Plan din 7 octombrie 2005

----------

PLANUL DE CONTINGENȚĂ (DE NECESITATE) AL ROMÂNIEI PENTRU INFLUENȚA AVIARĂ

ANEXĂ

*) Ordinul nr. 98/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 octombrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

1.2

SPECIFICATU GENERALE

1.2.1

ETIOLOG ' IE

Agenții etiologici ai IA au toate caracterele morfologice structurale și biologice ale virusurilor din fam.

Orthomyxoviridae,

genul (tipul)

lnfluenzavirus

A. Virusurile gripale de tip A se întâlnesc la om, cal, porc, diverse specii de păsări și foarte rar la alte animale (nurcă, focă, balenă}-

•

ln mod curent, pentru a caracteriza o tulpină de VGA se indică, în ordine: tipul, specia, locatia izolării, numărul tulpinii, anul izolării și subtipurile de hemaglutinină (H) și neur'aminidază (N), ca în exemplul: A/turkey/Ontario/6118/68 (H8N4). În prezent, pentru a desemna agentul etiologic al unei epidemii de gripă, se specifică numai subtipurile de H și N, precum și specia de animale de la care provine (aviar, ecvin, suin}.

în cadrul virusurilor gripale aviare se întâlnește cea mai mare diversitate genică și antigenică, datorită ușurinței cu care se produc, la această categorie de virusuri, atât mutațiile cât și recombinările genomice.

O mare diversitate se observă între VGA și în ceea ce privește patogenitatea.

Încercările de a stabili o corelație între structura antigenică a virusurilor aparținând diverselor subtipuri întâlnite la păsări și patogenitatea lor pentru păsări au eșuat. Au fost izolate de la păsări tulpini aparținând la cel puțin 9 subtipuri H (H3-H8, H10, H12, H13) și 5 subtipuri N (N3-N6, N9), din care poate să rezulte un mare număr de combinații HN, lista rămânând deschisă pentru noi subtipuri și noi mutante.

S-a observat că din focarele

active

de gripă aviară gravă, pestiforme, de la găini, curci și rațe se izolau mereu sușe care conțineau fie hemaglutinina H5, fie hemaglutinina

H?,

în timp ce tulpinile izolate din infecții asimptomatice sau slab exprimate clinic, conțineau alte tipuri de hemaglutinine. Din acest motiv s-a acreditat părerea că prezența H5 sau HZ7 ar fi o condiție obligatorie pentru starea de virulență a unei tulpini de VGA (cu excepția sușei care a provocat așa-numita pestă clasică, care poseda H1N1), fapt dezmințit de unele observații mai recente.

Pe de altă parte, nu toate sușele de VGA care conțin H5 sau H? sunt virulente, generatoare de epidemii grave la păsări, însă toate sușele aviare, indiferent de profilul lor genetic sau antigenic, pot servi ca suport pentru apariția de noi mutante (prin

"antigenic

drift") sau subtipuri (teoretic până la 256 posibilități prin ăantigenic shift") patogene pentru alte specii de animale, în mod deosebit pentru porc, care are receptori pentru virusurile gripale aviare (în mai mică măsură și pentru cal}.

Prin reasortare genomică cu alte tulpini gripale, prezente la porc, eventual cu tulpini slab virulente provenite de la om) pentru care porcul de asemenea are receptori), pot să rezulte prin recombinări genice sușe noi, cu înaltă patogenitate pentru om, păsările fiind considerate cel mai bogat izvor de virusuri gripale generatoare ale sușelor de înaltă patogenitate pentru om.

Mai trebuie notat că o sușă de VGA patogenă pentru o specie de păsări nu este în mod necesar patogenă sau la fel de patogenă și pentru alte specii de păsări.

1.2.2. EPIDEMIOLOGIE

Lista speciilor de păsări domestice și sălbatice de la care au fost izolate diverse VGA este foarte lungă. De asemenea, este lungă și lista mutantelor sau subtipurilor de VGA care au fost izolate de la diverse specii de păsări.

