Legea nr. 103/1996

Vanatul României, resursa naturala regenerabila de interes național și internațional, este administrat și gestionat în scopul conservării biodiversitatii faunei sălbatice, menținerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii și al satisfacerii altor cerințe social-economice.

Vanatul este bun public de interes național.

Fondul cinegetic al României se compune din unități de gospodărire cinegetica, denumite fonduri de vânătoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, și astfel delimitate încât să asigure o cat mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora.

Fac excepție de la prevederile alin. (1) suprafețele situate în intravilanul localităților, suprafețele parcurilor naționale și rezervațiilor științifice cu protecție totală, pe durata existenței acestora.

Suprafața unui fond de vânătoare va fi de cel puțin 5.000 ha la campie și în Delta Dunării, 7.000 ha la deal și 10.000 ha la munte.

Suprafața minima necesară pentru un membru vânător este de:

- 150 ha în zona de campie și în Delta Dunării;

- 350 ha în zona de deal;

- 400 ha în zona de munte.

Organizațiile vânătoresti, constituite pe principiul liberei asocieri a vânătorilor, sunt organizații nonprofit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct și sunt afiliate, în scopul reprezentării la nivel național și internațional, la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.

Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, persoana juridică de utilitate publică, asigura îndeplinirea atribuțiilor stabilite de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în scopul gestionării durabile a vânatului din fondurile de vânătoare atribuite în gestiune organizațiilor afiliate, potrivit prezentei legi.

Afilierea organizațiilor vânătoresti la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii și statutului acesteia.

Administrarea fondului cinegetic al României se realizează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

În acest scop, în cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultura se înființează un organism distinct specializat în domeniul cinegetic.

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura are următoarele atribuții principale în domeniul cinegetic:

a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;

b) stabilește criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare și conținutul-cadru al contractelor de gestionare;

c) stabilește tarifele minime de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare și nivelul tarifelor minime percepute vânătorilor români și străini pentru acțiuni de vânătoare în România;

d) elaborează metodologia de evaluare a efectivelor de vanat, de calcul al cotelor anuale de recolta și reglementările de organizare și practicare a vânătorii;

e) stabilește efectivele optime de vanat și aproba cotele anuale de recolta, inclusiv pe cele destinate vânătorilor cu turiști străini;

f) modifica, în situații justificate, perioadele legale de vânătoare pentru unele specii de vanat;

g) aproba propunerile de populare a fondurilor de vânătoare cu specii noi de vanat;

h) stabilește, împreună cu reprezentanții ministerelor de resort, măsurile necesare menținerii echilibrului agro-silvocinegetic și prevenirii pagubelor cauzate de vanat și prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice și fondului forestier;

i) tine evidenta evoluției efectivelor de vanat, a dinamicii recoltelor și evidenta trofeelor de vanat și medaliabile;

j) asigura, din fondul de protecție a vânatului, finanțarea acțiunilor de refacere a potențialului cinegetic al unor fonduri de vânătoare;

k) avizează programele de învățământ pentru disciplinele care au ca obiect de studiu vanatul și vânătoarea și aproba programele de cercetare științifică în domeniul cinegetic;

l) controlează activitatea cinegetica la toate nivelurile;

m) organizează direct și coordonează activitatea de combatere a braconajului;

n) stabilește sistemul informațional în domeniul cinegetic;

o) stabilește criteriile pentru acordarea licenței de funcționare gestionarilor fondurilor de vânătoare;

p) acorda licenta de funcționare gestionarilor fondurilor de vânătoare;

r) realizează și organizează, împreună cu Ministerul Justiției, atestarea experților tehnici în vânătoare;

s) atesta inspectorii voluntari de vânătoare;

t) controlează respectarea clauzelor contractuale de către gestionari;

u) stabilește rasele de caini admise la vânătoare în România;

v) stabilește armele și munitiile care se pot folosi la vânătoare în România și avizează omologarea celor de fabricație autohtona;

w) inițiază acțiuni de popularizare a activităților cinegetice și de educare a populației în domeniu;

x) participa la sau sprijină, după caz, programul colaborarilor internaționale în domeniul cinegetic;

z) adopta orice alte măsuri necesare, în acord cu dispozițiile legale privind activitatea cinegetica.

Atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. i), l), m), p), t), w) și x), în ceea ce privește organizațiile vânătoresti afiliate, se exercită și prin Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, iar în cazul celorlalte atribuții enumerate în lege autoritatea publică centrala se va consulta în mod obligatoriu cu Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.

