Legea nr. 103/1996

Fondul cinegetic al României, resursa naturala de interes național și internațional, este administrat și gestionat în scopul conservării biodiversitatii faunei sălbatice, menținerii echilibrului ecologic, exercitării vinatorii și satisfacerii altor cerințe social-economice.

Vinatul este bun public de interes național.

Fondul cinegetic al României se compune din unități de gospodărire cinegetica, denumite fonduri de vinatoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, și astfel delimitate încât să asigure o cît mai mare stabilitate vinatului în cuprinsul acestora.

Suprafața unui fond de vinatoare va fi de cel puțin 5.000 ha la cîmpie, 7.000 ha la deal și 10.000 ha la munte.

Organizațiile vinatoresti, constituite pe principiul liberei asocieri a vinatorilor, sunt organizații non-profit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct și sunt reprezentate la nivel național și internațional de Asociația Generală a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi din România.

Afilierea organizațiilor vinatoresti la Asociația Generală a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii și statutului acesteia.

Administrarea fondului cinegetic al României se realizează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

În acest scop, în cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, se înființează un organism distinct, specializat în domeniul cinegetic, cu structuri proprii în teritoriu.

Consiliul Național de Vinatoare funcționează pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor săi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Funcția de membru al Consiliului Național de Vinatoare este onorifica și da dreptul la indemnizație de transport și la diurna pentru participarea la ședințe.

Secretariatul tehnic și finanțarea activității Consiliului Național de Vinatoare se asigura de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vinatoare, în sensul prezentei legi, se face de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura prin structurile proprii din teritoriu, prevăzute la art. 7 alin. (2), pe termen de minimum 10 ani, cu respectarea dreptului de preemptiune a fostului gestionar.

Pentru fondurile de vinatoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare.

Fondul cinegetic al României, delimitat în fonduri de vinatoare, se atribuie după cum urmează:

- 30% unităților Regiei Naționale a Pădurilor;

- 68% organizațiilor vinatoresti legal constituite din România;

- 2% pentru protecția fondului genetic al unor specii valoroase de vinat, precum și pentru unitățile de învățământ și de cercetare științifică cu profil cinegetic.

Aceste fonduri de vinatoare vor fi nominalizate de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura și care va stabili regulamentul de gestionare a acestora.

Contractele de gestionare se încheie între structurile menționate la art. 7 alin. (2) și gestionării nominalizați la art. 4.

Fondurile de vinatoare atribuite organizațiilor vinatoresti legal constituite din România și rămase necontractate timp de 6 luni se atribuie Regiei Naționale a Pădurilor.

Vinatul dobândit, în limitele cotelor de recolta aprobate și ale normelor tehnice privind organizarea și practicarea vinatorii, se valorifica de gestionarul fondului de vinatoare, în condițiile legii.

Vinatul găsit mort și coarnele lepadate de cervide aparțin gestionarului fondului de vinatoare.

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentației vor elabora norme privind protecția culturilor agricole, silvice și a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vinat.

Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vinat revine gestionarului fondului de vinatoare și, pentru cele cauzate de vinatul din speciile strict protejate, autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, în măsura în care nu și-au îndeplinit obligațiile privind prevenirea și limitarea producerii acestora și numai în condițiile în care deținătorul bunurilor astfel prejudiciate face dovada îndeplinirii obligațiilor ce îi revin pentru paza acestora.

Pentru pagubele produse de vinatul din speciile strict protejate, despăgubirile se suporta, în primul rind, din fondul de protecție a vinatului.

Despăgubirile se stabilesc, în condițiile legii, la cererea persoanei pagubite, depusa în termen de 3 zile de la data când persoana pagubita a constatat producerea pagubei, de către o comisie compusa din: reprezentantul administrației publice locale, împuternicitul gestionarului fondului de vinatoare și persoana pagubita, care încheie în acest scop un act constatator.

În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vinatoare, în termen de 48 de ore de la anunțarea sa, constatarea și stabilirea pagubelor se vor putea face de către reprezentantul administrației publice locale, persoana pagubita și în prezenta a doi martori.

Litigiile se soluționează de către instanțele judecătorești.

Pagubele cauzate de vinat și prin vinatoare, precum și cuantumul despăgubirilor se expertizeaza de către experții tehnici de vinatoare.

Deținătorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vinatoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligați să permită exercitarea vinatorii, aplicarea măsurilor de protecție a vinatului, precum și amplasarea instalațiilor și amenajărilor vinatoresti provizorii, fără ca prin acțiunile respective să se dăuneze folosinței de baza a terenurilor.