Virusuri gripale aviare pot fi izolate din focare active de gripă aviară, de mai mare sau mai mică gravitate, dar și de la păsări cu forme discrete de boală sau chiar aparent sănătoase clinic. În primul caz vorbim de epidemii și de focare de gripă aviară (GA), în al doilea caz vorbim doar de infecții cu virusuri gripale (IVG).

Dintre păsările domestice, GA a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, rată, gâscă, potârniche, fazan, găină și diverse psitacide. Între numeroasele specii de păsări sălbatice la la care au fost izolate VGA, trebuie menționate în primul rând păsările acvatice, păsările care populează țărmurile (pescăruși, rândunele de mare), păsările migratoare, în special palmipedele.

Unele animale marine, ca foca, morsa, balena și delfinul, pot face boala clinic cu virusuri aviare.

Porcul, calul și probabil și alte specii, contractează infecția subclinic și o pot retransmite apoi păsărilor sau, după o transformare genetică prin reasortare genică, omului sau altor specii.

Transmiterea directă a bolii de la păsări cu GA la om, porc, nutrii sau alte specii de mamifere a fost semnalată numai foarte rar. Omul se îmbolnăvește cu sușe transformate genetic în organismul porcului, cel mai adesea din genomul VGA și ale virusurilor umane, dar nu numai. Probabil că și alte specii decât porcul pot juca rolul de ăreactor".

Transmiterea cu ușurință a gripei, ca și a infecțiilor gripale asimptomatice, se face de regulă în cadrul aceleiași specii. Cu alte cuvinte, atunci când este vorba de o epidemie activă de gripă, sursa de infecție pentru păsări o reprezintă tot păsările, iar sursa de infecție pentru om o reprezintă tot omul. Chiar și în cadrul păsărilor, influența bobocilor de rață se transmite cu prioritate tot la rațe, iar virusul din focarele de gripă de la curci difuzează cu mai mare ușurință tot la curci.

Sursele de infecție primare sunt reprezentate de păsările bolnave, de cele trecute prin boală ca și de cele cu infecții asimptomatice, care rămân purtătoare și eliminatoare de virus prin secrețiile oculo-nazale și prin fecale, timp de până la 30 zile.

Ouăle se pot contamina în oviduct sau în cloacă. Cu cât contactul dintre păsările eliminatoare și cele receptive este mai strâns, cu atât mai ușor se poate transmite infecția direct, pe cale respiratorie sau digestivă. Transmiterea indirectă, prin intermediul mediului contaminat de păsările eliminatoare (aerul, apa, furajele etc.) este mai puțin eficientă decât transmiterea directă.

Porțile obișnuite de pătrundere a virusului în organism sunt reprezentate de mucoasele respiratorie, conjunctivală și mai puțin de mucoasa digestivă.

Dinamica epidemică a GA variază foarte mult în funcție de caracteristicile tulpinii infectante și de receptivitatea speciilor infectate.

În decursul timpului au fost descrise epidemii foarte grave, cu morbiditate și mortalitate de peste 75 %, epidemii cu morbiditate și mortalitate moderate, ca și focare endemice, cu morbiditate scăzută și cu mortalitate foarte scăzută, aproape nulă, ultimele având o rmportanță mare din punct de vedere al sănătății publice, având în vedere riscul de transformare genică în tulpini patogene pentru om, pe care îl incumbă.

Formele digestive debutează cu depresiune, somnolență, cianoza crestei și bărbițelor și sete, după care apare diareea cu fecale lichide, de culoare verzui, cu exces de urați. Moartea este precedată de o stare comatoasă.

Gripa aviară cu manifestări predominant respiratorii este produsă de majoritatea tulpinilor de virus gripal și se pare că este forma cea mai frecventă. Se manifestă prin abatere, somnolență, horiplumație, tuse, zgomote respiratorii diverse, lăcrimare excesivă, coriză, întârziere în dezvoltare. Mortalitatea este de regulă foarte redusă, majoritatea păsărilor însănătoșindu-se în răstimp de cel mult 2-3 săptămâni. Alteori, singurele semne sunt conjunctivita seroasă, jetajul și, eventual, cianoza crestei. În formele asimptomatice se poate înregistra, totuși, scăderea producției de ouă .

