Decizia nr. 650/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 și

art. 41 din Legea nr. 36/1995

a notarilor publici și a activității notariale, excepție ridicată de Miron Morar în Dosarul nr. 59/43/2006 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Valentina Carmen Dachin, cu delegație la dosar, pentru partea Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul consilierului juridic al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât, atâta vreme cât nu este interzis accesul la justiție, procedura disciplinară este constituțională. Depune și concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece hotărârile Consiliului uniunii pot fi atacate la instanța de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 59/43/2006, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 și

art. 41 din Legea nr. 36/1995

a notarilor publici și a activității notariale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Miron Morar în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei acțiuni disciplinare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât termenul de 10 zile de la comunicare, în care se poate ataca hotărârea consiliului de disciplină, nu este rezonabil și este insuficient pentru exercitarea dreptului la apărare. Totodată, organele prevăzute de textele menționate - Consiliul de disciplină și Consiliul uniunii - nu îndeplinesc condițiile specifice unor tribunale independente și imparțiale, iar procedura în fața acestora reprezintă o procedură specială administrativă cu caracter jurisdicțional. De asemenea, exercitarea dreptului la apărare este limitată prin faptul că nu se prevede termenul în care partea interesată se poate adresa instanței judecătorești pentru a ataca hotărârea Consiliului uniunii. Invocă, în acest sens, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care hotărârile Consiliului uniunii pot fi atacate la instanțele judecătorești competente.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece procedura disciplinară desfășurată în fața organelor de jurisdicție prevăzute de lege nu limitează nici accesul la justiție și nici exercitarea dreptului la apărare al persoanelor interesate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 și ale

art. 41 din Legea nr. 36/1995

a notarilor publici și a activității notariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, având următorul conținut:

- Art. 40: "Acțiunea disciplinară se exercită de Colegiul director și se judecă de Consiliul de disciplină. Pentru suspendarea din funcție sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilă, care se efectuează de către Colegiul director.

Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptățit să ia cunoștință de conținutul dosarului și să-și formuleze apărarea.

Consiliul de disciplină citează părțile și pronunță o hotărâre motivată, care se comunică acestora.

Împotriva hotărârii părțile pot face contestație la Consiliul uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare.

Hotărârea Consiliului uniunii poate fi atacată la instanța judecătorească competentă, civilă sau de contencios administrativ, după caz.

Hotărârea definitivă se comunică și Ministerului Justiției. Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabilește prin regulament.";

- Art. 41: "Sancțiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor și constau în:

a) observație scrisă;

b) amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii atrage suspendarea de drept a notarului public până la achitarea sumei.

Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;

c) suspendarea din funcție pe o durată de maximum 6 luni;

d) excluderea din profesie."

Autorul excepției de neconstituționalitate invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 126 privind instanțele judecătorești și ale art. 6 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitoare la egalitatea în fața tribunalelor și curților de justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor de lege criticate, pentru abaterile săvârșite de către notarii publici, acțiunea disciplinară se exercită de Colegiul director și se judecă de Consiliul de disciplină. Pentru suspendarea din funcție sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilă, care se efectuează de către Colegiul director, care pronunță o hotărâre motivată, ce se comunică părților, iar împotriva acesteia se poate face contestație la Consiliul uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare, iar hotărârea Consiliului uniunii poate fi atacată la instanța judecătorească competentă.

Susținerile autorului excepției în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece termenul de 10 zile de la comunicare, în care se poate ataca hotărârea consiliului de disciplină, nu este rezonabil și este insuficient pentru exercitarea dreptului la apărare, sunt nefondate. Astfel, potrivit prevederilor art. 21 alin.

(3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "termenul rezonabil" se referă la caracterul rezonabil al duratei unei proceduri judiciare, iar nu la termenul în care o parte poate formula o anumită cale de atac. Pe de altă parte, legiuitorul este liber să stabilească termenul în care părțile acțiunii disciplinare pot face contestație la Consiliul uniunii, fără a contraveni în acest mod dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cât termenul curge de la comunicarea hotărârii, fiind astfel respectate prevederile art. 24 din Constituție.

În ceea ce privește susținerile autorului excepției referitoare la caracterul neconstituțional al organelor care judecă acțiunea disciplinară, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite, deoarece atât Consiliul de disciplină, cât și Consiliul uniunii sunt organisme profesionale, cu competențe în domeniul răspunderii disciplinare a notarilor publici - care constituie o profesie liberală. Astfel, potrivit

art. 27 din Legea nr. 36/1995 , notarii publici se constituie în Uniunea Națională a Notarilor Publici, organizație profesională cu personalitate juridică, care își alege un consiliu de conducere și alte organe stabilite prin statutul propriu.

Curtea constată că procedura judecării abaterilor disciplinare nu trebuie confundată cu o jurisdicție specială administrativă, care, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Constituție, este gratuită și facultativă. Astfel, potrivit

art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, jurisdicția administrativă specială este "activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competența de soluționare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale", iar actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice;". Prin urmare, în cauza de față ne aflăm în domeniul unei proceduri disciplinare, iar nu al unei proceduri jurisdicționale speciale administrative.

Totodată, cu privire la natura juridică a contestațiilor privitoare la măsurile disciplinare ce pot fi aplicate de către ordinele profesionale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că în numeroase state ale Consiliului Europei abaterile disciplinare sunt de competența acestor ordine, iar o asemenea atribuire de competență nu este contrară dispozițiilor Convenției, care impune, totuși, unul din următoarele sisteme: sau jurisdicțiile ordinelor îndeplinesc exigențele art. 6 paragraful 1 din Convenție, sau ele nu le îndeplinesc și atunci legea națională permite accesul la o instanță judecătorească care prezintă toate garanțiile dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către un tribunal independent și imparțial. (cauzele Albert et Le Compte contra Belgiei, 1983 și Bryan contra Marii Britanii, 1995.) Astfel, în cauza de față, părțile pot ataca hotărârea Consiliului uniunii la instanțele judecătorești, potrivit

art. 40 alin. (6) din Legea nr. 36/1995 .

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți, astfel încât nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională.

De asemenea, Curtea observă că reglementări similare privind competența de soluționare a abaterilor disciplinare ale membrilor profesiilor liberale se regăsesc în ceea ce îi privește pe avocați (potrivit

art. 71 din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare sunt de competența consiliului baroului, iar potrivit art. 72, în cadrul fiecărui barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină care judecă, în primă instanță și în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații din acel barou, iar recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanță de fond, este judecat de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România constituit ca instanță disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză), pe executorii judecătorești (potrivit

art. 45 din Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, acțiunea disciplinară se exercită de ministrul justiției sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești și se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din 3 membri aleși de adunarea generală a Camerei executorilor judecătorești, pe o perioadă de 3 ani, iar împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești părțile pot face contestație la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care judecă în complet de 5 membri) etc.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 și

art. 41 din Legea nr. 36/1995

a notarilor publici și a activității notariale, excepție ridicată de Miron Morar în Dosarul nr. 59/43/2006 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2008.