Europene, Banca Europeană de Investiții (BEI) și băncile de dezvoltare multilaterala, asa cum sunt ele definite la pct. 6;

6. bănci de dezvoltare multilaterala - Banca Internationala pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Corporatia Financiară Internationala, Banca Interamericana de Dezvoltare, Banca Asiatica de Dezvoltare, Banca Africana de Dezvoltare, Fondul de Restructurare al Consiliului Europei, Banca Nordica de Investiții, Banca de Dezvoltare din Caraibe, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții și Corporatia Interamericana de Investiții;

7. elemente din afară bilanțului, care prezintă un risc ridicat, un risc mediu, un risc moderat și un risc scăzut - elementele menționate la art. 6 pct. 2 și care sunt prezentate în anexa nr. I;

8. expuneri - reprezintă, în scopul aplicării prevederilor art. 8, 9 și 10, activele și elementele din afară bilanțului, nete de provizioane, menționate la art. 6 și în anexele nr. I și III, fără aplicarea ponderarilor sau gradelor de risc prevăzute; riscurile menționate în anexa nr. III trebuie calculate în conformitate cu metoda descrisă în anexa nr. II; vor fi excluse din definirea expunerilor elementele deduse din fondurile proprii; expunerile nu vor cuprinde:

- în cazul operațiunilor pe curs de schimb, expunerile înregistrate în cursul normal al decontării pe durata a 48 de ore de la efectuarea plății; sau

- în cazul operațiunilor de cumpărare sau de vânzare de titluri, expunerile înregistrate în cursul normal al decontării pe perioada a 5 zile lucrătoare de la data efectuării plății ori de la data efectuării livrării, în funcție de care dintre aceste operațiuni a intervenit mai devreme;

9. un singur debitor - orice persoană sau grup de persoane fizice și/sau juridice față de care instituția de credit are o expunere și:

- care constituie, dacă nu se dovedește altfel, un singur risc, deoarece una dintre ele deține, direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau

- între care nu exista o relație de control în sensul exprimat la prima liniuța, dar care trebuie să fie considerate ca reprezentând un singur risc, deoarece între ele exista asemenea legături încât, dacă una dintre ele s-ar confrunta cu probleme financiare, exista o probabilitate considerabila ca cealaltă sau toate celelalte să se confrunte cu dificultăți de rambursare;

10. burse recunoscute - reprezintă burse recunoscute de Banca Naționala a României, care:

a) funcționează regulat;

b) au reguli, stabilite sau aprobate de autoritățile competente din țara de origine a bursei, care definesc atât condițiile de funcționare a bursei, condițiile de acces pe aceasta bursa, cat și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un contract înainte de a putea fi efectiv tranzactionat pe bursa;

c) dispun de un mecanism de compensare care prevede că acele contracte care sunt menționate în anexa nr. III sunt supuse cerințelor în materie de marje zilnice ce oferă o protecție adecvată în opinia autorităților competente;

11. societate-mama - în scopul supravegherii pe baza consolidata și al controlului expunerilor mari, reprezintă o societate-mama în sensul prevăzut de normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile generale de consolidare;

12. filiala - în scopul supravegherii pe baza consolidata și al controlului expunerilor mari, reprezintă o societate-filiala în sensul prevăzut de normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile generale de consolidare.

Capitolul II Indicatorul de solvabilitate

Articolul 3

Principii generale

1. Indicatorul de solvabilitate exprima fondurile proprii, asa cum sunt definite în normele Băncii Naționale a României care reglementează fondurile proprii ale instituțiilor de credit, ca proporție din totalul activelor și elementelor din afară bilanțului, nete de provizioane, ajustate în funcție de risc conform cu art. 5.

2. Indicatorii de solvabilitate ai instituțiilor de credit vor fi calculati pe baza individuală.

3. Indicatorii de solvabilitate ai instituțiilor de credit care sunt societăți-mama vor fi calculati pe baza consolidata, în conformitate cu metodele stabilite în prezentele norme, în normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum și în normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

4. De asemenea, în scopul supravegherii repartizării adecvate a capitalului în cadrul unui grup bancar, Banca Naționala a României poate solicita, în conformitate cu prevederile art. 13, unei societăți-mama, care este instituție de credit, și calcularea unui indicator subconsolidat atât în ceea ce privește societatea-mama, cat și în ceea ce privește oricare dintre filialele acesteia care se supun autorizării și supravegherii Băncii Naționale a României.

5. Instituțiile de credit vor raporta Băncii Naționale a României, trimestrial, indicatorii de solvabilitate calculati pe baza individuală, potrivit pct. 2, și, semestrial, indicatorii de solvabilitate calculati pe baza consolidata potrivit pct. 3.

În ceea ce privește indicatorii de solvabilitate calculati pe baza subconsolidata, prevăzuți la pct. 4, raportarea se va efectua potrivit prevederilor art. 13.

6. Activele și elementele din afară bilanțului vor fi evaluate în conformitate cu reglementările contabile armonizate cu

Directiva nr. 86/635/CEE

și cu Standardele Internaționale de Contabilitate aplicabile instituțiilor de credit.

Articolul 4

Numaratorul indicatorului de solvabilitate: fonduri proprii

Fondurile proprii, asa cum sunt definite în normele Băncii Naționale a României care reglementează fondurile proprii ale instituțiilor de credit, constituie numaratorul indicatorului de solvabilitate.

Articolul 5

Numitorul indicatorului de solvabilitate: active și elemente din afară bilanțului, ajustate în funcție de risc

1. În conformitate cu dispozițiile art. 6, se atribuie elementelor de activ grade de risc de credit exprimate prin ponderi procentuale. Valoarea din bilanț a fiecărui activ va fi înmulțită cu ponderea adecvată pentru a se obține o valoare ajustata în funcție de risc.

2. În cazul elementelor din afară bilanțului, enumerate în anexa nr. I, se va efectua un calcul în doua etape, descris la art. 6 pct. 2.

3. În cazul elementelor din afară bilanțului, menționate la art. 6 pct. 3, costurile potențiale de înlocuire a contractelor, în cazul neonorarii obligației de către contrapartida, se calculează prin aplicarea metodei descrise în anexa nr. II. Aceste costuri vor fi înmulțite cu ponderile aferente contrapartidei care figurează la art. 6 pct. 1, cu excepția ponderilor de 100% care vor fi înlocuite cu ponderi de 50% pentru a se obține valori ajustate în funcție de risc.

4. Suma valorilor ponderate în funcție de risc ale activelor și elementelor din afară bilanțului, menționate la pct. 2 și 3, constituie numitorul indicatorului de solvabilitate.

Articolul 6

Ponderi de risc

1. Următoarele ponderi se vor aplica diferitelor categorii de active:

a) Pondere zero

1. numerar și elemente echivalente;

2. elemente de activ constituind creanțe asupra administrațiilor centrale și băncilor centrale din zona A;

3. elemente de activ constituind creanțe asupra Comunităților Europene;

4. elemente de activ constituind creanțe garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de către administrațiile centrale și băncile centrale din zona A sau de Comunitatile Europene;

5. elemente de activ constituind creanțe asupra administrațiilor centrale și băncilor centrale din zona B, exprimate și finanțate în moneda naționala a împrumutatului;

6. elemente de activ constituind creanțe garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de către administrațiile centrale și băncile centrale din zona B, exprimate și finanțate în moneda naționala comuna garantului și împrumutatului;

7. elemente de activ garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, printr-un colateral sub forma de titluri emise de administrațiile centrale sau de băncile centrale din zona A ori de titluri emise de Comunitatile Europene sau de depozite în numerar plasate la instituția imprumutatoare sau de certificate de depozit ori de instrumente similare emise de către instituția imprumutatoare și încredințate acesteia;

8. elemente de activ deduse din fondurile proprii.

b) Pondere 20%

1. elemente de activ constituind creanțe asupra BEI;

2. elemente de activ constituind creanțe asupra băncilor de dezvoltare multilaterala;

3. elemente de activ constituind creanțe garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de către BEI;

4. elemente de activ constituind creanțe garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de către băncile de dezvoltare multilaterala;

5. elemente de activ constituind creanțe asupra administrațiilor regionale sau locale din zona A;

6. elemente de activ constituind creanțe garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de către administrațiile regionale sau locale din zona A;

7. elemente de activ constituind creanțe asupra instituțiilor de credit din zona A, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituții;

8. elemente de activ constituind creanțe cu scadența reziduala mai mica ori egala cu un an, asupra instituțiilor de credit din zona B, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituții;

9. elemente de activ garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de către instituțiile de credit din zona A;

10. elemente de activ constituind creanțe cu scadența reziduala mai mica sau egala cu un an și care sunt garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de către instituții de credit din zona B;

11. elemente de activ garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu colateral sub forma de titluri emise de BEI sau de băncile de dezvoltare multilaterala;

12. elemente reprezentând numerar în curs de încasare.

c) Pondere 50%

1. împrumuturi integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu ipoteci în favoarea instituției de credit, de ranguri superioare ipotecilor instituite în favoarea altor creditori asupra unei proprietăți rezidentiale care este sau va fi ocupată ori data cu chirie de împrumutat. Valoarea proprietății va fi calculată pe baza unor criterii de evaluare riguros definite prin dispoziții legislative, reglementări sau prin prevederi administrative, care, în opinia Băncii Naționale a României, sunt considerate adecvate. Evaluarea va fi efectuată cel puțin o dată pe an.

Împrumuturi integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu acțiuni în societăți finlandeze din domeniul locativ care funcționează în conformitate cu Legea finlandeza privind societățile din domeniul locativ din 1991 sau cu legislația echivalenta ulterioară, acordate în legătură cu proprietăți rezidentiale care sunt ori vor fi ocupate sau date cu chirie de împrumutat.

Titluri acoperite cu creanțe ipotecare (mortgagebacked securities) - care pot fi tratate în același mod cu împrumuturile acordate, menționate la primul alineat, dacă acestea sunt echivalente în ceea ce privește riscul de credit. Instituțiile de credit trebuie să se asigure în special ca:

(i) aceste titluri sunt complet și direct acoperite printr-un ansamblu de ipoteci care sunt de aceeași natura cu cele definite la primul alineat și sunt perfect sanatoase, din punct de vedere al capacității de rambursare a creditului ipotecar, în momentul creării titlurilor acoperite cu creanțe ipotecare;

(îi) un drept de rang superior celor instituite în favoarea altor creditori asupra activelor ipotecate este deținut fie direct de investitorii în titluri acoperite cu creanțe ipotecare, fie în contul lor printr-un administrator fiduciar (trustee) sau un reprezentant mandatat, în aceeași proporție ca și cea a titlurilor deținute;

2. cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate, care nu au fost deduse din fondurile proprii: aceste active sunt supuse ponderarii care corespunde contrapartidei în cazul în care instituția de credit este în măsura sa o determine în conformitate cu reglementările contabile armonizate cu

Directiva nr. 86/635/CEE

și cu Standardele Internaționale de Contabilitate aplicabile instituțiilor de credit; dacă nu se poate determina contrapartida, se aplică o pondere fixa de 50%.

d) Pondere 100%

1. elemente de activ constituind creanțe asupra administrațiilor centrale și băncilor centrale din zona B, cu excepția cazului în care sunt exprimate și finanțate în moneda naționala a împrumutatului;

2. elemente de activ constituind creanțe asupra administrațiilor regionale sau locale din zona B;

3. elemente de activ constituind creanțe cu scadența reziduala mai mare de un an, asupra instituțiilor de credit din zona B;

4. elemente de activ constituind creanțe asupra sectoarelor nebancare din zona A și din zona B;

5. imobilizari corporale, în sensul reglementărilor contabile armonizate cu

Directiva nr. 86/635/CEE

și cu Standardele Internaționale de Contabilitate aplicabile instituțiilor de credit;

6. portofolii de acțiuni, participatii și alte elemente componente ale fondurilor proprii ale altor instituții de credit, care nu sunt deduse din fondurile proprii ale instituțiilor creditoare;

7. toate celelalte active, cu excepția celor care sunt deduse din fondurile proprii.