Consiliul Național de Vânătoare funcționează pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor săi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Funcția de membru al Consiliului Național de Vânătoare este onorifica și da dreptul la indemnizație de transport și la diurna pentru participarea la ședințe.

Secretariatul tehnic și finanțarea activității Consiliului Național de Vânătoare se asigura de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare, în sensul prezentei legi, se face de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, cu respectarea dreptului de preemțiune a fostului gestionar, sau prin licitație publică.

Licitația publică se organizează în cazul fondurilor de vânătoare pentru care nu se exercită dreptul de preemțiune și în cazul fondurilor de vânătoare pentru care contractele de gestionare și-au încetat, din orice motive, valabilitatea înainte de termen.

Pentru fondurile de vânătoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare pe minimum 10 ani.

Fondurile de vânătoare destinate cercetării științifice și procesului de învățământ se stabilesc și se atribuie prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Atribuirea fondurilor de vânătoare se va realiza în maximum 60 de zile de la data încetării din orice cauza a contractului de gestionare anterior.

Pe perioada de la încetarea contractului de gestionare anterior până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar a fondului de vânătoare în baza noului contract, gestionarea fondului de vânătoare se asigura de fostul gestionar.

Pe durata prevăzută la alin. (6) drepturile și obligațiile gestionarului sunt cele prevăzute în contractul anterior.

Gestionării fondurilor de vânătoare pot face schimbul gestiunii unor fonduri de vânătoare în vederea comasarii, cu avizul prealabil al autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Fondurile de vânătoare atribuite organizațiilor vânătoresti legal constituite din România și rămase necontractate timp de 6 luni se atribuie administratorului pădurilor statului.

Vanatul dobândit în condițiile legii, în limitele cotelor de recolta aprobate, se valorifica de gestionarul fondului de vânătoare.

Vanatul rezultat în urma unor acțiuni ilegale în care gestionarul nu este implicat, vanatul găsit mort și coarnele lepadate de cervide aparțin gestionarului fondului de vânătoare.

Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vanatul din speciile prevăzute în anexa nr. 1 revine gestionarului fondului de vânătoare, iar pentru cele cauzate de vanatul din speciile prevăzute în anexa nr. 2, autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Pentru pagubele produse de vanatul din speciile strict protejate despăgubirile se suporta în primul rând din fondul de protecție a vânatului.

Pagubele se constata, în condițiile legii, la cererea persoanei pagubite, depusa la gestionarul fondului de vânătoare și la consiliul local în termen de maximum 3 zile de la data la care persoana pagubita a constatat producerea pagubei, de o comisie formată din reprezentantul administrației publice locale, din împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare și persoana pagubita, care încheie în acest scop un act constatator.

În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare în termen de 48 de ore de la anunțarea sa, constatarea pagubelor se va face de către reprezentantul administrației publice locale în prezenta a doi martori și a persoanei pagubite.

Litigiile se soluționează de către instanțele judecătorești.

Pagubele cauzate de vanat, cele cauzate vânatului prin fapte ilicite care au ca obiect vanatul, precum și cuantumul despăgubirilor se expertizeaza de către experții tehnici de vânătoare. Cheltuielile de expertiza vor fi suportate ulterior de cel care a produs paguba.

Deținătorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vânătoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligați să permită exercitarea vânătorii, aplicarea măsurilor de protecție a vânatului, precum și amplasarea instalațiilor și amenajărilor vânătoresti provizorii, dacă prin acțiunile respective nu se afectează folosință de baza a terenurilor.

Deținătorii terenurilor sunt obligați sa ia măsurile prevăzute de lege pentru protecția vânatului și a mediului sau de viața și răspund pentru pagubele pe care le produc acestuia prin acțiuni ilicite.

Administratorul pădurilor statului va asigura, cu titlu gratuit, în fondul forestier, terenuri libere de vegetație forestieră destinate cultivarii, depozitarii și distribuirii hranei complementare a vânatului, în suprafața de minimum 1 ha la 1.000 ha de padure în zona de munte, 2 ha la 1.000 ha de padure în zona de deal și 3 ha la 1.000 ha de padure în zona de campie, ostroave, balti, lunci împădurite și în Delta Dunării.

Crescatoriile de fazani din sistemul Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, existente în fondul forestier, domeniu public al statului, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt scutite de plată tarifelor și chiriilor.

Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3) deținătorii terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vânătoare sunt în drept sa beneficieze direct, în cazul proprietăților egale sau mai mari de 100 ha, și indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietăților mai mici de 100 ha, de 50% din cuantumul tarifelor anuale de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare.

Cheltuielile autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, aferente activității cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat și din fondul de protecție a vânatului.

Fondul de protecție a vânatului este constituit din următoarele surse:

a) venituri realizate din atribuirea gestionării fondurilor de vânătoare, în proporție de 50% din tariful de atribuire în gestiune;

b) 25% din valoarea despăgubirilor pentru daunele aduse fondului cinegetic prin fapte ilicite;

c) venituri realizate din încasarea tarifelor pentru acordarea licenței de funcționare pentru organizațiile vânătoresti și societățile comerciale care intermediaza acțiuni de vânătoare;

d) donații și sponsorizări;

e) alte venituri.

Fondul de protecție a vânatului se administrează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura și se utilizează pentru:

a) acțiunile de refacere a potențialului biogenic al unor fonduri de vânătoare, combaterea unor epizootii la vanat;

b) organizarea și desfășurarea activităților de prevenire și de combatere a braconajului;

c) stimularea persoanelor care sprijină direct activitățile de combatere a braconajului și a celor care depisteaza autorii unor asemenea fapte;

d) organizarea, desfășurarea și participarea la acțiuni științifice și de reprezentare la nivel național și internațional în domeniul cinegetic;

e) finanțarea unor proiecte, studii și cercetări în domeniul cinegetic;

f) finanțarea unor acțiuni de pregătire profesională în domeniul cinegetic.

Sumele neutilizate din fondul de protecție a vânatului într-un an calendaristic se reportează în anul următor.

Gestionării fondurilor de vânătoare sunt obligați să asigure gestionarea durabila a vânatului, pe baza unor studii de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vânătoare, în perspectiva perioadei de valabilitate a contractului.

Studiile vor fi întocmite de specialiști și vor fi supuse aprobării organismului prevăzut la art. 7 alin. (2).

Gestionării fondurilor de vânătoare sunt obligați să asigure paza și ocrotirea vânatului.

Ocrotirea și paza vânatului se asigura prin:

a) personal de specialitate;

b) inspectori voluntari de vânătoare.

Personalul prevăzut la alin. (2) este dotat, în condițiile legii, cu armament și echipament corespunzător.

Personalul prevăzut la alin. (2) este asimilat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu personalul care îndeplinește o funcție ce implica exercițiul autorității publice.

Numărul personalului de paza a vânatului, prevăzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel puțin unu pentru fiecare fond de vânătoare.

În scopul conservării biodiversitatii mamiferele și păsările de interes vânătoresc, inclusiv cele pradatoare, se vaneaza numai în cadrul cotei de recolta aprobate, cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii.

Pisicile și cainii salbaticiti sau hoinari se împușca fără restrictii și fără obligarea la despăgubiri.

Pentru creșterea efectivelor unor specii valoroase de vanat se pot înființa, cu acordul autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, crescatorii de vanat, destinate popularilor, în care prin tehnologii adecvate se asigura păstrarea caracterului salbatic al acestora.

Crescatoriile de vanat, a căror producție este destinată exclusiv consumului, se înființează cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Capturarea vânatului viu este admisă, în cadrul cotei de recolta aprobate și cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii, prin metode care nu vătăma animalul capturat și numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.

Capturarea vânatului în scop de cercetare științifică și pentru repopulari se poate face și în perioadele în care vânătoarea este interzisă sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Prin vânătoare, ca acțiune, se înțelege căutarea, starnirea, urmărirea, haituirea, ranirea, uciderea ori capturarea vânatului sau orice alta activitate cu aceeași finalitate.

Vânătoarea este permisă la speciile de vanat, în condițiile, în locurile, în perioadele și cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.

În situații de excepție, motivate de menținerea biodiversitatii faunei sălbatice și păstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura poate stabili restrictia sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de vanat, precum și vanarea limitată a unor specii strict protejate.