Deținătorii terenurilor sunt obligați sa ia măsurile prevăzute de lege pentru protecția vinatului și a mediului sau de viața și răspund pentru pagubele produse acestuia prin acțiuni ilicite.

Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2), deținătorii terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vinatoare sunt în drept sa beneficieze direct, în cazul proprietăților mai mari de 100 ha, și indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietăților mai mici de 100 ha, de 25% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vinatoare pe anul în curs.

Prin excepție de la prevederile alineatului precedent, Regia Naționala a Pădurilor va incasa direct 75% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vinatoare, corespunzătoare suprafeței pădurilor statului, asigurind însă, gratuit, pentru hrana vinatului, teren liber de vegetație forestieră, în suprafața de minimum 1 ha la 1.000 ha de padure, în zona de munte; 2 ha la 1.000 ha de padure, în zona de deal, și 5 ha la 1.000 ha de padure, în zona de cîmpie.

Cheltuielile autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, aferente activității cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat și din fondul de protecție a vinatului.

Fondul de protecție a vinatului este constituit din următoarele surse:

a) venituri realizate din atribuirea gestionării fondurilor de vinatoare;

b) despăgubiri pentru daunele aduse fondului cinegetic prin fapte ilicite, în situația în care nu a fost afectată cota de recolta;

c) donații și sponsorizări;

d) alte venituri.

Fondul de protecție a vinatului se administrează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura și se utilizează pentru:

a) acțiunile de refacere a potențialului biogenic al unor fonduri de vinatoare, combaterea unor epizootii la vinat;

b) organizarea, desfășurarea și stimularea activității de combatere a braconajului;

c) stimularea inspectorilor voluntari de vinatoare;

d) organizarea, desfășurarea și participarea la acțiuni științifice și de reprezentare la nivel național și internațional în domeniul cinegetic;

e) finanțarea unor proiecte, studii și cercetări în domeniul cinegetic;

f) finanțarea unor acțiuni de pregătire profesională în domeniul cinegetic.

Gestionării fondurilor de vinatoare sunt obligați să asigure paza și ocrotirea vinatului.

Ocrotirea și paza vinatului se asigura prin:

a) personal de specialitate;

b) inspectori voluntari de vinatoare.

Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) este dotat, în condițiile legii, cu armament și echipament corespunzător.

Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) și b) este asimilat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu personalul care îndeplinește o funcție ce implica exercițiul autorității publice.

Numărul personalului de paza a vinatului, prevăzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel puțin unu pentru fiecare fond de vinatoare.

În scopul conservării biodiversitatii faunei sălbatice, animalele de interes vinatoresc, inclusiv cele pradatoare, se vânează numai în limitele cotei de recolta aprobate și ale reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vinatorii, iar pisicile și ciinii salbatici sau hoinari se combat fără restrictii.

În sensul prezentei legi, se considera câini hoinari sau salbataciti și, respectiv, pisici hoinare sau salbatacite, acele animale care nu poarta jujeu sau un semn de identificare, se găsesc în fondurile de vinatoare la o distanta mai mare de 200 m de asezarile omenești și ai căror deținători, în momentul observarii, nu pot fi identificati.

Pentru protecția și înmulțirea unor specii valoroase de vinat se pot înființa, cu acordul autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, crescatorii de vinat, destinate popularilor, în care, prin tehnologii adecvate, se asigura păstrarea caracterului salbatic și adaptabilitatea acestuia la condițiile de mediu natural.

Crescatoriile de vinat, a căror producție este destinată exclusiv consumului, se înființează cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Capturarea vinatului viu pentru repopulari este admisă, în limitele cotei de recolta aprobate și a reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vinatorii, prin metode care nu vătăma animalul capturat și numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.

Capturarea vinatului în scop de cercetare științifică și pentru repopulari se poate face și în perioadele în care vânătoarea este interzisă sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Prin vinatoare, ca acțiune, se înțelege căutarea, stârnirea, urmărirea, haituirea, ranirea, uciderea sau capturarea vinatului sau orice alta activitate care are ca scop dobindirea acestuia.

Vânătoarea este permisă la speciile de vinat, în condițiile, în locurile, în perioadele și cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.

În situații de excepție, motivate de menținerea biodiversitatii faunei sălbatice și păstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura poate stabili restrictia sau extinderea perioadei de vinatoare la unele specii de vinat.