2. Tratamentul descris mai jos se aplică elementelor din afară bilanțului, altele decât cele menționate la pct. 3. În prima etapa aceste elemente vor fi încadrate în funcție de categoriile de risc care figurează în anexa nr. I. Elementele care prezintă risc maxim vor fi luate în calcul la valoarea lor totală; elementele care prezintă un risc mediu, într-un procent de 50% din valoarea lor totală; cele care prezintă un risc moderat, într-un procent de 20%, în timp ce valoarea elementelor care prezintă un risc scăzut va fi considerată zero. A doua etapa consta în înmulțirea valorilor elementelor din afară bilanțului, ajustate în modul descris mai sus, cu ponderile aferente contrapartidelor relevante, în conformitate cu tratamentul prevăzut pentru elementele de activ de la pct. 1. În cazul acordurilor de vânzare și răscumpărare de active (repo) și al angajamentelor ferme de cumpărare la termen, ponderile vor fi cele atașate activelor în cauza și nu contrapartidelor din tranzacții. Partea capitalului subscris și nevarsat la Fondul European de Investiții va fi ponderată cu 20%.

3. Metoda prevăzută în anexa nr. II va fi aplicată elementelor din afară bilanțului, enumerate în anexa nr. III, cu excepția:

- contractelor tranzacționate pe burse recunoscute;

- contractelor pe cursul de schimb (fără contractele pe aur) a căror scadenta inițială este de 14 zile calendaristice sau mai puțin.

4. În cazul în care elementele din afară bilanțului sunt garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat, ele vor fi ponderate ca și când acestea ar fi fost asumate față de garant și nu față de contrapartida. În cazul în care expunerea potențiala rezultată din tranzacțiile din afară bilanțului este garantată integral, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu oricare dintre activele recunoscute ca și colateral la pct. 1 lit. a) subpct. 7 și pct. 1 lit. b) subpct. 11, ponderea aplicată va fi zero sau de 20%, în funcție de colateralul în discuție.

Se va aplica o pondere de 50% elementelor din afară bilanțului, reprezentate de garanții având caracterul substitutelor de credit și care sunt integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu ipoteci care îndeplinesc condițiile de la pct. 1 lit. c) subpct. 1, cu condiția ca garantul sa beneficieze de un drept direct asupra unui asemenea colateral.

5. În cazul în care elementele de activ și elementele din afară bilanțului beneficiază de o pondere mai mica datorită existenței garanțiilor directe, exprese, irevocabile și neconditionate sau colateralului acceptabil în opinia Băncii Naționale a României, ponderea mai mica va fi aplicată doar părții care este garantată sau care este acoperită integral de colateral.

Articolul 7

Nivelul indicatorului de solvabilitate

1. Instituțiile de credit sunt obligate sa mențină în permanenta indicatorul definit la art. 3 la un nivel de cel puțin 12%.

2. În cazul în care indicatorul scade sub nivelul de 12%, instituțiile de credit în cauza vor lua măsurile adecvate în vederea restabilirii, cat mai repede cu putinta, a nivelului minim al acestui indicator.

Capitolul III Expuneri mari

Articolul 8

Raportarea expunerilor mari

1. Expunerea unei instituții de credit față de un singur debitor este considerată ca fiind expunere mare atunci când valoarea acesteia este egala sau depășește 10% din fondurile proprii ale instituției de credit respective.

2. O instituție de credit va raporta Băncii Naționale a României orice expunere mare, asa cum este aceasta definită la pct. 1.

Raportarea tuturor expunerilor mari se va efectua trimestrial.

3. Instituțiile de credit vor dispune de proceduri administrative și contabile sanatoase, împreună cu mecanisme adecvate de control intern, în scopul identificarii și înregistrării tuturor expunerilor mari și a schimbărilor care pot interveni asupra lor, în conformitate cu definițiile și cerințele din prezentele norme, și pentru monitorizarea acestor expuneri în funcție de politica fiecărei instituții de credit în materie de expuneri.

Articolul 9

Limitele aplicabile expunerilor mari

1. O instituție de credit nu poate inregistra o expunere față de un singur debitor, a carei valoare depășește 25% din fondurile proprii.

2. În cazul în care acest un singur debitor are în componenta sa cel puțin un membru al grupului instituției de credit raportoare, iar membrul respectiv este societatea-mamă, filiala a societății-mama sau filiala a instituției de credit raportoare, procentul prevăzut la pct. 1 va fi redus la 20%.

3. Valoarea cumulată a expunerilor mari ale unei instituții de credit nu poate depăși 800% din fondurile ei proprii.

4. O instituție de credit trebuie să respecte în permanenta limitele cu referire la expunerile mari, stabilite la pct. 1, 2 și 3. Dacă, într-un caz excepțional, expunerile depășesc aceste limite, este necesară raportarea imediata a acestei situații Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere, care poate acorda, atunci când circumstanțele o justifica, un termen limita până la care instituția de credit să se conformeze cu limitele impuse.

5. Banca Naționala a României poate recunoaște, la solicitarea unei instituții de credit, exceptarea de la aplicarea pct. 1, 2 și 3 a expunerilor înregistrate față de membrii grupului instituției de credit, prevăzuți la pct. 2, care sunt incluși în supravegherea pe baza consolidata căreia i se supune respectiva instituție de credit, în condițiile în care aceasta este efectuată în conformitate cu legislația relevanta din România,

Directiva nr. 2000/12/EC

sau cu standardele echivalente în vigoare într-o țara terta și, totodată, exista măsuri care să asigure repartizarea adecvată a riscurilor în interiorul grupului.

6. Pentru fiecare dintre expunerile de mai jos se va excepta de la aplicarea prevederilor pct. 1, 2 și 3 partea calculată ca diferența între valoarea expunerii respective și rezultatul inmultirii acesteia cu ponderea aferentă:

a) Pondere 0%

1. elemente de activ constituind creanțe și elemente din afară bilanțului constituind expuneri înregistrate față de administrațiile centrale și băncile centrale ale țărilor din zona A;

2. elemente de activ constituind creanțe și elemente din afară bilanțului constituind expuneri înregistrate față de Comunitatile Europene;

3. elemente de activ constituind creanțe și elemente din afară bilanțului constituind expuneri garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de administrațiile centrale și băncile centrale din zona A sau de Comunitatile Europene;

4. elemente de activ constituind creanțe și elemente din afară bilanțului constituind expuneri înregistrate față de administrațiile centrale sau băncile centrale din zona B, exprimate și finanțate în moneda naționala a împrumutatului;

5. elemente de activ și elemente din afară bilanțului constituind expuneri garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, printr-un colateral sub forma de titluri emise de administrațiile centrale, băncile centrale din zona A sau Comunitatile Europene ori sub forma de depozite în numerar plasate la instituția imprumutatoare, certificate de depozit sau instrumente similare emise de instituția imprumutatoare și încredințate acesteia.

b) Pondere 20%

1. elemente de activ constituind creanțe și elemente din afară bilanțului constituind expuneri înregistrate față de instituțiile de credit din zona A, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituții;

2. elemente de activ constituind creanțe și elemente din afară bilanțului constituind expuneri înregistrate față de instituțiile de credit din zona B, cu scadența reziduala mai mica sau egala cu un an, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituții.

3. elemente de activ constituind creanțe și elemente din afară bilanțului constituind expuneri înregistrate față de administrațiile regionale sau locale din zona A;

4. elemente de activ constituind creanțe și elemente din afară bilanțului constituind expuneri garantate în mod direct, expres, irevocabil și necondiționat de către administrațiile regionale sau locale din zona A.

c) Pondere 50%

1. împrumuturi garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu ipoteci în favoarea instituției de credit, de ranguri superioare ipotecilor instituite în favoarea altor creditori asupra proprietății rezidentiale; totuși valoarea exceptată nu va putea depăși 50% din valoarea proprietății rezidentiale. Valoarea proprietății va fi calculată, pe baza unor criterii de evaluare riguros definite prin dispoziții legislative, reglementări sau prin prevederi administrative, care, în opinia Băncii Naționale a României, sunt considerate adecvate. Evaluarea va fi efectuată cel puțin o dată pe an. În aplicarea prezentului punct, prin proprietate rezidentiala se înțelege acel spațiu rezidential care este sau va fi ocupat ori dat cu chirie de către împrumutat;

2. împrumuturi garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu participatii în societăți finlandeze din domeniul locativ care funcționează în conformitate cu Legea finlandeza privind societățile din domeniul locativ din 1991 sau cu legislația echivalenta ulterioară;

3. elementele din afară bilanțului cu risc moderat, menționate în anexa nr. I.

d) Pondere 100%

1. expunerile din elemente de activ și elemente din afară bilanțului, care nu sunt menționate mai sus.

7. În cazul în care o expunere față de un client este garantată de o terta parte, instituțiile de credit pot considera expunerea ca fiind asumată față de terta parte și nu față de client, dacă expunerea este garantată, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, direct, expres, irevocabil și necondiționat de către aceasta terta parte.

Articolul 10

Supravegherea expunerilor mari pe baza consolidata și pe baza individuală

Respectarea obligațiilor prevăzute la art. 8 și 9 va fi monitorizata pe baza individuală și consolidata, în conformitate cu normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile generale de consolidare.

Capitolul IV Dispoziții specifice rețelelor cooperatiste de credit

Articolul 11

Supravegherea solvabilității și expunerilor mari

În cazul rețelelor cooperatiste de credit, supravegherea pe baza individuală a solvabilității și expunerilor mari ale cooperativelor de credit va fi efectuată de către casa centrala a acestora.

În acest scop casa centrala va emite norme care vor fi elaborate pe baza principiilor prevăzute de prezentele norme și care vor fi transmise spre avizare Băncii Naționale a României.

Supravegherea pe baza individuală și, dacă este cazul, consolidata a solvabilității și expunerilor mari ale caselor centrale ale rețelelor cooperatiste de credit se realizează de către Banca Naționala a României în conformitate cu metodele stabilite în prezentele norme, în normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum și în normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Supravegherea fiecărei rețele cooperatiste de credit se realizează de către Banca Naționala a României pe baza situației financiare agregate întocmite de către casa centrala a acesteia în conformitate cu normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Articolul 12

Cerințe de raportare la nivelul rețelelor cooperatiste de credit

Pe lângă raportarile prevăzute la art. 15 și 16, casele centrale ale cooperativelor de credit vor transmite semestrial Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere formularele prevăzute în anexele nr. IV și nr. V, întocmite la nivelul rețelei, astfel:

- prin intermediul rețelei de comunicații interbancare, în termen de cel mult 17 zile calendaristice de la sfârșitul perioadei pentru care acestea se întocmesc; și

- în forma letrica, în termen de 20 de zile calendaristice de la sfârșitul perioadei pentru care acestea se întocmesc.