Deși au fost descrise focare de gripă cu morbiditate și mortalitate foarte ridicate, mergând de la 50-60 % până la 90-100 %, asemenea evoluții sunt rar semnalate, evoluția obișnuit descrisă este aceea cu morbiditate foarte ridicată, dar de scurtă durată și cu

mortalitate redusă sau foarte redusă.

2.2.4

MĂSURI DE PROTECTIE

'

2.2.4.1

PENTRU IMPORT, EXPORT ȘI TRANZIT

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare (transpune Directiva 92/40/CE);

c)

Ordinul nr. 474 din 5 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație (transpune Directiva 90/539/CEE);

d)

Ordinul nr. 581 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru clasificarea țărilor terțe cu privire la influența aviară și boala de Newcastle, în legătură cu activitățile de import de păsări vii și ouă de incubație (transpune Decizia 93/342/CEE);

e)

Ordinul nr. 369 din 30 mai 2003 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 643/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește lista țărilor terțe din care se avizează importul in România de păsări vii și ouă de incubație (transpune Decizia 95/233/CE);

f)

Ordinul nr. 17 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor

și

certificarea veterinară pentru importul în România de păsări, altele decât păsările de fermă, și condițiile pentru carantinarea acestora (transpune Decizia 00/666/CE);

g)

Ordinul nr. 46 din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește regulile privind importul, exportul și tranzitul de animale vii și produse cuprinse în anexa la Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 285/2001, cu completările ulterioare;

h)

Ordinul nr. 285 din 25 iulie 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând animalele vii, produsele și subprodusele de origine animală și alte mărfuri supuse controlului veterinar la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;

i)

Ordinul nr. 779 din 7 octombrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește lista produselor ce trebuie să fie examinate la posturile de inspecție de frontieră în baza Normei sanitare veterinare care stabilește principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în România din țări terțe (transpune Decizia 02/349/CE);

j)

Ordinul nr. 7 din 21 ianuarie 2005 pentru aprobarea Normei santiare veterinare care introduce sistemul computerizat veterinar integrat TRACES și modfică Norma sanitară veterinară care stabilește forma de cooperare între centrul ANIMO gazdă și România;

k)

Ordinul 19 din 2 februarie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește suportul logistic pentru sistemul computerizat veterinar TRACES;

I) Ordinul 20 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei santiare veterinare referitoare la dezvoltarea unui sistem veterinar computerizat integrat, denumit TRACES;

m)

Ordinul nr. 21 din 2 februarie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește proceduri pentru efectuarea controalelor sanitare

veterinare la posturile de inspecție și controale veterinare de frontieră ale României, pentru produse importate din țări terțe (transpune Regulamentul 136/04/CE);

n)

Ordinul 22 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la dezvoltarea unui sistem veterinar computerizat integrat;

o)

Ordinul 23 din 2 februarie 2005 pentru aprobare Normei sanitare veterinare cu privire la procedura pentru desemnarea serverului central pentru sistemul veterinar computerizat integrat;

p)

Ordinul

nr.

25 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce introduce un document privind declararea și controalele veterinare efectuate asupra animalelor vii provenind din țări terțe și care intră pe teritoriul României (transpune Regulamentul 282/04/CE);

q)

Ordinul 106 din

9

noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele sanitare veterinare de organizare, funcționare și control al acțiunilor de dezinfecție care se efectuează la punctele de trecere a frontierei;

r)

Ordinul 115 din 17 noiembrie 2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care stabilește condiții de sănătate a animalelor și de certificare veterinară pentru importul de ouă libere de agenți patogeni specifici din țări terțe și prin care se aprobă o listă de țări terțe din care România autorizează activități de import de astfel de ouă;

s)