Vânătoarea se exercită numai de către vinatori, posesori de permise de vinatoare, vizate anual, și de autorizații eliberate de gestionarul fondului de vinatoare, în limitele cotei de recolta și a reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vinatorii.

Prin excepție de la prevederile alineatului precedent, pot exercita vânătoarea, numai pe bază de autorizații de vinatoare eliberate de gestionarul fondului de vinatoare, următoarele categorii de persoane:

a) elevii și studenții din unitățile de învățământ abilitate, în care se studiază în cadrul programului de instruire, ca disciplina, vinatul și vânătoarea și numai pe fondurile de vinatoare destinate acestui scop;

b) personalul tehnic de specialitate, angajat al autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, al Regiei Naționale a Pădurilor, al Asociației Generale a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi din România și al gestionarilor fondurilor de vinatoare, dar numai în limita atribuțiilor de serviciu;

c) cetățenii străini, care fac dovada calității de vinator în țara de domiciliu, ca invitați, pe bază de reciprocitate, sau contra cost, și sub răspunderea directa a gestionarului fondului de vinatoare, dar numai în limita a 30% din cota de recolta aprobată pentru sezonul de vinatoare.

Permisele de vinatoare se eliberează de către organizațiile vinatoresti, legal constituite, solicitanților cu cetățenie română și rezidenților în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an stagiatura și au absolvit examenul de vinator, susținut în fața unei comisii de examinare, constituită la nivel județean, la data stabilită anual de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Din comisia de examinare fac parte doi reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, doi reprezentanți ai Asociației Generale a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi din România și un reprezentant al instituțiilor de învățământ superior de specialitate.

Examenele se organizează anual, în condițiile stabilite potrivit prezentei legi.

Permisul de vinatoare nu poate fi obținut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de port-arma și nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sancționate pentru săvârșirea vreunei contravenții prevăzute de prezenta lege.

Permisul de vinatoare se va retrage și se va anula persoanelor care, după obținerea acestuia, se constată că se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (4), precum și persoanelor care refuza să se legitimeze la cererea personalului cu atribuții legale să constate contravenții și infracțiuni în domeniul cinegetic sau care se sustrag controlului acestuia. Retragerea și anularea permisului de vinatoare se aduc la cunoștința organizațiilor vinatoresti legal constituite, din România, interesate prin publicarea oficială a listelor acestora.

Formularele permiselor de vinatoare sunt documente cu regim special, emise și inseriate de către Asociația Generală a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi din România, conform modelului și reglementările emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura și puse la dispoziția organizațiilor vinatoresti legal constituite.

Formularele autorizațiilor individuale sau colective de vinatoare sunt documente cu regim special, emise și inseriate de către Asociația Generală a Vinatorilor și Pescarilor Sportivi din România și, respectiv, de Regia Naționala a Pădurilor, conform modelului și reglementărilor emise de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obținute și folosite de gestionării fondurilor de vinatoare, în condițiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea și practicarea vinatorii, elaborate de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Mistretii și vulpile care produc pagube, după caz, culturilor agricole, silvice, animalelor domestice sau altor specii de vinat se pot vina la pinda și în afară perioadei legale de vinatoare, pe baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Ursii, râșii, lupii, vidrele, nurcile și hamsterii se pot vina numai cu aprobarea și în condițiile stabilite de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale la care România este parte.

În afară perioadei legale de vinatoare, vânzarea, cumpărarea și transportul vinatului aflat sub protecție sunt interzise.

Se exceptează de la prevederile alin. (1) vinatul congelat în sezonul de vinatoare, precum și cel impuscat în condițiile art. 28 și 29.

Constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei căutarea, urmărirea, haituirea, uciderea, ranirea sau capturarea vinatului sau orice alta activitate având drept scop dobindirea acestuia, dacă fapta a fost săvârșită:

a) fără permis de vinatoare și autorizație legală sau, după caz, fără autorizație legală;

b) asupra animalelor a căror vinare este interzisă sau în perioade în care, potrivit legii, vânarea lor nu este permisă;

c) noaptea, prin utilizarea autovehiculelor și farurilor sau dispozitivelor care permit ochirea și tragerea pe intuneric;

d) prin utilizarea curentului electric, explozibililor, otravurilor, narcoticelor, aparaturii electronice, a capcanelor care pun în pericol viața oamenilor și a animalelor, a armelor, altfel decît ținute în mina, și a altor arme decît cele omologate pentru vinatoare în România.