Capitolul V Dispoziții de aplicare

Articolul 13

Atribuții ale Băncii Naționale a României

În scopul aplicării prezentelor norme, Banca Naționala a României, prin intermediul Direcției supraveghere, va exercita următoarele atribuții:

a) stabilirea și actualizarea listei cu bursele recunoscute de Banca Naționala a României; lista inițială nu va avea caracter exhaustiv, urmând a fi actualizată de către Direcția supraveghere ori de câte ori aceasta va considera necesar sau atunci când, în urma analizei, solicitată de o instituție de credit, aceasta va decide ca o bursa care nu este inclusă în lista menționată îndeplinește condițiile prevăzute la art. 2 pct. 10;

b) stabilirea de cerințe în aplicarea prevederilor art. 3 pct. 4 și pct. 5 alin. 2;

c) stabilirea de excepții în aplicarea prevederilor art. 9 pct. 5;

d) avizarea normelor menționate la art. 11 alin. 2.

Articolul 14

Considerente privind elementele din afară bilanțului

Având în vedere ca, în contextul supravegherii pe baza consolidata, aplicarea prezentelor norme presupune o încadrare cat mai uniforma a operațiunilor desfășurate de instituții de credit ce operează pe piețe supuse unor reglementări diferite, în anexa nr. VI a fost prevăzută o lista, cu caracter orientativ, ce conține principalele categorii de elemente din afară bilanțului împreună cu caracteristicile definitorii ale acestora, precum și o serie de considerente privind tratarea acestora din punct de vedere al riscului de credit.

Articolul 15

Cerințe de raportare a indicatorului de solvabilitate

În aplicarea prevederilor art. 3 pct. 5 alin. 1 instituțiile de credit vor transmite Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere formularele prevăzute în anexa nr. IV, astfel:

- prin intermediul rețelei de comunicații interbancare, în termen de cel mult 17 zile calendaristice de la sfârșitul perioadei pentru care acestea se întocmesc; și

- în forma letrica, în termen de 20 de zile calendaristice de la sfârșitul perioadei pentru care acestea se întocmesc.

Articolul 16

Cerințe de raportare a expunerilor mari

În aplicarea prevederilor art. 10 instituțiile de credit vor transmite Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere formularele prevăzute în anexa nr. V, astfel:

- prin intermediul rețelei de comunicații interbancare, în termen de cel mult 17 zile calendaristice de la sfârșitul perioadei pentru care acestea se întocmesc; și

- în forma letrica, în termen de 20 de zile calendaristice de la sfârșitul perioadei pentru care acestea se întocmesc.

Articolul 17

Cerințe suplimentare de raportare

Direcția supraveghere poate solicita instituțiilor de credit orice informații suplimentare pe care le considera relevante pentru scopul supravegherii solvabilității și expunerilor mari. În acest sens, Direcția supraveghere va comunică instituțiilor de credit în cauza toate elementele necesare raportarii informațiilor menționate, respectiv formularul de raportare, modalitatea de transmitere, precum și periodicitatea, dacă este cazul.

Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 18

Sancțiuni și măsuri

Nerespectarea de către instituțiile de credit a prezentelor norme atrage aplicarea sancțiunilor și/sau a măsurilor prevăzute la art. 69 alin. 2 și, respectiv, la

art. 70 din Legea nr. 58/1998 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentele norme intră în vigoare la data de 1 iulie 2004, cu excepția dispozițiilor referitoare la supravegherea solvabilității și expunerilor mari pe baza consolidata, care se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2005.

Articolul 20

Norme abrogate

La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abroga

Normele Băncii Naționale a României nr. 8/1999

privind limitarea riscului de credit al instituțiilor de credit, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 iunie 1999, cu modificările și completările ulterioare.

Președintele Consiliului de administrație
al Băncii Naționale a României,
Mugur Isarescu,
guvernator
București, 15 decembrie 2003.
Nr. 12.

Anexa I CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARĂ BILANȚULUI

Risc maxim:

- garanții având caracter de substitut de credit;

- acceptări;

- andosari de efecte care nu poarta numele altei instituții de credit;

- tranzacții cu recurs;

- scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit;

- angajamente ferme de cumpărare la termen;

- depozite forward forward;

- partea neplatita a acțiunilor și titlurilor parțial plătite;

- facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare sau acceptare) cu caracter irevocabil și a căror utilizare este certa;

- alte elemente purtătoare de risc maxim.

Risc mediu:

- credite documentare emise și confirmate;

- garanții cunoscute pe plan internațional sub denumirea de warranties, indemnities (inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds și tax bonds) și alte garanții care nu au caracter de substitut de credit;

- acorduri de vânzare de active cu opțiune de răscumpărare;

- scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut de credit;

- facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare sau acceptare) cu o scadenta inițială mai mare de un an;

- facilități de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) și facilități reinnoibile de preluare ferma (Revolving Underwriting Facilities - RUF);

- alte elemente purtătoare de risc mediu.

Risc moderat:

- credite documentare în care bunurile supuse livrării reprezintă colateral și alte tranzacții care se lichidează de la sine;

- alte elemente purtătoare de risc moderat.

Risc scăzut:

- facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare sau acceptare) care pot fi anulate necondiționat în orice moment fără notificare și care sunt acordate de către instituția de credit în mod justificat, în opinia Băncii Naționale a României;

- alte elemente cu risc scăzut.

Anexa II TRATAREA ELEMENTELOR DIN AFARĂ BILANȚULUI

1. Metoda abordarii prin "marcare la piața"
Etapa (a): prin atasarea valorilor curente de pe piața contractelor (marcarea la piața), se obține costul curent de înlocuire a tuturor contractelor cu valori pozitive.
Etapa (b): pentru a obține valoarea expunerii de credit potențiale viitoare (exceptând contractele swap într-o singura deviza pe rate ale dobânzii variabile - single-currency "floating/floating" interest rate swaps - caz în care va fi calculat numai costul curent de înlocuire), valorile notionalului sau valorile suport sunt înmulțite cu următoarele procente:
Tabel 1^a,b
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Contracte
Contracte
Contracte
Scadenta
Contracte
pe cursul
Contracte
pe metale
pe mărfuri,
reziduala^c
pe rata
de schimb
pe acțiuni
prețioase,
altele
dobânzii
și pe aur
cu excepția
decât
aurului
metalele
prețioase
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Până la un an
0%
1%
6%
7%
10%
inclusiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Între 1 și 5 ani
0,5%
5%
8%
7%
12%
inclusiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Peste 5 ani
1,5%
7,5%
10%
8%
15%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) Contractele care nu se încadrează în nici una dintre cele 5 categorii indicate în acest tabel vor fi tratate ca și contractele pe mărfuri, altele decât metalele prețioase.
b) Pentru contractele care implica schimburi multiple ale principalului, procentele vor fi înmulțite cu numărul de plati rămase de efectuat în conformitate cu contractul.
c) Pentru contractele structurate astfel încât expunerile rămase, ulterioare datelor de plată specificate, să fie regularizate și la care termenii sunt revizuiti astfel încât valoarea de piața a contractelor la acele date specificate este zero, scadenta reziduala va fi egala cu timpul rămas până la următoarea data de revizuire. În cazul contractelor pe rata dobânzii care îndeplinesc aceste criterii și au o scadenta rămasă mai mare de un an, procentul nu va mai fi mai mic de 0,5%.
Etapa (c): costul potențial de înlocuire, obținut ca suma dintre costul curent de înlocuire și expunerea de credit potențiala viitoare, este inmultit:
- în cazul determinării indicatorului de solvabilitate - cu ponderile de risc alocate pentru contrapartidele relevante prevăzute la art. 6;
- în cazul determinării expunerilor mari - cu ponderile alocate pentru contrapartidele relevante prevăzute la art. 9 pct. 6 și 7, cu excepția ponderilor de 100% care vor fi înlocuite cu ponderi de 50%, avându-se în vedere și prevederile art. 6 pct. 3.
În vederea aplicării acestei metode instituțiile de credit trebuie să se asigure ca suma notionalului care trebuie luată în considerare este un etalon adecvat pentru riscul inerent contractului. În cazul în care, de exemplu, contractul permite multiplicarea fluxurilor de numerar, suma notionalului trebuie ajustata pentru a putea lua în considerare efectele multiplicării asupra structurii riscului acelui contract.
2. Compensare bilaterala contractuală (contracte de novatie și alte acorduri de compensare bilaterala)
a) Tipuri de compensare bilaterala recunoscute
În scopul acestui punct prin contrapartida se înțelege orice entitate (inclusiv persoane fizice) care are capacitatea de a încheia un acord de compensare bilaterala contractuală.
Se considera ca fiind diminuatoare de risc următoarele tipuri de compensări bilaterale contractuale:
(i) contracte bilaterale de novatie între o instituție de credit și contrapartida sa, prin care creanțele și obligațiile reciproce sunt automat amalgamate într-o asemenea maniera încât aceasta novatie stabilește o singura suma neta de fiecare data când se aplică novatia și astfel creează un singur nou contract obligatoriu din punct de vedere legal care anulează contractele anterioare;
(îi) alte acorduri bilaterale încheiate între o instituție de credit și contrapartida sa.
b) Condiții de recunoaștere
Se considera compensarea bilaterala contractuală ca fiind diminuatoare de risc numai în următoarele condiții:
(i) o instituție de credit trebuie să aibă un acord de compensare bilaterala contractuală cu contrapartida sa, care creează o singura obligație legală, acoperind toate tranzacțiile incluse, astfel încât, în situația în care contrapartida nu își îndeplinește obligațiile datorită incapacității de plată, falimentului, lichidării sau oricărei alte situații similare, instituția de credit va avea dreptul de a primi sau obligația de a plati numai suma neta a valorilor pozitive și negative, marcate la piața, ale tranzacțiilor individuale incluse;
(îi) o instituție de credit trebuie să fi făcut disponibile autorității competente considerente legale justificate și scrise, astfel încât, în cazul unui diferend, instanțele competente și autoritățile administrative vor constata, în cazurile descrise la pct. (i), ca creanțele și obligațiile instituției de credit vor fi limitate la suma neta, asa cum este descris la pct. (i), sub incidența:
- legii jurisdicției în care contrapartida a fost înființată și, dacă este implicata sucursala străină a unei societăți, de asemenea sub incidența legii jurisdicției în care este localizata sucursala;
- legii care guvernează tranzacțiile individuale incluse; și
- legii care guvernează orice contract sau acord necesar efectuării compensării bilaterale contractuale;
(iii) o instituție de credit trebuie să aibă implementate proceduri care să asigure ca validitatea legală a compensării sale bilaterale contractuale este ținuta sub observatie având în vedere modificările posibile ale legilor relevante.
În cazul în care sunt implicate alte jurisdicții, compensarea bilaterala contractuală trebuie să fie legal valida sub incidența legii fiecărei jurisdicții. Banca Naționala a României va recunoaște ca diminuator de risc un acord de compensare bilaterala contractuală, numai dacă acesta este valid din punct de vedere legal în ambele jurisdicții implicate și dacă este recunoscut de ambele autorități competente implicate.
Banca Naționala a României poate accepta considerente legale justificate, în funcție de diferite tipuri de compensări bilaterale contractuale.
Nu poate fi recunoscut ca diminuator de risc nici un contract care conține o prevedere ce permite unei contrapartide care nu se afla în incapacitate de plată să facă numai plati limitate sau sa nu facă nici o plata în contul averii contrapartidei aflate în procedura de faliment, chiar dacă aceasta din urma este creditor net (walkaway clause).
Se vor considera ca diminuatoare de risc acordurile de compensare bilaterala contractuală care acoperă contracte pe cursul de schimb cu scadența inițială de până la 14 zile calendaristice inclusiv, contracte options vândute sau elemente similare din afară bilanțului la care prevederile prezentei anexe nu se aplică întrucât acestea implica un risc de credit neglijabil sau nu implica risc de credit. Totuși, având în vedere faptul ca, în funcție de valoarea de piața pozitiva sau negativa a acestor contracte, includerea lor într-un alt acord de compensare bilaterala poate duce la creșterea sau diminuarea cerințelor de capital, instituțiile de credit vor trebui să aplice un tratament coerent în ceea ce privește utilizarea acordurilor de compensare bilaterala, menționate, la creșterea sau diminuarea cerințelor de capital, în caz contrar acordurile amintite nefiind considerate ca diminuatoare de risc.
c) Efecte ale recunoașterii
(i) Contracte de novatie
Ponderarea va fi aplicată de preferat sumelor nete unice stabilite prin contractele de novatie, decât sumelor brute implicate. Astfel, în aplicarea metodei prevăzute la pct. 1, la
- etapa (a): costul curent de înlocuire, iar la
- etapa (b): sumele notionale sau valorile suport pot fi obținute ținându-se cont de contractul de novatie.
(îi) Alte acorduri de compensare bilaterala
În aplicarea metodei de la pct. 1:
- la etapa (a) costul curent de înlocuire pentru contractele incluse într-un acord de compensare bilaterala poate fi obținut prin luarea în considerare a costului net de înlocuire ipotetic actual care rezultă din acord; în cazul în care compensarea bilaterala duce la o obligație neta pentru instituția de credit care calculează costul net de înlocuire, costul curent de înlocuire este luat în calcul la valoarea zero;
- la etapa (b) valoarea expunerii de credit potențiale viitoare pentru toate contractele incluse într-un acord de compensare bilaterala poate fi redusă în conformitate cu următoarea ecuatie:
ECP(red) = 0,4 x ECP(brut) + 0,6 x RNB x ECP(brut),
unde:
- ECP(red) = valoarea redusă a expunerii de credit potențiale viitoare pentru toate contractele cu o contrapartida data, incluse într-un acord de compensare bilaterala valid din punct de vedere legal;
- ECP(brut) = totalul valorilor aferente expunerilor de credit potențiale viitoare pentru toate contractele cu o contrapartida data, care sunt incluse într-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de vedere legal, și care sunt calculate prin înmulțirea valorilor lor notionale cu procentele stabilite în tabelul 1;
- RNB = raportul net-brut: calculat de instituția de credit, fie prin:
(i) calcul separat: cota din costul net de înlocuire a tuturor contractelor incluse într-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de vedere legal, cu o contrapartida data (numarator) și costul de înlocuire brut a tuturor contractelor incluse într-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de vedere legal, cu acea contrapartida (numitor); fie prin
(îi) calcul agregat: cota din suma costului net de înlocuire, calculat pe o baza bilaterala pentru toate contrapartidele ținând cont de contractele incluse în acorduri de compensare bilaterala, valide din punct de vedere legal (numarator), și costul brut de înlocuire a tuturor contractelor incluse în acordurile de compensare bilaterala, valide din punct de vedere legal (numitor).
Instituțiile de credit vor utiliza metoda aleasă în mod uniform.
Pentru calculul expunerii de credit potențiale viitoare, corespunzător formulei de mai sus, contractele perfect corespondente care sunt incluse în acordul de compensare bilaterala pot fi luate în considerare ca un singur contract cu un notional echivalent cu rezultatele nete. Contractele perfect corespondente sunt contracte la termen pe cursul de schimb sau contracte similare în care notionalul este echivalent cu fluxurile de numerar dacă acestea devin scadente la aceeași dată a valutei și sunt exprimate total sau parțial în aceeași deviza.

