Decizia nr. 57/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. 1 și art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Decizii de neconstituționalitate 1
- Decizia nr. 961/2007 30 octombrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 din Legea nr. 26/…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 26/1996 24 aprilie 1996 (prevederi anume) CODUL SILVIC
- Legea nr. 26/1996 24 aprilie 1996 CODUL SILVIC
Are ca temei 1
- Legea nr. 26/1996 24 aprilie 1996 (prevederi anume) CODUL SILVIC
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. 1 și
art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, excepție ridicată de Costache-Grigore Gutu în Dosarul nr. 17.636/2002 al Judecătoriei Iași.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind nefondata, invocand în acest sens jurisprudenta Curții Constituționale referitoare la prevederile legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 31 octombrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 17.636/2002, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. 1 și
art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, excepție ridicată de Costache-Grigore Gutu într-o cauza penală.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca textele de lege criticate prevăd infracțiuni săvârșite împotriva fondului forestier, infracțiuni a căror existenta este condiționată de cuantumul pagubei produse, determinat în funcție de prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, incalcandu-se astfel prevederile art. 23 alin. (9), art. 72 alin. (3) lit. f) și ale art. 114 alin. (1) din Constituție. Se arata, de asemenea, ca normele incriminatoare respective sunt incomplete, deoarece condiționeaza existenta infracțiunii de o anumită valoare a prejudiciului cauzat fondului silvic, valoare pe care o defineste ca pe un "multiplu al prețului mediu al metrului cub de masa lemnoasă pe picior", fără sa indice care este acest preț. Norma este astfel considerată incompleta și inaplicabila în lipsa unei completări printr-o norma din alta lege, care să prevadă în mod distinct valoarea unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, lege care să fie în vigoare la data săvârșirii faptei. Se mai arata ca singura referire la prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior se regaseste în
art. 5 din Legea nr. 81/1993 , potrivit căruia prețul este stabilit de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. În opinia autorului excepției, deși prin
Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 323/RT/2000 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 4 mai 2000, s-a aprobat prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, acest ordin nu ar putea completa normele penale criticate, deoarece Codul silvic, fiind o lege organică, nu poate fi completat decât printr-o dispoziție cuprinsă într-o lege organică, în caz contrar s-ar încalcă prevederile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție. Totodată, se susține ca prevederile legale în cauza contravin și art. 49 alin. (1) din Constituție, privind restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și art. 7 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în care se prevede că "Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost săvârșită, nu constituia o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional [...]".
Judecătoria Iași considera excepția ca fiind neîntemeiată, întrucât Codul silvic stabilește, în art. 97 alin. 1 și art. 98 alin. 1, elementele constitutive ale infracțiunii și pedeapsa aplicabilă, iar această lege este o lege organică și în acord cu prevederile art. 23 alin. (9) și art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție. În opinia instanței, susținerea autorului excepției în sensul că
Ordinul nr. 323/RT/2000 , care stabilește prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, nu completează normele penale de referire din Codul silvic, întrucât acest cod este o lege organică și nu poate fi completat decât printr-o lege organică, este neîntemeiată. Autoritatea administrativă, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, stabilește în temeiul legii doar un preț în condițiile economiei de piața și ale inflației, care necesita o modificare periodică, iar aceste modificări nu pot fi asigurate prin lege. Instanța considera că nu au fost aduse atingeri nici prevederilor art. 114 alin. (1) din Constituție. De asemenea, instanța considera că nu poate fi avut în vedere faptul ca la data judecării cauzei Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nu mai exista, întrucât la data stabilirii prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior era autoritatea competentă, conform legii, să facă acest lucru.
Potrivit dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul considera excepția ca fiind neîntemeiată. În motivarea acestui punct de vedere se arata ca din examinarea dispozițiilor legale criticate și a celor ale
art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996
rezultă ca atât elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în art. 97 alin. 1 și art. 98 alin. 1 din lege, respectiv descrierea comportamentului ilegal incriminat și stabilirea expresă a pedepsei aplicabile, cat și criteriile și cuantumurile potrivit cărora prejudiciul este evaluat sunt reglementate prin lege organică, astfel încât nu pot fi apreciate ca neconstituționale prin raportarea lor la art. 23 alin. (9) coroborat cu art. 72 alin. (3) din Constituție. Mai mult, art. 109 din Codul silvic menționează că "prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedura penală". Este adevărat ca prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior este stabilit, potrivit legii, de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, dar aceasta determinare se face în temeiul unei împuterniciri date prin lege organică, iar evaluarea pagubelor are la baza criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la
Avocatul Poporului considera ca motivele pe care se întemeiază excepția de neconstituționalitate nu conduc la concluzia neconstitutionalitatii dispozițiilor art. 97 alin. 1 și art. 98 alin. 1 din Codul silvic. Prin aceste texte sunt reglementate elementele constitutive ale infracțiunilor speciale din domeniul fondului forestier, cu respectarea principiului legalității și a prevederilor art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție. Mai mult, în conformitate cu art. 109 din Codul silvic, prevederile din Titlul VI "Raspunderi și sancțiuni" se completează cu dispozițiile Codului penal și cu cele ale Codului de procedura penală. Cerința esențială pentru incriminarea acestor fapte o reprezintă valoarea pagubei, stabilită prin aplicarea unui multiplu la prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior. Potrivit art. 107 din Codul silvic, evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracțiuni și contravenții se face de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura. Un astfel de cuantum a fost stabilit prin
Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 323/RT/2000
pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, emis în temeiul
art. 5 din Legea nr. 81/1993
privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului și al art. 107 din Codul silvic. Instituirea prin art. 107 din Codul silvic a competentei autorității publice de a stabili prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior nu echivaleaza cu o delegare legislativă, textul legal urmând în fapt concretizarea condițiilor necesare la stabilirea pagubelor. În acest sens, invocarea neconstitutionalitatii dispozițiilor art. 97 alin. 1 și art. 98 alin. 1 din Codul silvic, prin raportare la prevederile art. 114 alin. (1) din Constituție, nu are relevanta în speta. În concluzie, se arata ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 97 alin. 1 și
art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, dispoziții al căror conținut este următorul:
- Art. 97 alin. 1: "Taierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lastari din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.";
- Art. 98 alin. 1: "Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieți sau lastari care au fost taiati ori scoși din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă."