Vânătoarea se exercită numai de către vânători, posesori de permise de vânătoare, vizate anual, și de autorizații eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, în limitele cotei de recolta și a reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), pot exercita vânătoarea, numai pe bază de autorizații de vânătoare eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, următoarele categorii de persoane:

a) elevii și studenții din unitățile de învățământ abilitate, în care se studiază ca disciplina, în cadrul programului de instruire, vanatul și vânătoarea;

b) personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuțiilor de serviciu;

c) cetățenii străini care fac dovada calității de vânător în țara de domiciliu, ca invitați, pe bază de reciprocitate sau contra cost și sub răspunderea directa a gestionarului fondului de vânătoare, dar numai în limita cotei de recolta aprobate și nesolicitate de vânătorii din România.

Vânătorii români, vânătorii străini, personalul tehnic de vânătoare, precum și studenții și elevii care studiază cinegetica în cadrul procesului de învățământ sunt obligați sa posede asigurare împotriva accidentelor, pentru a putea practica vânătoarea.

Permisele de vânătoare se eliberează de către organizațiile vânătoresti licentiate în condițiile legii solicitanților cu cetățenie română care au domiciliul în România și rezidenților în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an de stagiatura, au luat parte la o instruire practica într-un poligon de tir vânătoresc și au absolvit examenul de vânător susținut în fața unei comisii de examinare, constituită la nivel județean, la data stabilită anual de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Din comisia de examinare fac parte 2 reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, 2 reprezentanți ai Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și un reprezentant al instituțiilor de învățământ superior de specialitate.

Examenele se organizează anual.

Permisul de vânătoare nu poate fi obținut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de portarma și nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sancționate pentru săvârșirea vreunei abateri prevăzute de prezenta lege.

Permisul de vânătoare se va anula:

- vânătorului care nu mai are dreptul la permis de arma;

- vânătorului care a săvârșit o faptă încadrată ca infracțiune de prezenta lege;

- vânătorului care și-a pierdut calitatea de membru al organizației gestionare de fonduri de vânătoare;

- vânătorului care refuza să se legitimeze la cererea personalului cu atribuții de control în domeniul cinegetic.

Retragerea și anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Formularele permiselor de vânătoare sunt documente cu regim special, emise și inseriate de către Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, conform modelului și reglementărilor emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, și puse la dispoziție organizațiilor vânătoresti cărora li s-a acordat licenta de funcționare.

Permisele de vânătoare se pun la dispoziție organizațiilor vânătoresti care au în gestiune fonduri de vânătoare.

Formularele autorizațiilor individuale sau colective de vânătoare sunt documente cu regim special, emise și inseriate de către Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și, respectiv, de Regia Naționala a Pădurilor, conform modelului și reglementărilor emise de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obținute și folosite de gestionării fondurilor de vânătoare, în condițiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea și practicarea vânătorii.

Mistretii care produc pagube culturilor agricole și silvice pot fi vanati la panda și în afară perioadei legale de vânătoare, pe baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Ursii, lupii, pisicile sălbatice, vidrele, nurcile și hamsterii pot fi vanati numai cu aprobarea și în condițiile stabilite de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale la care România este parte.

În afară perioadei legale de vânătoare, vânzarea, cumpărarea și transportul vânatului aflat sub protecție sunt interzise.

Se exceptează de la prevederile alin. (1) vanatul congelat în sezonul de vânătoare, precum și cel impuscat în condițiile art. 29 și 30.

Constituie infracțiune de braconaj la vânătoare și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei fapta săvârșită:

a) fără permis de vânătoare și autorizație legală sau, după caz, fără autorizație legală;

b) asupra animalelor a căror vanare este interzisă sau în perioade în care, potrivit legii, vanarea lor nu este permisă;

c) prin folosirea ogarilor sau a metisilor de ogari;

d) noaptea, prin utilizarea autovehiculelor și farurilor sau a dispozitivelor care permit ochirea și tragerea pe intuneric;

e) prin utilizarea curentului electric, a explozibililor, otravurilor, narcoticelor, aparaturii electronice capabile sa ucida, a capcanelor neautorizate, a armelor altfel decât ținute în mana și a altor arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România.

Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacă au fost săvârșite:

a) în timpul nopții, cu excepția speciilor de vanat la care vânătoarea este permisă conform reglementărilor privind organizarea și practicarea vânătorii;

b) de doua sau mai multe persoane împreună;

c) de o persoană cu atribuții de serviciu sau atribuții publice în domeniul vânătorii, precum și de reprezentanții persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;

d) în rezervații cinegetice.