Anexa III TIPURI DE ELEMENTE DIN AFARĂ BILANȚULUI

1. Contracte pe rata dobânzii

a) contracte swap într-o singura deviza pe rata dobânzii (single-currency interest rate swaps);

b) contracte swap de baza (basis-swaps);

c) forward rate agreements (FRA);

d) contracte futures pe rata dobânzii (interest-rate futures);

e) contracte options pe rata dobânzii, cumpărate (interestrate options purchased);

f) alte contracte de natura similară.

2. Contracte pe cursul de schimb și contracte pe aur:

a) contracte swap în devize diferite pe rata dobânzii (cross-currency interest rate swaps);

b) contracte forward pe cursul de schimb (forward foreign-exchange contracts);

c) contracte futures pe devize (currency futures);

d) contracte options pe devize, cumpărate (currency options purchased);

e) alte contracte de natura similară;

f) contracte pe aur de natura similară celor de la lit. a)-e).

3. Contracte de natura similară celor de la pct. 1 lit. a)-e) și pct. 2 lit. a)-d) privind alte elemente de referința sau indici, referitoare la:

a) acțiuni;

b) metale prețioase, cu excepția aurului;

c) mărfuri, altele decât metalele prețioase;

d) alte contracte de natura similară.

Anexa IV Situația

privind solvabilitatea
Cod raportare*1):[ ]
Data raportarii:[ / / ]
Denumirea instituției de credit raportoare: ...........
Entități incluse în perimetrul de consolidare:*2)
┌────┬───────────────────────────────────┐
│Nr. │
Denumire
│
│crt.│
│
├────┼───────────────────────────────────┤
│
0 │
1
│
├────┼───────────────────────────────────┤
│
│
│
└────┴───────────────────────────────────┘
Tabel 1*)
- mil lei -
┌───────┬──────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐
│
│
│
Valoarea │
Valoarea │
│Ponderi│
Elemente din afară bilanțului
│elementelor│ ponderată │
│
│
│ din afară │
a
│
│
│
│ bilanțului│elementelor│
│
│
│
│ din afară │
│
│
│
│ bilanțului│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│ 100%
│Risc maxim
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Garanții având caracter de substitut de credit│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Acceptări
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Andosari de efecte care nu poarta numele altei│
│
│
│
│instituții de credit
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Tranzacții cu recurs
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Scrisori de credit standby irevocabile având
│
│
│
│
│caracter de substitut de credit
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Angajamente ferme de cumpărare la termen
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Depozite forward forward
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Partea neplatita a acțiunilor și titlurilor
│
│
│
│
│parțial plătite
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Facilități de credit neutilizate (angajamente │
│
│
│
│de creditare, de achizitionare de titluri, sau│
│
│
│
│angajamente de furnizare de facilități de
│
│
│
│
│garantare sau acceptare) cu caracter
│
│
│
│
│irevocabil și a căror utilizare este certa
│
│
│
└───────┴──────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘
--------------
*1) Codul raportarii - cod alfanumeric, stabilit de către instituția de
credit raportoare, care să permită identificarea în mod unic a unei
raportări în cazul în care aceasta este transmisă pe suport hârtie.
Astfel, codul va fi alocat în funcție de data raportarii, denumirea
instituției de credit raportoare și perimetrul de consolidare și va
fi înscris pe fiecare dintre paginile raportarii.
*2) În cazul raportarilor întocmite la nivelul rețelelor cooperatiste de
credit de către casele centrale ale acestora, se va citi "Organizații
cooperatiste de credit din cadrul rețelei:".
Cod raportare:[...... ]
┌───────┬──────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐
│
│Alte elemente purtătoare de risc maxim
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│ 50%
│Risc mediu
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Credite documentare emise și confirmate
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Garanții cunoscute pe plan internațional sub
│
│
│
│
│denumirea de warranties, indemnities (inclusiv │
│
│
│
│tender bonds, performance bonds, customs bonds│
│
│
│
│și tax bonds) și alte garanții care nu au
│
│
│
│
│caracter de substitut de credit
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Acorduri de vânzare de active cu opțiune de
│
│
│
│
│răscumpărare
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Scrisori de credit standby irevocabile care nu│
│
│
│
│au caracter de substitut de credit
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Facilități de credit neutilizate (angajamente │
│
│
│
│de creditare, de achizitionare de titluri, sau│
│
│
│
│angajamente de furnizare de facilități de
│
│
│
│
│garantare sau acceptare) cu o scadenta
│
│
│
│
│inițială mai mare de un an
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Facilități de emisiune de efecte (Note
│
│
│
│
│issuance facilities - NIF) și facilități
│
│
│
│
│reinnoibile de preluare ferma (Revolving
│
│
│
│
│underwriting facilities - RUF)
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Alte elemente purtătoare de risc moderat
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│ 20%
│Risc moderat
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Credite documentare în care bunurile supuse
│
│
│
│
│livrării reprezintă colateral și alte
│
│
│
│
│tranzacții care se lichidează de la sine
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Alte elemente purtătoare de risc moderat
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
0%
│Risc scăzut
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Facilități de credit neutilizate (angajamente │
│
│
│
│de creditare, de achizitionare de titluri, sau│
│
│
│
│angajamente de furnizare de facilități de
│
│
│
│
│garantare sau acceptare) cu o scadenta
│
│
│
│
│inițială mai mica sau egala cu un an sau care │
│
│
│
│pot fi anulate necondiționat în orice moment
│
│
│
│
│fără notificare
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│Alte elemente cu risc scăzut
│
│
│
├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│
│
Total
│
│
│
└───────┴──────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘
*) Tabelul reprezintă situația agregata a informatilor rezultate în urma
aplicării primei etape prevăzute la art.6 pct.2.
Tabel 2*
- mil. lei -
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│
Tipuri de contracte
│ Cost curent│
│
│de înlocuire│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
1
│
2
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│1. Contracte pe rata dobânzii:
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│a) contracte swap într-o singura deviza pe rata dobânzii
│
│
│
(single-currency interest rate swaps)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│b) contracte swap de baza (basis-swaps)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│c) forward rate agreements (FRA)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│d) contracte futures pe rata dobânzii (interest-rate futures)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│e) contracte options pe rata dobânzii, cumpărate (interest-rate
│
│
│
options purchased)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│f) alte contracte de natura similară
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│2. Contracte pe cursul de schimb și contracte pe aur:
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│a) contracte swap în devize diferite pe rata dobânzii
│
│
│
(cross-currency interest rate swaps)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│b) contracte forward pe cursul de schimb (forward
│
│
│
foreign-exchange contracts)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│c) contracte futures pe devize (currency futures)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│d) contracte options pe devize, cumpărate (currency options
│
│
│
purchased)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│e) alte contracte de natura similară
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│f) contracte pe aur de natura similară celor de la lit. (a)
│
│
│
la (e)
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│3. Contracte de natura similară celor de la punctul 1 lit. (a)
│
│
│
la lit. (e) și punctul 2 lit (a) la lit. (d) privind alte
│
│
│
elemente de referința sau indici, referitoare la:
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│a) acțiuni
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│b) metale prețioase cu excepția aurului
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│c) mărfuri altele decât metalele prețioase
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│d) alte contracte de natura similară
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
Total
│
│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
*) Tabelul reprezintă situația agregata a informațiilor rezultate în urma
aplicării etapei a) prevăzută la pct. 1 din cadrul Anexei II.
Tabel 3*)
- mil lei -
┌────────────┬─────────┬─────────┬──────────┬────────────┬──────────┬──────────┐
│
│Contracte│Contracte│ Contracte│ Contracte
│ Contracte│
Total
│
│
│ pe rata │pe cursul│
pe
│
pe
│
pe
│
expuneri│
│
│dobânzii │de schimb│
acțiuni │
metale
│
mărfuri │ de credit│
│Scadenta
│
│și pe aur│
│ prețioase
│
altele
│potențiale│
│reziduala
│
│
│
│ cu excepția│
decât │
viitoare│
│
│
│
│
│
aurului
│
metalele│
│
│
│
│
│
│
│ prețioase│
│
│
├───┬──┬──┼───┬──┬──┼──┬───┬───┼────┬───┬───┼───┬───┬──┤
│
│
│ % │
│
│ % │
│
│ %│
│
│
% │
│
│ % │
│
│
│
├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤
│
1
│ 2 │ 3│ 4│ 5 │ 6│ 7│ 8│ 9 │ 10│ 11 │ 12│ 13│ 14│ 15│16│
17
│
├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤
│Până la un
│ 0 │
│
│ 1 │
│
│ 6│
│
│
7 │
│
│ 10│
│
│
│
│an inclusiv │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤
│Între 1 și 5│0,5│
│
│ 5 │
│
│ 8│
│
│
7 │
│
│12 │
│
│
│
│ani inclusiv│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤
│Peste 5 ani │1,5│
│
│7,5│
│
│10│
│
│
8 │
│
│15 │
│
│
│
├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤
│Total
│X
│
│
│ X │
│
│ X│
│
│
X │
│
│ X │
│
│
│
└────────────┴───┴──┴──┴───┴──┴──┴──┴───┴───┴────┴───┴───┴───┴───┴──┴──────────┘
*) Tabelul reprezintă situația agregata a informațiilor rezultate în urma
aplicării etapei b) prevăzute la pct. 1 din cadrul Anexei II.
LEGENDA
--------
coloana 3 = Valoare notional sau valoare suport
coloana 4 = Valoare expunere de credit potențiala viitoare
coloana 6 = Valoare notional sau valoare support
coloana 7 = Valoare expunere de credit potențiala viitoare
coloana 9 = Valoare notional sau valoare support
coloana 10 = Valoare expunere de credit potențiala viitoare
coloana 12 = Valoare notional sau valoare support
coloana 13 = Valoare expunere de credit potențiala viitoare
coloana 15 = Valoare notional sau valoare suport
coloana 16 = Valoare expunere de credit potențiala viitoare
Cod raportare:[......... ]
Tabel 4*)
- mil. lei -
┌───────┬────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│Ponderi│
│Valoarea │Valoarea │Valoarea │
│de risc│
│elemente-│ponderată│costuri- │
│
│
Elemente de activ
│lor de
│a elemen-│lor
│
│
│
│activ
│telor din│potenti- │
│
│
│
│afară bi-│ale de
│
│
│
│
│lantului │înlocuire│
│
│
│
┌────┤
┌────┤
┌────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
1
│
2
│
3 │
4 │
5 │
6 │
7 │
8 │
├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
0%
│1. numerar și elemente echivalente
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│2. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra administrațiilor centrale și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
băncilor centrale din zona A
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│3. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra Comunităților Europene
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│4. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
garantate în mod direct, expres,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
irevocabil și necondiționat de către │
│
│
│
│
│
│
│
│
administrațiile centrale și băncile
│
│
│
│
│
│
│
│
│
centrale din zona A sau de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
Comunitatile Europene
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│5. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra administrațiilor centrale și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
băncilor centrale din zona B,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
exprimate și finanțate în moneda
│
│
│
│
│
│
│
│
│
naționala a împrumutatului
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│6. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
garantate în mod direct, expres,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
irevocabil și necondiționat de către │
│
│
│
│
│
│
│
│
administrațiile centrale și băncile
│
│
│
│
│
│
│
│
│
centrale din zona B, exprimate și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
finanțate în moneda naționala comuna │
│
│
│
│
│
│
│
│
garantului și împrumutatului
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│7. elemente de activ garantate, în mod
│
│
│
│
│
│
│
│
│
adecvat în opinia Băncii Naționale a │
│
│
│
│
│
│
│
│
României, printr-un colateral sub
│
│
│
│
│
│
│
│
│
forma de titluri emise de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
administrațiile centrale sau de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
băncile centrale din zona A, sau de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
titluri emise de Comunitatile
│
│
│
│
│
│
│
│
│
Europene, sau de depozite în numerar │
│
│
│
│
│
│
│
│
plasate la instituția imprumutatoare,│
│
│
│
│
│
│
│
│
sau de certificate de depozit sau de │
│
│
│
│
│
│
│
│
instrumente similare emise de către
│
│
│
│
│
│
│
│
│