Autorul excepției a invocat neconstituționalitatea acestor prevederi legale cu motivarea ca, întrucât în lege nu se prevede care este prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior în raport cu care se stabilește valoarea pagubei și se determina existenta infracțiunii, este încălcat principiul constituțional al legalității incriminării, consacrat de art. 23 alin. (9), potrivit căruia "Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii", precum și de art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție, care dispune ca infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează prin lege organică. Se mai arata ca singura referire legală la prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior se face la
art. 5 din Legea nr. 81/1993
privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului, care nu este însă lege organică și care prevede că acest preț se stabilește de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Pe de altă parte, în motivarea excepției de neconstituționalitate se invoca și faptul ca dispozițiile legale criticate, fiind cuprinse în Codul silvic, lege organică, nu pot fi legal completate prin dispoziții cuprinse într-un ordin al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor care prevede prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior.
Asupra constituționalității dispozițiilor art. 97 alin. 1 și
art. 98 alin. 1 din Codul silvic (Legea nr. 26/1996 ), Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 7 iunie 1999, și prin Decizia nr. 102 din 29 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999, statuand ca acestea sunt constituționale.
Prin Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999 excepția a fost respinsă de Curtea Constituțională, pentru următoarele considerente: dispozițiile criticate prevăd elemente constitutive ale infracțiunilor pe care le reglementează. În plus, art. 109 din Codul silvic menționează că "Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedura penală". Fața de aceste dispoziții legale, sunt prevăzute toate condițiile cerute pentru ca faptele respective sa constituie infracțiuni. Examinarea textelor de lege criticate prin excepția de neconstituționalitate scoate în evidenta ca acestea definesc în măsura suficienta infracțiunile pe care le prevăd, descriind comportamentul ilegal incriminat și stabilind, în mod expres, pedepsele aplicabile; este adevărat ca prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior este stabilit, în baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic și
art. 5 din Legea nr. 81/1993 , de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, respectiv Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, dar aceasta determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organică, iar evaluarea pagubelor are la baza criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la
Legea nr. 81/1993 , referitoare la evaluarea pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor sau lastarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenții sau infracțiuni). În sensul celor arătate, s-a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996, prin care s-a stabilit ca nepublicarea prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă rezultat din negociere nu este o problemă de constituționalitate, deoarece principiul legalității pedepsei și supremației legii nu presupune necesitatea ca și aceste prețuri să fie publicate, prețul mediu nefiind un element constitutiv al infracțiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea.
Prin Decizia nr. 102 din 29 iunie 1999 excepția de neconstituționalitate a fost respinsă cu aceeași motivare, adăugându-se precizarea ca prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 25 mai 1999 a
Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 440/1999
pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior este asigurata cunoașterea și aplicarea prevederilor Codului silvic.
În cauza de fața, la data săvârșirii faptei, ordinul menționat anterior era abrogat, fiind în vigoare
Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 323/RT/2000 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 4 mai 2000, ordin care a fost abrogat și înlocuit cu
al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 16 noiembrie 2002.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele cuprinse în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de fața și, în consecința, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă.
Curtea considera însă ca este necesară intervenția legiuitorului pentru înlăturarea deficiențelor în redactarea dispozițiilor incriminatoare din Codul silvic, generalizandu-se modelul adoptat în
Legea nr. 141 din 23 iulie 1999
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 iulie 1999. Potrivit acestei legi, existenta infracțiunilor silvice este condiționată nu de valoarea, ci de volumul masei lemnoase extrase. În felul acesta se da satisfactie deplina principiului legalității incriminării și se elimina arbitrarul în calificarea juridică a infracțiunilor silvice.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și (6) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. 1 și
art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, excepție ridicată de Costache-Grigore Gutu în Dosarul nr. 17.636/2002 al Judecătoriei Iași.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 februarie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.