Decizia nr. 480/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Senia Costinescu

- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 82 alin. (1),

(2)

și

(5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Maria Popovici în Dosarul nr. 6.453/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.213D/2017.

2.

La apelul nominal se prezintă autoarea excepției, reprezentată de doamna avocat Mirela Ureche, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care susține temeinicia excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile criticate instituie un tratament juridic diferit între categorii de persoane aflate în situații juridice similare, fapt ce determină încălcarea

art. 16 din Constituție

și a

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aplicarea regimului juridic discriminatoriu conduce la încălcarea

art. 47 din Constituție

și a

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenție . Invocă

Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010

în care instanța constituțională a statuat că principiul independenței justiției include și securitatea financiară a magistratului și garanții sociale, precum pensia de serviciu. Prin

Decizia nr. 262 din 5 mai 2016 , Curtea a stabilit că principiul independenței justiției se aplică nu numai judecătorilor și procurorilor, ci întregului sistem judiciar. Or, singura categorie defavorizată, care nu intră în ipoteza de incidență a

art. 82 din Legea nr. 303/2004 , este cea a notarilor. Prin

Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012 , Curtea a statuat că voința legiuitorului trebuie să se raporteze întotdeauna la principii constituționale, astfel că dacă activitatea avocatului sau cea a consilierului juridic constituie vechime în magistratură, excluderea notarilor de la beneficiul legii creează o situație discriminatorie, care nu respectă principiile constituționale. Fiecare dintre cele trei categorii profesionale este reglementată de statute profesionale distincte, prevăzute în legi organice, și participă la actul de înfăptuire a justiției. În ceea ce îi privește pe notari,

Legea nr. 36/1995

degrevează activitatea de contencios a instanțelor de judecată sub aspectul procedurilor privind partajul, divorțul sau succesiunea, prin aceste activități notarul participând în mod efectiv la principiul independenței justiției, motiv pentru care ar trebui să i se recunoască aceleași drepturi precum avocatului și consilierului juridic.

4.

În concluzie, avocatul susține că dispozițiile

art. 82 alin. (1),

(2)

și

(5) din Legea nr. 303/2004

sunt neconstituționale, întrucât la calculul vechimii în magistratură nu se are în vedere și perioada în care persoana a desfășurat activitatea de notar.

5.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autoarea excepției solicită o completare a dispozițiilor criticate, în sensul complinirii unei omisiuni legislative, operațiune care excedează controlului de constituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6.

Prin Încheierea din 26 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.453/3/2017, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1),

(2)

și

(5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Maria Popovici, reclamantă într-o cauză care are ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare.

7.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că la calculul celor 25 de ani de vechime în magistratură necesari acordării pensiei de serviciu s-a prevăzut posibilitatea luării în considerare și a perioadelor în care persoanele îndreptățite au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, excluzându-se în mod nejustificat notarul, deși, în raport cu interpretarea gramaticală a art. 86 din același act normativ, perioada de activitate ca notar reprezintă vechime în magistratură, întocmai ca în cazul avocatului, asistentului judiciar, jurisconsultului sau consilierului juridic. Prin textele de lege criticate s-a creat un tratament juridic diferit între persoane care nu se află în situații obiectiv și rezonabil diferite, ceea ce contravine principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de

art. 16 din Constituție , și reprezintă o discriminare în sensul

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Urmarea directă a acestei discriminări o reprezintă încălcarea dreptului său la o pensie corect determinată, cu nesocotirea

art. 47 alin. (1) din Constituție

și a

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenție .

8.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, condițiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale și a altor forme de asistență socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De

asemenea, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate, atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor. În categoria pensiilor speciale se încadrează și pensia de serviciu justificată de specificul exercitării funcțiilor de judecător și de procuror, de restricțiile și incompatibilitățile legale stabilite pentru aceste funcții. Faptul că, pentru acordarea pensiei de serviciu conform

art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 , legiuitorul a prevăzut anumite condiții nu poate duce la concluzia existenței unui tratament discriminatoriu, din moment ce situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat. În aceste sens, instanța reține și incidența

Deciziei nr. 26 din 29 octombrie 2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Interpretarea rațională și sistematică a prevederilor

art. 82 din Legea nr. 303/2004

în actuala sa formulare și față de succesiunea alineatelor sale impune acceptarea că trimiterea operată prin

alin. (3)

al acestui articol se face la vechimea în funcțiile expres și limitativ menționate în primele două alineate ale

art. 82 , ceea ce exclude incidența sau orice posibilă raportare la prevederile

art. 86

din aceeași lege.

9.

În concluzie, se arată că excepția de neconstituționalitate nu poate fi primită, deoarece autoarea dorește o completare a textului, în sensul cuprinderii și altor activități de specialitate juridică în calculul vechimii în magistratură alături de activitatea de avocat, aspect care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu revine competenței Curții Constituționale.

10.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat în cauze similare, reținut de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 501/2015

și

nr. 1.141/2009 .

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 82 alin. (1),

(2) și

(5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:

(1)

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2)

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. [...]

(5)

Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.

15.

Ulterior sesizării Curții Constituționale, prin

Legea nr. 242/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, dispozițiile legale criticate au fost modificate, astfel că în prezent au următorul conținut:

(1)

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2)

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. [...]

(5)

Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.