instituția imprumutatoare și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
încredințate acesteia
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│8. elemente de activ deduse din
│
│
│
│
│
│
│
│
│
fondurile proprii
│
│
│
│
│
│
│
├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│20%
│1. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra BEI
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│2. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra băncilor multilaterale de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
dezvoltare
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│3. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
garantate în mod direct, expres,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
irevocabil și necondiționat de către │
│
│
│
│
│
│
│
│
BEI
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│4. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
garantate în mod direct, expres,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
irevocabil și necondiționat de către │
│
│
│
│
│
│
│
│
băncile de dezvoltare multilaterala
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│5. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra administrațiilor regionale sau│
│
│
│
│
│
│
│
│
locale din zona A
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│6. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
garantate în mod direct, expres,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
irevocabil și necondiționat de către │
│
│
│
│
│
│
│
│
administrațiile regionale sau locale │
│
│
│
│
│
│
│
│
din zona A
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│7. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra instituțiilor de credit din
│
│
│
│
│
│
│
│
│
zona A dar care nu constituie fonduri│
│
│
│
│
│
│
│
│
proprii ale acestor instituții
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│8. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
cu scadența reziduala mai mica sau
│
│
│
│
│
│
│
│
│
egala cu un an, asupra instituțiilor │
│
│
│
│
│
│
│
│
de credit din zona B, dar care nu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
constituie fonduri proprii ale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
acestor instituții
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│9. elemente de activ garantate în mod
│
│
│
│
│
│
│
│
│
direct, expres, irevocabil și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
necondiționat de către instituțiile
│
│
│
│
│
│
│
│
│
de credit din zona A
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│10. elemente de activ constituind
│
│
│
│
│
│
│
│
│
creanțe cu scadența reziduala mai
│
│
│
│
│
│
│
│
│
mica sau egala cu un an și care sunt│
│
│
│
│
│
│
│
│
garantate în mod direct, expres,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
irevocabil și necondiționat de către│
│
│
│
│
│
│
│
│
instituții de credit din zona B
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│11. elemente de activ garantate, în mod │
│
│
│
│
│
│
│
│
adecvat în opinia Băncii Naționale a│
│
│
│
│
│
│
│
│
României, cu colateral sub forma de │
│
│
│
│
│
│
│
│
titluri emise de BEI sau de băncile │
│
│
│
│
│
│
│
│
de dezvoltare multilaterala
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│12. elemente reprezentând numerar în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
curs de încasare
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│13. Partea capitalului subscris și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
nevarsat la Fondul European de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
Investiții
│
│
│
│
│
│
│
├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│1. Împrumuturi integral garantate, în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
mod adecvat în opinia Băncii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
Naționale a României, cu ipoteci în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
favoarea instituției de credit,
│
│
│
│
│
│
│
│ 50%
│
de ranguri superioare ipotecilor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
instituite în favoarea altor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
creditori asupra unei proprietăți
│
│
│
│
│
│
│
│
│
rezidentiale care este sau va fi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
ocupată sau data cu chirie de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
împrumutat.
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│2. Împrumuturi integral garantate, în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
mod adecvat în opinia Băncii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
Naționale a României, cu acțiuni în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
societăți finlandeze din domeniul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
locativ care funcționează în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
conformitate cu Legea finlandeza
│
│
│
│
│
│
│
│
│
privind societățile din domeniul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
locativ din 1991 sau cu legislația
│
│
│
│
│
│
│
│
│
echivalenta ulterioară, acordate în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
legătură cu proprietăți rezidentiale │
│
│
│
│
│
│
│
│
care sunt sau vor fi ocupate sau
│
│
│
│
│
│
│
│
│
date cu chirie de împrumutat
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│3. 'Titluri acoperite cu creanțe
│
│
│
│
│
│
│
│
│
ipotecare' (mortgage-backed
│
│
│
│
│
│
│
│
│
securities)
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│4. cheltuieli înregistrate în avans și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
venituri angajate, care nu au fost
│
│
│
│
│
│
│
│
│
deduse din fondurile proprii, pentru │
│
│
│
│
│
│
│
│
care nu se poate determina
│
│
│
│
│
│
│
│
│
contrapartida
│
│
│
│
│
│
│
├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│100%,
│1. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│respec-│
asupra administrațiilor centrale și
│
│
│
│
│
│
│
│tiv
│
băncilor centrale din zona B, cu
│
│
│
│
│
│
│
│50% în │
excepția cazului în care sunt
│
│
│
│
│
│
│
│cazul
│
exprimate și finanțate în moneda
│
│
│
│
│
│
│
│col.8
│
naționala a împrumutatului
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│2. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra administrațiilor regionale sau│
│
│
│
│
│
│
│
│
locale din zona B
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│3. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
cu scadența reziduala mai mare de un │
│
│
│
│
│
│
│
│
an, asupra instituțiilor de credit
│
│
│
│
│
│
│
│
│
din zona B
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│4. elemente de activ constituind creanțe│
│
│
│
│
│
│
│
│
asupra sectoarelor nebancare din zona│
│
│
│
│
│
│
│
│
A și din zona B
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│5. imobilizari corporale
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│6. portofolii de acțiuni, participatii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
și alte elemente componente ale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
fondurilor proprii ale altor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
instituții de credit, care nu sunt
│
│
│
│
│
│
│
│
│
deduse din fondurile proprii ale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
instituțiilor creditoare
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│7. toate celelalte active cu excepția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
celor care sunt deduse din fondurile │
│
│
│
│
│
│
│
│
proprii
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│
Total
│
│
│
│
│
│
│
└───────┴────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
*) Tabelul reprezintă situația agregata a informațiilor rezultate în urma
aplicării:
- prevederilor art.5 pct. 1 (col.3 și col.4)
- etapelor prevăzute la art.6 pct.2 (col.5 și col.6)
- etapei c), prevăzută la pct. 1 din cadrul Anexei II
LEGENDA
-------
coloana 4 = Valoarea ajustata în funcție de contrapartida
coloana 6 = Valoarea ajustata în funcție de contrapartida
coloana 8 = Valoarea ajustata în funcție de contrapartida
Cod raportare:[............]
Tabel 5
- mil lei -
┌───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│
Numarator: Fonduri proprii
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│
Numitor; Totalul activelor și elementelor din afară
│
│
│
bilanțului, ajustate în funcție de risc
│
│
│
(Tabelul 4: Total col. 4 + Total col. 6 + Total col. 8)
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│
Indicatorul de solvabilitate: minim 12%
│
│
│
(Numarator * 100 / Numitor)
│
│
└───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
Tabel de corelatii
┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │
Corelatii
│
│crt.│
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1
│Tabel 1: col. 4
=
Tabel 1: col. 1 * col. 3
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2
│Tabel 1: Total col. 4
=
Tabel 4: Total col. 5
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3
│Tabel 3: col. 4
=
Tabel 3: col. 2 * col. 3
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4
│Tabel 3: col. 7
=
Tabel 3: col. 5 * col. 6
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5
│Tabel 3: col. 10
=
Tabel 3: col. 8 * col. 9
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6
│Tabel 3: col. 13
=
Tabel 3: col. 11 * col. 12
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7
│Tabel 3: col. 16
=
Tabel 3: col. 14 * col. 15
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8
│Tabel 3: col. 17
=
Tabel 3: col. 4 + col. 7 +
│
│
│
col. 10 + col. 13 + col. 16
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9
│Tabel 2: Total col. 2 + Tabel 3:
│
│
│Total col. 17
=
Tabel 4: Total col. 7
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10
│Tabel 4: Total col. 3
=
Total active bilantiere
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11
│Tabel 4: col. 4
=
Tabel 4: col. 1 * col. 3
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12
│Tabel 4: col. 6
=
Tabel 4: col. 1 * col. 5
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│13
│Tabel 4: col. 8
=
Tabel 4: col. 1 * col. 7
│
└────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Conducătorul instituției de credit,
Întocmit de : ................
...................................
Numele și prenumele : .........
(numele, prenumele și semnatura)
Telefon/interior : ............
ANEXA V
Situația
privind expunerile mari
Cod raportare:[
]
Data raportarii:[ / / ]
Denumirea instituției de credit raportoare: .........
Entități incluse în perimetrul de consolidare:*1)
┌────┬─────────────────────────────────────┐
│Nr. │
│
│crt.│
Denumire
│
├────┼─────────────────────────────────────┤
│ 0
│
1
│
├────┼─────────────────────────────────────┤
├────┼─────────────────────────────────────┤
└────┴─────────────────────────────────────┘
- mil. lei -
Fonduri proprii (FP)
10% din
fondurile
proprii
20% din
fondurile
proprii
25% din
fondurile
proprii
800% din
fondurile
proprii
- mil. lei -
┌───┬───────────────────┬────────┬──────────┬─────────────────────┬───────────┐
│
│'Un singur debitor'│
│Expunere
│*Expunere supusă
│
│
│
│
│
│exceptată │
limitării
│
│
│Nr.├──────┬────────────┤Expunere│de la
├─────────────────┬───┤Limita
│
│crt│Cod*) │
Denumire│
mare
│aplicarea │valoare
absolută│ % │aplicabilă │
│
│
│
│
│limitelor,│(col. 3 - col. 4)│din│
**)
│
│
│
│
│
│potrivit
│
│ FP│
│
│
│
│
│
│art. 9 pct│
│
│
│
│
│
│
│
│5 și pct.6│
│
│
│
├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤
│ 0 │
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│ 6 │
7
│
├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤
├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤
├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤
├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤
├───┴──────┴────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤
│
TOTAL
│
│
│
│
│
800%
│
└───────────────────────┴────────┴──────────┴─────────────────┴───┴───────────┘
--------------
*1) În cazul raportarilor întocmite la nivelul rețelelor cooperatiste de credit de către casele centrale ale acestora, se va citi "Organizații cooperatiste de credit din cadrul rețelei:".
- în cazul în care se aplică prevederile art. 9 pct. 5 iar 'un singur debitor' are în componenta și un membru/membrii de alt tip decât cei menționați la art. 9 pct. 2
"25%" - în cazul în care se aplică prevederile art. 9 pct. 1 iar 'un singur debitor' nu are în componenta sa nici un membru/membrii de tipul celor menționați la art. 9 pct. 2
"- " - în cazul în care se aplică prevederile art. 9 pct. 5 iar 'un singur debitor' are în componenta exclusiv un membru/membrii de tipul celor menționați la art. 9 pct. 2
Cod raportare:[............]
Structura
grupurilor care reprezintă 'un singur debitor' fața
de care instituția de credit înregistrează expuneri mari
┌────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ 'Un singur debitor'
│
Debitori din componenta grupului
│
│crt.├───────┬───────────────────┼────┬──────────┬────────────────────────────┤
│
│ Cod*) │
Denumire
│Nr. │
Cod**)
│
Denumire
│
│
│
│
│crt │
│
│
├────┼───────┼───────────────────┼────┼──────────┼────────────────────────────┤
│ 0
│
1
│
2
│ 3
│
4
│
5
│
├────┼───────┼───────────────────┼────┼──────────┼────────────────────────────┤
│
│
│
├────┼──────────┼────────────────────────────┤
│
│
│
├────┼──────────┼────────────────────────────┤
├----┼-------┼-------------------┼----┼----------┼----------------------------┤
│
│
│
├----┼----------┼----------------------------┤
│
│
│
├----┼----------┼----------------------------┤
└────┴───────┴───────────────────┴────┴──────────┴────────────────────────────┘
Conducătorul instituției de credit, Întocmit de : ................
................................... Numele și prenumele : .........
(numele, prenumele și semnatura) Telefon/interior : ............
-----------