Ordin 46 din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește regulile privind importul, exportul și tranzitul de animale vii și produse cuprinse în anexa la Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 285/2001, cu completările ulterioare;

t)

Ordinul 113 din 17 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește lista țărilor terțe din care România autorizează activități de import al unor produse destinate pentru consum uman ce sunt supuse Normei sanitare veterinare ce stabilește condițiile de sănătate a animalelor și de sănătate publică ce reglementează comerțul Statelor Membre ale Uniunii Europene cu România și importul în România de produse ce nu sunt supuse cerințelor și regulilor specifice;

u)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap. 1.5.1, dispoziții privind transporturile de animale la Cap. 1.5.2, măsuri zoosanîtare aplicabile înainte de plecare și la plecarea animalelor, iar, la Capitolul 1.5.5, măsuri zoosanitare la sosire;

v)

,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) prevede liniile generale de desfășurare a comerțului internațional cu animale, produse animaliere și de origine animală;

w)

Ordinul 21/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru siguranța alimentelor ce stabilește proceduri pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare la posturile de inspecție și controale sanitare veterinare de frontieră ale României, pentru produse importate din țări terțe.

2.2.4.2

PENTRU MIȘCAREA ANIMALELOR

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

2.2.4.3

PENTRU AGLOMERĂRI TEMPORARE DE ANIMALE

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Hotararea Guvernului 348 din 18 martie 2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice;

c)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului internațional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Proceduri de Import și de Export, iar, la Cap. 1.5.3, Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din țara exportatoare și locul de sosire în țara importatoare.

2.2.5

NOTIFICARE INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

a} Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul nr. 474 din 5 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație (transpune Directiva 90/539/CEE);

c)

Ordinul nr. 68 din 31 ianuarie 2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește forma codificată și codurile de notificare pentru bolile animalelor (transpune Decizia 00/807/CE);

d)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru ănotificări și informații epizootologice".

e)

,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului, prevede obligativitatea notificării bolilor animalelor și a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări, ce vizează comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală;

f)

Ordinul nr .

77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor la animale .

Notificare Internă și Internațională se realizează după cum urmează:

1)

Notificarea internă imediată către autoritățile veterinare oficiale în cazul suspiciunii sau confirmării influenței aviare este obligatorie.

2)

Notificarea internă constă în anunțarea oficială făcută de medicul veterinar al circumscripției sanitar-veterinare zonale, de serviciile veterinare aparținând altor ministere decât Ministerul Agriculturii și Alimentației sau de conducerile acestora ori serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax, e-mail ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de direcția sanitară ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de directia sanitară veterinară județeană, respectiv a municipiului București.

'

3)

După confirmarea oficială a diagnosticului de influență aviară, autoritățile veterinare competente teritorial notifică imediat boala prin telefon, fax, telex, e-mail la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Notificarea oficială internațională a bolilor transmisibile ale animalelor se efectuează numai de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

4)

Notificarea internațională a bolilor menționate se face:

(i)

la serviciile sanitare veterinare și fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI, și la administrațiile veterinare centrale ale statelor membre;

(ii)

la Biroul central al Oficiului Internațional de Epizootii (Paris, Franța);

(iii)

la administrațiile veterinare centrale ale țărilor vecine și, după caz, ale țărilor cu care România face schimburi economice cu animale vii și cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioadă care nu depășește perioada maximă de incubație specifică fiecărei boli (convențiile veterinare bilaterale);

5)

Notificarea internațională a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de ore de la declararea oficială a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicație rapidă, cu referire la apariția unui focar primar de boală declarat, precum și cu

privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul țării noastre, referitor la un focar al uneia dintre bolile menționate.

2.2.6

ANCHETĂ EPIDEMIOLOGICĂ

Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare (transpune Directiva 92/40/CE).

