Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 69/1994

referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992

prezumat în vigoare

Data actului
14 mai 1994
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 354 din 21 decembrie 1994
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
1 articol · 7.868 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 85/1992 22 iulie 1992 (prevederi anume) privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statulu…

Are ca temei 3

  • Decretul-lege nr. 61/1990 7 februarie 1990 privind vînzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație
  • Legea nr. 15/1990 7 august 1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comercia…
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata:

În fața Curții de Apel Cluj, Secția civilă și de contencios administrativ, în Dosarul C nr. 111/1994, Societatea Comercială "Fimaro" - S.A. Cluj-Napoca a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992, aratind ca el contravine dispozițiilor art. 41 și art. 135 din Constituție, care garantează dreptul de proprietate. Astfel, se susține ca art. 7 instituie în sarcina proprietarului - Societatea Comercială "Fimaro" - S.A. Cluj-Napoca - obligația de a vinde locuintele de serviciu la simpla intenție a locatarului, anulându-se dreptul de dispoziție ca atribut al dreptului de proprietate garantat prin legea fundamentală.

Prin Încheierea civilă nr. 9 din 31 martie 1994, instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției, apreciind ca excepția de neconstituționalitate nu este intemeiata, deoarece art. 41 alin. (1) din Constituție prevede garantarea dreptului de proprietate în conținutul și în limitele ce se vor stabili prin legi, iar art. 135 alin. (5) prevede și el tot reglementarea prin legi a situației bunurilor proprietate publică.

În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a solicitat, în baza art. 24 din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, susține ca excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu poate fi admisă deoarece aceste prevederi nu contravin art. 41 din Constituție. În susținerea acestui punct de vedere se arata ca, urmărind evoluția reglementărilor legale în materie, în inlantuirea lor logica, rezultă opțiunea constanta ca oricare chiriaș al unei locuințe construite din fondurile statului ori din fondurile unităților economice sau bugetare de stat sa devină proprietar al locuinței respective prin cumpărare, în condițiile în care, potrivit Legii nr. 15/1990, întreprinderile transformate în societăți comerciale sau regii autonome au devenit proprietare ale locuințelor construite din fondurile proprii.

Senatul apreciază ca prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992 sunt constituționale și, în consecința, excepția este vadit neîntemeiată.

Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

examinînd încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum și prevederile art. 41, art. 43, art. 134 și ale art. 145 din Constituție, retine următoarele:

Curtea este competența să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate invocate în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în cauza fiind vorba de o lege ulterioară adoptării Constituției.

Pe fond, prin art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat s-a stabilit ca "Locuintele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decît locuintele de intervenție, vor fi vîndute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului-lege nr. 61/1990 și ale prezentei legi.

*) A se vedea și Decizia nr. 103 din 2 noiembrie 1994.

Ioan Muraru - președinte

Articolul 1

alin. 2 se aplică în mod corespunzător.

Beneficiază de prevederile alin. 1 și chiriașii care nu sunt angajații unităților proprietare.

Evaluarea și vânzarea locuințelor prevăzute la alin. 1, conform Decretului-lege nr. 61/1990 și prezentei legi, se fac de către unitățile proprietare sau de către unitățile specializate în vânzarea locuințelor, pe bază de contract de prestări de servicii cu un comision de 1% calculat la prețul de vînzare.

Prin locuințe de intervenție se înțelege locuintele situate în incinta unităților economice sau bugetare de stat, cît și cele legate nemijlocit de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale persoanelor care le ocupa".

Cu privire la art. 7 din Legea nr. 85/1992, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 10/1994, rămasă definitivă prin nerecurare și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 5 mai 1994, constatind ca dispozițiile sale sunt constituționale. În același sens sunt și deciziile nr. 26, nr. 27 și nr. 28 din 23 martie 1994, rămase definitive și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 6 iunie 1994. Constituționalitatea art. 7 din Legea nr. 85/1992 s-a motivat în deciziile nominalizate prin aceea ca:

- art. 41 din Constituție da legii posibilitatea de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate. Astfel, deși în proprietatea societăților comerciale sau a regiilor autonome au intrat și locuintele construite din fondurile proprii, legiferarea, ulterior adoptării Constituției, a opțiunii ca fiecare chiriaș din asemenea locuințe sa devină proprietar nu poate fi privită decît numai ca o limita stabilită de lege (art. 41 din Constituție) a dreptului de proprietate exercitat de societatea comercială în al carei patrimoniu se afla locuintele construite din fondurile proprii ale întreprinderii, asa cum de altfel tot o limita este și exceptarea de la vînzare a locuințelor de intervenție;

- se asigura chiriașilor dreptul și prioritatea la cumpărarea locuințelor, dând astfel expresie dispozițiilor art. 43 alin. (1) și ale art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituție cu privire la obligația statului de a crea condiții necesare pentru creșterea calității vieții și, mai ales, de a lua măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natura să asigure cetățenilor un nivel de trai decent;

- este o norma de justiție socială și economică, dând posibilitatea chiriașilor sa cumpere locuintele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect, în vechiul sistem statal-juridic. Ca atare, dispozițiile sale sunt nu numai conforme literei și spiritului art. 41 și ale art. 135 din Constituție, ci și legitimate din punct de vedere economic, social și moral.

Deoarece Curtea Constituțională s-a pronunțat, prin decizii rămase definitive, asupra constituționalității art. 7 din Legea nr. 85/1992 și nu au intervenit elemente noi care să conducă la o alta soluție, urmează ca excepția invocată să fie respinsă ca vadit nefondata în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Fața de cele arătate, potrivit art. 144 lit. c) și art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 24 alin. (2) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992, invocată de Societatea Comercială "Fimaro" - S.A. Cluj-Napoca în Dosarul C nr. 111/1994 al Curții de Apel Cluj.

2. Constata ca, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituție, Decizia Curții Constituționale nr. 10/1994 este obligatorie, iar rezolvarea procesului, în speta, de către Curtea de Apel Cluj, urmează a se face cu luarea în considerare a acestei decizii.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată astăzi, 14 iunie 1994.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.