*) Rubrica va fi completată cu coduri care vor fi stabilite de către instituția de credit astfel încât acestea să permită identificarea unica a fiecărui 'un singur debitor'

Notă

**) Rubricile acestei coloane vor fi completate cu următoarele valori;

"20%" - în cazul în care se aplică prevederile art. 9 pct. 2 și nu se aplică prevederile art. 9 pct. 5 sau

*) Rubrica va fi completată cu coduri care vor fi stabilite de către instituția de credit astfel încât acestea să permită identificarea unica a fiecărui grup de clienți reprezentând 'un singur debitor'

Notă

**) Rubrica va fi completată cu coduri care vor fi stabilite de către instituția de credit astfel încât acestea să permită identificarea unica a fiecărui client din cadrul unui grup de clienți reprezentând 'un singur debitor'

Anexa VI

Secțiunea 1 Glosar de termeni

I. Garanții și obligații contingente similare

Acestea sunt cele mai traditionale expuneri extrabilantiere, prin care o instituție de credit a subscris obligațiile unei terțe părți asumându-și riscul. Neonorarea obligațiilor de plată de către contrapartida în numele căreia a fost scrisă garanția poate declansa o pierdere imediata sau, mai uzual, va rezultă în achiziția unei creanțe substandard, respectiv care este foarte probabil sa genereze pierderi. Multe dintre aceste operațiuni sunt substitute directe de credit. Exemple și definiții ale celor mai tipice tipuri de expuneri din această categorie sunt prezentate mai jos.

1. Garanție: o operațiune a unei instituții de credit de a-și asuma obligațiile curente ale unei terțe părți și de a duce la îndeplinire aceste obligații în cazul în care partea terta nu reușește respectarea obligațiilor sale.

2. Acceptări: o obligație a unei instituții de credit de a plati la scadenta valoarea nominală a unei cambii, în mod normal, când aceasta acoperă vânzarea unor bunuri.

3. Tranzacții cu recurs: un aranjament prin care o instituție de credit vinde un credit sau un alt activ din portofoliul sau către o terta parte, dar retine o obligație prin care își asuma riscul de credit în cazul în care împrumutatul nu își respecta obligațiile de plată ori în cazul în care valoarea activului se deteriorează. Tipic, aceste aranjamente implica vânzarea activului aflat în prealabil în proprietatea instituției de credit ("activ vândut cu recurs"). Ele pot, de asemenea, sa ia forma contractelor options de vânzare, unde deținătorul activului este îndreptățit sa retrocedeze instituției de credit activul, dacă, de exemplu, calitatea de credit a acestuia se deteriorează.

4. Scrisori de credit stand-by: o obligație a instituției de credit față de un beneficiar determinat de a executa sau de a oferi o compensație rezultată din prevederile contractelor suport la care acestea se referă, dacă clientul instituției de credit nu este capabil să le îndeplinească. Contractele suport pot implica operațiuni financiare sau nefinanciare, ca de exemplu: plata instrumentului de debit al clientului, livrarea mărfii sau finalizarea unui contract de construcție. Aria obligațiilor incluse în aceasta sfera poate fi foarte larga, de la o garanție conventionala până la angajamentul de a prelua un instrument de debit. Dacă clientul nu îndeplinește obligațiile, instituția de credit poate avea un drept preferențial asupra activelor lui.

5. Scrisori de credit documentar: o scrisoare de credit care garantează plata de către emitent sau instituția de credit inițiatoare în favoarea unui exportator în schimbul prezentării documentelor de transport și a altor documente. În cazul emiterii acesteia de către instituția de credit a importatorului, aceasta poate fi "confirmată" de către instituția de credit a exportatorului. Confirmarea oferă o garantare adițională de plată. În Statele Unite ale Americii aceste instrumente sunt cunoscute mai ales sub numele de "scrisori de credit comerciale".

6. Warranties și indemnities: o contragarantie oferită de o instituție de credit prin care clientul va plati o sumă compensatorie dacă bunurile livrate sau serviciile (inclusiv contracte financiare) prestate unei terțe părți nu îndeplinesc condițiile specifice din contract (de exemplu performance bonds). De asemenea, acestea includ orice garanție generală ca un client va plati unei terțe părți în anumite situații, de exemplu custom bonds și tax bonds.

7. Andosari: o garanție (sau warrant) de a plati, la scadenta, valoarea nominală a unei cambii (de exemplu prin andosare în aval). Unele tipuri de andosari folosite în unele tari sunt de fapt acceptări. Totuși, a devenit normal în multe tari ca, atunci când o cambie este scontata în piața, vânzătorul sa adauge andosarea lui. În cazul falimentului celorlalte părți (tragatorul, trasul și andosantii anteriori, dacă au existat), andosantului, în calitatea lui de fost deținător al cambiei, i se poate cere să execute plata cambiei.

II. Angajamente

În acest caz o instituție de credit se angajează la o tranzacție viitoare care în mod normal va duce la achiziționarea de către instituția de credit a unei expuneri de credit (fie un activ sau posibil o garanție) la o dată viitoare. În anumite cazuri angajamentul este obligatoriu pentru ambele părți și poate exista o dată predeterminata la care acesta trebuie exercitat. În alte cazuri angajamentul este obligatoriu doar pentru instituția de credit, iar contrapartida poate să aleagă dacă sau când sa ceara instituției de credit să își ducă la îndeplinire angajamentul. În cazul acestor angajamente instituția de credit va fi solicitată sa avanseze fonduri sau să ofere o garanție în situațiile în care alte părți au refuzat sa o facă (de exemplu, RUF-uri). În cele din urma, exista și angajamente mai puțin obligatorii atunci când o instituție de credit a deschis o linie de credit sau o facilitate de overdraft, dar are dreptul sa retragă aceasta facilitate în anumite cazuri (în special în cazul în care bonitatea potențialului client s-a deteriorat).