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei:

a) scoaterea din țara a trofeelor medaliabile de vanat sau a vânatului viu fără respectarea dispozițiilor legale;

b) transportul vânatului dobândit în condițiile art. 35;

c) eliberarea și folosirea permiselor sau a autorizațiilor de vânătoare în alte condiții decât cele prevăzute la art. 27 și 28;

d) depășirea cotei de recolta aprobate pentru fiecare gestionar;

e) eliberarea de autorizații pentru vânătoare în rezervații cinegetice fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura;

f) vanarea speciilor de vanat strict protejate fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura;

g) vânătoarea în parcurile naturale;

h) vânătoarea cu vânători străini în rezervațiile cinegetice și în fondurile de vânătoare destinate cercetării științifice.

Tentativa se pedepsește.

Bunurile care au servit la săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 35 și 36, inclusiv mijloacele de transport, se confisca.

Trofeele de vanat și vanatul care fac obiectul infracțiunilor prevăzute la art. 35 și 36 se confisca.

Permisul de vânătoare al celui care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 35 și 36 se retrage și se anulează, în condițiile legii, de către unitatea care are vânătorul în evidenta.

Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, sa retina permisul de vânătoare și sa îl transmită imediat unității care l-a vizat.

Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, sunt considerate infracțiuni și se sancționează după cum urmează:

a) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 24 lit. b), art. 33 lit. c) și o) și la art. 38 alin. (2), cu amendă de la 2.500.000 lei la 7.500.000 lei;

b) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 15 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 24 lit. e), f), h), i), j), k), l) și r) și la art. 33 lit. a), d), g), i), j), k) și p), cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;

c) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 15 alin. (3), art. 18 alin. (2), art. 23 alin. (1), art. 24 lit. a), c), d) și p), art. 31 și art. 33 lit. b), e), h), l), n), r) și s), cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei;

d) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 15 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (2), art. 24 lit. o), art. 32 alin. (1) și la art. 33 lit. f) și m), cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.

În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reținut de către agentul constatator și va fi transmis imediat unității care l-a emis.

Cuantumul amenzilor prevăzute la art. 35, 36 și 40 și al despăgubirilor se reactualizează prin hotărâri ale Guvernului.

Constatarea faptelor ce constituie contravențiile prevăzute la art. 40 se face, în afară personalului de specialitate menționat la art. 39, de ofițerii și subofiterii de poliție.

O dată cu constatarea contravenției, agentul constatator aplica și amenda.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării.

Plângerea se soluționează de către judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvârșită contravenția.

Persoanele împuternicite să constate infracțiunile prevăzute la art. 35 și 36, precum și contravențiile prevăzute la art. 40, sunt asimilate, în exercitarea atribuțiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplinește o funcție ce implica exercițiul autorității publice.

Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în termen de maximum 5 zile, unității de care aparține agentul constatator, conducătorului acesteia revenindu-i obligația de a le transmite, în cazul infracțiunilor, în maximum 25 de zile, organelor de cercetare penală.

Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracțiuni sau contravenții, în sensul prezentei legi, se stabilește potrivit anexelor nr. 1 și 2.

Despăgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încasează de către gestionării fondurilor de vânătoare, direct sau prin intermediul direcțiilor generale ale finanțelor publice.

Despăgubirile încasate de gestionării fondurilor de vânătoare sunt utilizate și distribuite după cum urmează:

- 50% se rețin pentru gospodărirea vânatului de către gestionării care le încasează;

- 25% se achită agenților constatatori de către gestionării care le încasează;

- 25% se virează autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, în fondul special de protecția vânatului.

Atribuirea gestiunii fondurilor de vânătoare se face în maximum 60 de zile de la încetarea raporturilor contractuale cu foștii gestionari.

Bunurile patrimoniale ale vechilor deținători, existente pe fondurile de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deținători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condițiile stabilite între părți.

În scopul administrării și gestionării fondului cinegetic într-o conceptie unitară, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura va elabora și va aproba, în condițiile prezentei legi, regulamente, instrucțiuni și reglementări tehnice.

Actualele regulamente, instrucțiuni și norme tehnice privind vanatul și vânătoarea, emise în baza

Legii nr. 26/1976 , rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României**).

-------------

Notă

**) A se vedea și datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.

Pe aceeași dată,

Legea nr. 26/1976

privind economia vânatului și vânătoarea, publicată în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976,

art. 7 din Legea nr. 81/1993

privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 și 24 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abroga.