16.

Având în vedere însă cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a se pronunța asupra dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată, aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate.

17.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 16

referitor la principiul egalității în drepturi și ale

art. 47 alin. (1)

privind obligația statului de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenție .

18.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că are o bogată jurisprudență prin care statuează, în esență, că reglementarea regimului juridic al pensiilor de serviciu într-un mod diferit de cel propriu sistemului general al asigurărilor sociale nu constituie o discriminare în sensul

art. 16 alin. (1) din Constituție

sau al

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

19.

S-a reținut în acest sens că, potrivit prevederilor

art. 47 alin. (2) din Constituție , dreptul la pensie, ca și celelalte forme de asistență socială se exercită în condițiile stabilite de lege. Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate, atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006,

Decizia nr. 455 din 30 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006,

Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, sau

Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013).

20.

Așa fiind, legiuitorul a reglementat, la

art. 82 din Legea nr. 303/2004 , condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și de incompatibilități și interdicții specifice.

21.

Condițiile legale generale pentru acordarea pensiei de serviciu, reglementate de art. 82 din legea criticată, au caracter cumulativ și sunt următoarele: (i) existența unui raport de serviciu între persoana în cauză și una dintre instituțiile proprii sistemului judiciar sau asimilat, (ii) raportul de serviciu să aibă o anumită întindere în timp, reglementată la cel puțin 25 de ani. Fiecare dintre aceste cerințe are caracter sine qua non, lipsa oricăreia dintre ele determinând imposibilitatea obținerii pensiei de serviciu (a se vedea

Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013 ).

22.

Instituirea condiției de vechime în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu constituie un element intrinsec, fundamental, ce caracterizează pensiile de serviciu. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, să încurajeze și să obțină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Statul este, astfel, interesat și implicat, sub aspect financiar, în formarea personalului de specialitate și continua sa pregătire profesională, în scopul asigurării unui înalt nivel de competență a celor angajați spre a servi justiției și al formării magistraților. Sub acest aspect, pensia

de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională justiției.

23.

În continuare, Curtea constată că este consacrat în jurisprudența constituțională și de contencios al drepturilor omului că principiul egalității justifică dreptul la diferențiere, tocmai pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament juridic (a se vedea în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu,

Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996,

Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 20 martie 2013, sau jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunțată în Cauza Engel și alții împotriva Olandei, paragraful 72, sau Hotărârea din 28 noiembrie 1984, pronunțată în Cauza Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 38 și 40).

24.

Așadar, pentru a nu lăsa loc arbitrarului, calificarea unei situații ca fiind diferită de o alta aparent identică trebuie să respecte criteriul obiectivității, iar tratamentul juridic diferit trebuie, la rândul său, să îndeplinească criteriul rezonabilității. Caracterul rezonabil al diferenței de tratament juridic, impus de

art. 16 alin. (1) din Constituție

și de

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autoarea excepției, constă, potrivit jurisprudenței mai sus indicate, în respectarea principiului proporționalității. Acest principiu presupune, din partea legiuitorului, menținerea în cadrul marjei sale de apreciere a justului echilibru între mijloacele folosite și scopul vizat, respectiv asigurarea stabilității, specializării și profesionalismului celor încadrați în sistemul judiciar. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obținerea beneficiului constând în pensia de serviciu în care persoana să fi exercitat anumite profesii expres determinate, rezultă că este rezonabil ca situațiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de același regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referință.

25.

Or, Curtea constată că autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită chiar de soluția legislativă care stabilește sfera profesiilor exercitate anterior de persoanele care pot beneficia de pensie de serviciu, profesii a căror perioadă de exercitare constituie vechime în magistratură și din a căror sferă de cuprindere nu face parte notarul public.

26.

Analizând motivele de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea se referă la o omisiune legislativă, autoarea excepției criticând faptul că textele de lege nu stabilesc beneficiul pensiei de serviciu și pentru persoanele care au cumulat vechimea de magistrat cu oricare dintre funcțiile enumerate la

art. 86 din Legea nr. 303/2004 , indiferent de ocupația de la data pensionării, dacă vechimea rezultată este cea prevăzută de

art. 82 alin. (1)

din aceeași lege. Or, așa cum s-a menționat, reglementarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele beneficiare ale dreptului la pensie de serviciu constituie o opțiune a legiuitorului, încadrată în marja proprie de apreciere. Prin urmare, examinarea criticii de neconstituționalitate cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea în același sens, cu privire la critici similare,

Decizia nr. 1.500 din 10 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 24 decembrie 2009, sau

Decizia nr. 1.660 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 23 februarie 2010).

27.

Totodată, Curtea observă că autoarea excepției prezintă aspecte de fapt, referitoare la situația sa personală, care însă nu pot fi apreciate de Curtea Constituțională în cadrul controlului de constituționalitate, ci doar de instanța învestită cu soluționarea litigiului în cursul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

28.

Având în vedere aspectele constatate, întrucât critica vizează, pe de o parte, modificarea textelor criticate și, pe de altă parte, aplicarea acestora la o situație concretă, Curtea constată că, astfel motivată, excepția este inadmisibilă, problemele învederate excedând competenței sale de soluționare.

29.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 82 alin. (1) ,

(2)

și

(5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Maria Popovici în Dosarul nr. 6.453/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.