Faptele prevăzute la alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacă au fost săvârșite:

a) în timpul nopții, cu excepția speciilor de vinat la care vânătoarea este permisă și în asemenea condiții;

b) de doua sau mai multe persoane împreună;

c) de o persoană cu atribuții de serviciu sau atribuții publice în domeniul vinatorii, precum și de reprezentanții persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vinatului sau vânătoarea.

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei:

a) scoaterea din țara a trofeelor de vinat sau a vinatului viu, fără respectarea dispozițiilor legale;

b) eliberarea și folosirea permiselor sau a autorizațiilor de vinatoare, în alte condiții decît cele prevăzute la art. 26 și 27.

Tentativa se pedepsește.

Bunurile care au servit sau care au fost destinate sa servească la săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 34 se confisca.

Trofeele de vinat și vinatul care fac obiectul infracțiunilor prevăzute la art. 34 și 35 se confisca.

Permisul de vinatoare al celui care a savirsit una dintre faptele prevăzute la art. 34 și 35 se retrage și se anulează, în condițiile legii, de către unitatea care l-a eliberat.

Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, sa retina permisul de vinatoare al infractorului și sa-l transmită imediat unității care l-a eliberat.

Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, sunt considerate infracțiuni și se sancționează după cum urmează:

a) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) și (2), cu amendă de la 240.000 lei la 500.000 lei;

b) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 lit. a), b), c), e), f), g), i), j), k), o), p) și la art. 32 lit. j), cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei;

c) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 lit. h), n) și la art. 32 lit. c), e), f), g), h), i), l), n), o), cu amendă de la 1.000.000 lei la 4.000.000 lei;

d) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 lit. d), l), la art. 30, art. 31 alin. (1) și la art. 32 lit. a), b), d), r) și s), cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

În toate cazurile, permisul de vinatoare al celui care a savirsit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reținut de către agentul constatator și va fi transmis imediat unității care l-a emis.

Cuantumul amenzilor prevăzute la art. 34, 35 și 39 și al despăgubirilor se reactualizează prin hotărâri ale Guvernului.

Constatarea faptelor ce constituie contravențiile prevăzute la art. 39 se face, în afară personalului de specialitate menționat la art. 38, de ofițerii și subofiterii de poliție.

O dată cu constatarea contravenției, agentul constatator aplica și amenda.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la data comunicării.

Plîngerea se soluționează de către judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvârșită contravenția.

Persoanele împuternicite să constate infracțiunile prevăzute la art. 34 și 35, precum și contravențiile prevăzute la art. 39, sunt asimilate, în exercitarea atribuțiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplinește o funcție ce implica exercițiul autorității publice.

Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în cazul infracțiunilor, în termen de maximum 30 de zile, organelor de urmărire penală, iar în cazul contravențiilor, unității de care aparține agentul constatator.

Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracțiuni sau contravenții, în sensul prezentei legi, se stabilește potrivit anexelor nr. 1 și 2.

Despăgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încasează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura și de către gestionării fondurilor de vinatoare, precum și prin intermediul direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și revin autorității publice centrale care răspunde de silvicultura sau, după caz, gestionarilor fondurilor de vinatoare.

Despăgubirile încasate se utilizează potrivit prevederilor art. 17 alin. (3).

Atribuirea gestiunii fondurilor de vinatoare se face în maximum 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.

Contractele de dare în folosință a fondurilor de vinatoare, încheiate în baza

Legii nr. 26/1976

privind economia vinatului și vânătoarea, rămân valabile până la încheierea contractelor de gestionare a fondurilor de vinatoare cu persoanele juridice cărora li s-a atribuit gestionarea fondurilor de vinatoare respective, în baza prezentei legi, dar nu mai mult de 2 ani.

Bunurile patrimoniale ale vechilor deținători, existente pe fondurile de vinatoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deținători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condițiile stabilite între părți.

În scopul administrării și gestionării fondului cinegetic într-o conceptie unitară, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura va elabora și va aproba, în condițiile prezentei legi, regulamente, instrucțiuni și reglementări tehnice.

Actualele regulamente, instrucțiuni și norme tehnice privind vinatul și vânătoarea, emise în baza

Legii nr. 26/1976 , rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai tirziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Pe aceeași dată,

Legea nr. 26/1976

privind economia vinatului și vânătoarea, publicată în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976,

art. 7 din Legea nr. 81/1993

privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vinatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 și 24 din

Legea nr. 82/1993

privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abroga.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.