Totuși, delimitarea dintre diferitele tipuri de angajamente, în special cele care sunt în practica irevocabile și cele care pot fi revocate de către instituția de credit, poate fi neclara.

a) Angajamente irevocabile

1. Acorduri de vânzare și răscumpărare de active (repo): un aranjament prin care o instituție de credit vinde unei terțe părți un împrumut, titlu sau activ fix cu angajamentul de a rascumpara activul după o anumită perioada de timp sau ca urmare a producerii unui eveniment.

2. Angajamente ferme de cumpărare la termen: un angajament de a cumpara un împrumut, titlu sau activ fix la o dată viitoare specificată, de regula în condiții prestabilite.

3. Depozite forward forward: un acord între doua părți, prin care una va plati și cealaltă va primi o rata de dobânda convenită, aferentă unui depozit care va fi plasat în viitor de către una dintre părți la cealaltă la o anumită data predeterminata. Asemenea depozite se deosebesc de FRA-uri prin faptul ca, în cazul depozitelor forward forward, depozitele sunt efectiv plasate.

4. Acțiuni și titluri parțial plătite: în situația în care numai o parte din prețul de emisiune sau valoarea nominală a unui titlu cumpărat a fost subscrisă, iar emitentul poate solicita plata părții rămase (sau a unei rate ulterioare), fie la o dată prestabilita la momentul emisiunii, fie la o dată nespecificata din viitor.

5. Facilități stand-by: un angajament irevocabil de creditare la solicitarea împrumutatului, în conformitate cu facilitatea acordată. În această categorie se includ facilități bancare stand-by (bank stand-by facilities) și, în Statele Unite ale Americii, linii de credit reinnoibile irevocabile (irrevocable revolving lines of credit).

6. Facilități de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) și facilități reinnoibile de preluare ferma (Revolving Underwriting Facilities - RUF): un aranjament prin care un împrumutat poate atrage fonduri până la o limita prescrisă de-a lungul unei perioade prin emisiuni repetate pe piața, de exemplu bilete la ordin cu scadența la 3 sau 6 luni. Dacă, la orice moment dat, instrumentele de debit nu pot fi plasate pe piața la un preț minim, un grup care subscrie se obliga să le cumpere la un preț prestabilit. Riscul posibil pentru instituții de credit rezultă din rolul pe care și-l asuma prin subscrierea unei asemenea emisiuni. Exista multe variante de RUF-uri incluzând RUF-uri transferabile (Transferable Revolving Underwriting Facilities - TRUFs) și facilități cu componente multiple (Multiple Component Facilities) prin care împrumutatul poate atrage fonduri într-o varietate de moduri (inclusiv Euro-notes, avansuri și acceptări bancare pe termen scurt). O facilitate de certificate de depozit Roly-Poly (Roly-Poly CD facility) implica emiterea de certificate de depozit pe o baza similară NIF-urilor.

b) Angajamente revocabile

1. Linii de credit revocabile (Credit Lines): o facilitate de linie de credit pentru care instituția de credit nu s-a angajat ferm, deschisă de către aceasta în favoarea unei alte instituții de credit sau unui client.

2. Facilități de overdraft neutilizate revocabile (Undrawn Overdraft Facilities): facilități revizuibile de acordare de împrumuturi, instituția de credit având posibilitatea de a retrage angajamentul.

III. Tranzacții pe curs de schimb, rata a dobânzii și indici bursieri

Acestea sunt reprezentate, în principal, de contracte ce au la baza rata dobânzii, cursul de schimb sau indicii bursieri, în cele mai multe cazuri purtătoare de obligații pentru ambele părți, iar în unele cazuri exercitabile numai la inițiativa unei părți (de exemplu contracte options). Cu excepția swap-urilor pe devize, în general, nu sunt implicate transferuri ale principalului. În cazul în care tranzacția este neacoperita (respectiv, este destinată în mod deliberat pentru a deschide o expunere) sau acoperită (pentru a neutraliza o poziție), instituția de credit este vulnerabila față de bonitatea contrapartidei (abilitatea de a-și îndeplini obligațiile contractuale) și va fi expusă față de o expunere neasteptata și neintentionata în cazul în care contrapartida nu își îndeplinește obligațiile. Aceasta expunere poate fi masurata teoretic în termeni ai costului de înlocuire a fluxurilor de numerar nerealizate ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către contrapartida.

1. Tranzacții forward pe curs de schimb (Forward foreign exchange transactions): un contract prin care urmează să se plătească și să se primească sume specificate dintr-o deviza în schimbul alteia, la o dată viitoare și la o rata de schimb prestabilita. Inrautatirea situației financiare a uneia dintre părți înainte de scadenta expune cealaltă parte la un risc de schimb.

2. Swap-uri de devize și pe rata dobânzii (Currency and interest-rate swaps): într-un swap de devize doua părți convin contractual sa schimbe fluxurile de numerar - de valoare prezenta neta egala - ale anumitor active sau obligații care sunt exprimate în monede diferite. În swap-ul pe rata dobânzii clasic (cunoscut sub denumirea plain vanilla) doua părți convin contractual sa schimbe plati ale dobânzii (și uneori ale principalului) aferente aceleiași sume de îndatorare și cu aceleași date de plată, una dintre părți efectuand plati ale dobânzii la o rata fixa în schimbul plății dobânzii, la o rata variabila, efectuată de cealaltă parte, și invers. Swap-urile de baza (Basis Swaps - swap-uri de rate variabile bazate pe diferiți indici, de exemplu prime against LIBOR) și swap-urile pe rata dobânzii și în devize combinate (cross-currency interest-rate swaps, cunoscute și sub denumirea circus swaps) sunt, de asemenea, comune și exista numeroase variatii care conduc la tranzacții swap de o mare complexitate, ce implica mai multe contrapartide. Instituțiile de credit acționează în mod frecvent ca intermediari între participanții la aceste tranzacții și fie garantează fiecare participant împotriva riscului de neplata al celuilalt, fie îndeplinește rolul de contrapartida pentru fiecare dintre participanți. În unele cazuri instituțiile de credit pot opta sa transforme structura portofoliului de devize sau rate ale dobânzii prin încheierea de tranzacții swap fără încheierea unei alte tranzacții de contrabalansare cu o altă parte. Riscurile apar pentru instituțiile de credit ca urmare a deschiderii de poziții prin încheierea de astfel de tranzacții swap și ca urmare a posibilității ca neonorarea obligațiilor de plată ale contrapartidei sa conducă la apariția de expuneri neașteptate sau neprevăzute, din cursul de schimb sau din rata dobânzii, pe durata operațiunii de swap.

3. Contracte futures pe devize (Currency futures): acestea sunt contracte tranzacționate la bursa cu scopul livrării unei sume standardizate dintr-o anumită deviza la o dată viitoare prestabilita. Prețul pentru acea deviza este convenit în ziua în care contractul este cumpărat sau vândut. Ca și în cazul contractelor forward, câștigurile sau pierderile sunt înregistrate ca rezultat al fluctuatiilor ulterioare ale devizei. Spre deosebire de piețele forward, contractele futures sunt tranzactionabile reflectand standardizarea mărimii contractului, a caracteristicilor și a datei de livrare. Bursele solicita zilnic marcarea la piața a câștigurilor și pierderilor.

4. Contracte options pe devize (Currency Options): un contract options permite deținătorului sa schimbe (sau sa aleagă sa nu schimbe) o anumită suma dintr-o deviza pentru o alta la o rata prestabilita, de-a lungul unei anumite perioade de timp în viitor. În cazul instituției care emite contractul options, riscul consta în expunerea sa față de fluctuatii ale cursului de schimb între cele doua devize (un risc de piața). Pentru o instituție de credit care achiziționează un contract options, riscul consta în capacitatea contrapartidei de a-și onora obligația (un risc de credit). Contractele options pot fi contractate direct între contrapartide la buna înțelegere (over the counter - OTC) sau prin burse recunoscute. Acestea din urma au termene și date de livrare standardizate și sunt tranzactionabile.

5. Contracte FRA (Forward rate agreements): un contract între doua părți care este similar cu un depozit forward forward, cu excepția faptului ca la scadenta nici un depozit nu este plasat de una dintre părți la cealaltă, de fapt având loc doar o decontare în numerar a diferenței dintre rata dobânzii stabilită în contract și rata dobânzii curenta pe piața.

6. Contracte futures pe rata dobânzii (Interest rate futures): acestea sunt similare cu contractele futures pe devize, cu excepția faptului ca aceste contracte se referă la livrarea unui număr standardizat dintr-un anumit titlu, de obicei certificate de trezorerie, obligațiuni guvernamentale și certificate de depozit bancare. Câștigurile sau pierderile sunt înregistrate ca rezultat al modificărilor succesive ale ratei dobânzii.

7. Contracte options pe rata dobânzii (Interest rate options): contracte similare cu contractele options pe devize. Cumpărătorul contractului options are dreptul (dar nu și obligația) să se fixeze la un nivel predeterminat al ratei dobânzii pe o perioadă în viitor (în mod obișnuit dobânda LIBOR sau prețul unui titlu al Trezoreriei S.U.A.). La fel ca și în cazul contractelor options pe devize, acest instrument poate fi tranzactionat fie pe o piața la buna înțelegere (OTC), fie pe o bursa (în acest ultim caz ele sunt exprimate fie ca un contract options pe un titlu sau pe un contract futures). Cumpărătorul unui contract options pe rata dobânzii este expus față de capacitatea contrapartidei de a-și îndeplini obligațiile contractuale. Emitentul contractului options pe rata dobânzii este expus la modificările ratei dobânzii. Unele contracte options pe rata dobânzii sunt vândute ca pachete de produse împreună cu alte instrumente ale pieței de capital, de exemplu FRN-uri (Floating rate notes) limitative, respectiv unde exista o limita superioară absolută a ratei dobânzii plătibile la un FRN. Garanțiile pe rata dobânzii (Interest rate guaranties - IRG), cunoscute și sub denumirea de acorduri limitative pe rata dobânzii (interest rate capping agreements), sunt, de asemenea, o formă de contracte options pe rata dobânzii. În aceste acorduri, o instituție, contra unui comision, garantează rata dobânzii unui împrumut care poate fi acordat de o alta instituție. Un contract de tip "banda" (collar) este similar cu un contract "la limita" (cap), cu deosebirea ca rata dobânzii este supusă unei limite atât superioare, cat și inferioare. IRG-urile pot, de asemenea, să fie vândute independent de un împrumut suport și pot fi emise fie ca o garanție a împrumutatului, fie a împrumutătorului.

8. Contracte futures pe indici bursieri (Stock index futures): contracte similare cu cele futures pe devize și rata dobânzii, cu excepția faptului ca elementul suport al contractului este un indice bursier (de exemplu S&P sau Financial Times). Câștigurile sau pierderile sunt înregistrate ca rezultat al modificărilor valorii indicelui.

9. Contracte options pe indici bursieri (Stock index options): contracte similare cu contractele options pe devize și rata dobânzii, cu diferența ca contractele options pe indici bursieri sunt în general instrumente tranzacționate la bursa, chiar dacă în principiu nu exista nici un motiv pentru care acestea sa nu poată fi tranzacționate și pe piețe la buna înțelegere (OTC). Contractul options da dreptul cumpărătorului să obțină un profit în numerar rezultat din evoluția unui anumit indice bursier sau sa cumpere ori sa vândă un contract futures pe indici bursieri (contract options pe futures - futures options).

Secțiunea 2 Considerente privind tratarea elementelor din afară bilanțului din punct de vedere al riscului de credit

I. Garanții și obligații contingente similare

1. Garanțiile și acceptarile (care, în unele tari, sunt raportate în bilanț) sunt obligații prin care o instituție de credit își asuma riscul aferent unei terțe părți. Astfel, acestea sunt privite ca substitute directe de credit, iar riscul de credit este echivalent celui aferent unui împrumut acordat împrumutatului final sau trasului instrumentului în cazul unei acceptări (risc maxim).

2. Tranzacțiile cu recurs, prin care o instituție de credit retine riscul de credit aferent activului vândut către o terta parte, au devenit recent din ce în ce mai semnificative pe măsura ce instituțiile de credit au fost constranse să respecte cerințe de capital mai stringente și, ca o consecința, au căutat sa înlăture active din bilanț. Acolo unde vânzătorul retine riscul de credit, aceste instrumente sunt considerate a fi încadrate în categoria de risc maxim. În unele tari activele vândute cu posibilitate de răscumpărare trebuie să fie raportate în bilanțul instituției de credit vanzatoare.

3. În mod particular, instituțiile de credit din America de Nord înregistrează expuneri foarte mari în afară bilanțului sub forma scrisorilor de credit stand-by. Asemenea instrumente pot îndeplini diferite funcții, cele mai intalnite fiind menționate în glosar. Aceste funcții iau fie forma garanțiilor, unde, de exemplu, un împrumutat, care nu este de prim rang, utilizează numele unei instituții de credit pentru a emite instrumente de debit (comercial paper) în condiții de prim rang, fie sub forma de warranties, indemnities și performance bonds. Este necesară astfel efectuarea unei deosebiri între astfel de instrumente, din punct de vedere al funcțiilor lor, și considerând pe cele cu caracter de garanții ca purtând risc de credit maxim, iar pe cele cu caracter de warranties, indemnities și performance bonds ca purtând risc de credit mediu.

4. Principala dificultate în ceea ce privește scrisorile de credit documentar (scrisori de credit comercial în S.U.A.) consta în stabilirea nivelului necesar de provizioane, dacă este cazul, pentru a răspunde scadentelor în general scurte ale acestor expuneri, precum și colateralului care le garantează în mod uzual (acesta ia forma intrării în posesie a bunurilor ce urmează a fi livrate, dar care nu întotdeauna va permite instituției de credit sa recupereze mai mult decât o anumită parte din pierderile sale, în condițiile în care efectuarea vânzării bunurilor cu care se garantează se poate dovedi a fi dificila). În timp ce riscul de credit este, în principiu, echivalent cu cel aferent unui credit comercial, scadenta scurta, protecția parțială conferita de colateral și pierderile relativ mici înregistrate statistic sugereaza ca asemenea tranzacții poarta, în practica, un risc mediu sau moderat. Atunci când o instituție de credit a confirmat un credit documentar emis de către alta instituție de credit, riscul de credit reprezintă o expunere față de instituția de credit emitenta.

5. Warranties, indemnities și performance bonds sunt, în principiu, asemănătoare garanțiilor în sensul că riscul de credit consta în capacitatea unei terțe părți (clientul instituției de credit) de a-și îndeplini obligațiile, dar acestea nu sunt în general substitute directe de credit (în orice caz, unele instrumente de tipul warranties și indemnities prezintă caracteristici ale garanțiilor și ar trebui tratate ca substitute de credit - risc maxim). Acestea nu se referă la o obligație financiară existenta, ci mai degraba la capacitatea unui client de a-și îndeplini obligațiile uzuale de activitate și sunt uneori referitoare la contracte specifice. Asemenea activități, considerate în mod agregat, nu par a implica instituțiile de credit în pierderi semnificative și ar putea fi privite în consecința ca purtând risc mediu. Într-un număr redus de tari instituțiile de credit au suferit pierderi din performance bonds, acestea putând fi considerate ca având un risc maxim.

6. Termenul andosare are înțelesuri diferite pe diferite piețe, astfel încât este necesar ca instituțiile de credit sa distinga esenta tranzacțiilor. O andosare pura "per aval", de exemplu, este foarte asemănătoare unei acceptări și astfel poarta risc de credit maxim. Acolo unde, pe de altă parte, un efect de comerț a fost deja acceptat de către o alta instituție de credit - sau de mai multe instituții de credit - riscul de credit poate fi considerat scăzut, deși nu chiar neglijabil, și reprezintă în mod esențial un risc bancar.

II. Angajamente

În acest caz este util de a incerca realizarea unei distincții între angajamentele care în practica sunt pentru o instituție de credit obligatorii în toate situațiile (angajamente irevocabile) și cele din care o instituție de credit se poate retrage fără a fi penalizata - de menționat situațiile referitoare la eventualitatea deteriorării bonitații împrumutatului potențial (angajamente revocabile), deși este recunoscut ca aceasta distincție poate fi dificil de realizat în practica în anumite situații. În delimitarea angajamentelor revocabile de cele irevocabile, poate fi imprudent să se pună prea multă baza pe clauzele referitoare la modificări adverse materiale și alte modalități de protecție similare, având în vedere faptul ca, în practica, pot dovedi ca oferă foarte putina protecție față de riscul de credit ce se agravează.

a) Angajamente irevocabile

În principiu acestea se pot împărți în două categorii distincte:

- angajamente irevocabile cu drepturi de exercitare sau tragere certa (dar nu neapărat o anumită data pentru efectuarea tragerii), unde este cunoscut în avans ca angajamentul va fi cu siguranța utilizat integral; în acest caz o instituție de credit este efectiv expusă la riscul de credit maxim;

- angajamente irevocabile cu drepturi de exercitare sau tragere incerte, unde tragerea este pe de-a-ntregul la discretia unei alte părți și este neclar dacă și în ce măsura expunerea din credit se va materializa; în asemenea cazuri, este necesar să se țină seama de probabilitatea și momentul aproximativ al oricărei trageri, precum și de calitatea activului la momentul tragerii.

Anumite tipuri de angajamente irevocabile pot sa prevadă drepturi de tragere certe sau incerte.

1. Acordurile de vânzare și răscumpărare de active (repos) sunt aranjamente foarte frecvente în anumite tari, încheiate mai ales pentru scopuri de trezorerie, și încep sa devină mai comune în altele, pe măsura ce activitatea de creditare devine tot mai titlurizată (securitised). Acolo unde activul în cauza este sigur ca va reveni la instituția de credit vanzatoare la o dată prestabilita, riscul de credit al activului vândut rămâne în esenta la instituția de credit vanzatoare, respectiv risc maxim. Un risc de credit adițional apare din posibilitatea neonorarii obligațiilor de plată de către contrapartida implicata în tranzacția repo, de obicei un dealer specializat în tranzacții cu titluri. Mărimea potențiala a acestei din urma expuneri va depinde, printre altele, de tipul titlului vândut cu răscumpărare, aranjamentele privind marja și plățile dobânzii, scadenta tranzacției și fluctuatiile prețului pe piața. Expunerea în acest caz este costul net de înlocuire a activului subiect al tranzacției repo, în cazul în care contrapartida nu își onorează obligațiile de plată. Angajamentele ferme de cumpărare la termen sunt mai puțin intalnite decât tranzacțiile repo, dar riscul de credit este în principiu același, respectiv risc maxim. Nu se considera prudent a se contrabalansa vânzările viitoare cu cumpărările viitoare în evaluarea riscului de credit decât dacă tranzacțiile sunt încheiate cu aceeași contrapartida și, chiar și în acest caz, pot fi probleme de natura legală ce trebuie luate în considerare.

2. Depozitele forward forward la rate ale dobânzii prestabilite devin mai puțin intalnite pe măsura ce instituțiile de credit recurg în schimb la FRA-uri. Instituția de credit care s-a angajat prin contract sa plaseze depozitul este expusă integral la riscul de credit față de contrapartida. Pentru instituția de credit care s-a angajat prin contract sa accepte depozitul, neîndeplinirea obligației de către contrapartida de a executa plasamentul va rezultă într-o modificare neprevăzută a expunerii instituției de credit din rata dobânzii (precum și într-o problemă de finanțare) și poate implica un cost de înlocuire.

3. Acțiunile și titlurile parțial plătite, plătibile în rate, nu sunt uzuale în multe tari - în Marea Britanie titlurile de stat sunt uneori emise într-o formă ce permite plata parțială în rate fixe după o schema stabilită la momentul emiterii, iar aceasta tehnica este utilizata uneori pe piața Euro-bond-urilor. Întrucât momentul tragerii este cert, angajamentele de aceasta natura poarta un risc de credit maxim. În trecut, instrumentele de debit cu rata variabila (floating rate notes) au fost emise în forma parțial-plătită cu solicitarea plăților ulterioare la discretia emitentului. Întrucât în cazul menționat nu este cunoscut dacă și când poate fi solicitată efectuarea plăților, angajamentele de acest tip poarta un risc de credit nedeterminat de natura similară NIF-urilor și RUF-urilor.

4. Facilități stand-by și alte angajamente de credit similare implica un risc de credit, dar mărimea expunerii finale poate varia, în timp ce calitatea expunerii va depinde de circumstanțele în care facilitatea este probabil să fie utilizata. Riscul de credit înregistrat de instituția de credit poate fi privit ca risc mediu dacă exista o probabilitate rezonabila ca numai o parte din angajament va fi vreodata utilizata.

5. Un risc similar rezultă din subscrierea de NIF-uri și RUF-uri. În aceasta situație, expunerea de credit pentru cel care subscrie se materializeaza atunci când piața nu mai cumpara sau accepta instrumentele emitentului în limitele de preț convenite. Cu toate acestea, riscul este semnificativ mai ridicat decât în cazul subscrierii convenționale, din moment ce angajamentul în mod normal suporta emisiuni continue pe termen scurt pe o perioadă de mai mulți ani. Mai mult, dacă facilitatea este utilizata, instituției de credit i se poate cere sa preia un risc de credit ce a fost deja refuzat de alții. În unele tari asemenea angajamente sunt considerate ca echivalente garanțiilor. Exista un echilibru ce trebuie atins între posibilitatea ca numai un procent relativ redus din angajamentele agregate să fie utilizat și posibilitatea ca orice active achiziționate prin aceste angajamente să fie substandard, fiind deja refuzate de alte părți. Ca un control adițional al acestor expuneri, instituțiile de credit pot stabili o limita generală asupra totalului de astfel de angajamente pe care sunt pregătite să le accepte.

b) Angajamente revocabile

Pentru instrumente cum ar fi liniile de credit și facilitățile de overdraft neutilizate, care nu reprezintă obligații ferme asupra instituției de credit, caz în care aceasta menține controlul absolut cu privire la posibilitatea de a retrage angajamentul în cazul unei deteriorări a calității creditului, nu exista un risc de credit imediat. Totuși, pentru ca instituțiile de credit să fie capabile sa folosească aceasta facilitate la maximum, acestea au nevoie de sisteme eficiente de monitorizare a evoluției bonitații contrapartidelor.

------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.