2.2.7

PRELEVARE DE PROBE ȘI EXAMINAREA DE LABORATOR

a)

Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, modificat prin Ordinul nr. 50 din 19 aprilie 2005 (anual se va actualiza prin Ordin al Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor);

b)

Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurrle de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare (transpune Directiva 92/40/CE);

c)

Ordinul mînistrulul agriculturii și alimentatiei nr. 53 din 17 mai 1997 prin care au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România;

d)

Ordinul 13 din 18 martie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește reguli pentru prelevarea de probe de produse de origine animală pentru examenul de laborator;

e)

Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 25 din 28 aprilie 1995 prin care s-au constituit Comitetul Tehnic și Subcomitetele pentru Omologarea Metodelor și Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar a căror componență a fost modificată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentației nr. 26 din 17 aprilie 1997 și Ordinul ministrului agriculturii și

aHmentatiei nr. 148 din 9 decembrie 1999;

f)

' Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 146 din 17august 2000 prin care a

fost

aprobată

ăNorma

sanitară

veterinară

privind

Buna

Practică

de

Laborator" (GLP)(transpune Directiva 88/320/CEE);

g)

Ordinul nr. 45 din 20 aprilie 2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor și examenelor de laborator precum și a unor activități sanitare veterinare;

h)

Ordinul nr. 248 din 12 iunie 2002 pentru aprobarea Procedurilor privind efectuarea inspecțiilor instalațiilor de testare și verificarea studiilor in vederea respectării principiilor de bună practică de laborator (transpune Directiva 88/320/CEE);

i)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre, care precizează la Partea a 4-a,

Titlul

4.1,

testele de diagnostic

pentru certificarea

animalelor

pentru

schimburi

internationale; '

2.2.8

CURĂTIRE ȘI DEZINFECȚIE

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, modificat prin Ordinul nr. 50

din 19 aprilie 2005 (anual se va actualiza prin Ordin al Presedintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor};

c)

Ordinul nr. 106 din 9 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele sanitare veterinare de organizare, funcționare și control al acțiunilor de dezinfecție care se efectuează la punctele de trecere a frontierei

d)

Ordinului nr. 26 din 18 martie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale

e)

Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare, care prevede următoarele:

1)

Operațiunile de curățire și dezinfecție se vor efectua sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar de stat și a reglementărilor în vigoare;

2)

Dezinfectantele care se vor utiliza și concentrațiile lor sunt cele aprobate de către autoritatea sanitară veterinară teritorială;

3)

Procedura pentru curățarea și dezinfecția primară a exploatației infectate constă în:

(i)

aspersarea incintelor în care păsările au fost cazate și orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc., contaminate în cursul sacrificării sau examenului post-mortem, cu dezinfectantele aprobate de legislația sanitară veterinară în vigoare;

(ii)

colectarea și distrugerea împreună cu carcasele a tuturor resturilor de păsări sau de ouă, care ar putea contamina clădirile, terenurile, instrumentele etc.;

(iii)

menținerea dezinfectantului folosit, cel puțin 24 de ore, pe suprafețele menționate mai sus.

4)

Procedura pentru curățarea și dezinfecția finală a exploatației infectate constă în:

(i)

îndepărtarea grăsimilor și resturilor de pe toate suprafețele, prin aplicarea unui agent de degresare, urmată apoi de spălare cu apă;

(ii)

aplicarea dezinfectantului după spălare și menținerea acestuia timp de 7 zile;

(iii)

repetarea aplicării unui agent degresant, clătirea cu apă rece, aspersarea cu dezinfectant și spălarea din nou cu apă;

(iv)

prelucrarea așternutului folosit și a gunoiului de grajd prin metode care să permită distrugerea virusului.

2.2.9

TĂIERE SAU UCIDERE DE PĂSĂRI

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul nr. 425 din 19 septembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificării sau uciderii (transpune Directiva 93/119/CE);

c)

Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare (transpune Directiva 92/40/CE).

2.2.10

SISTEM NATIONAL DE COMPENSARE

'

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și

pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Hotărârea de Guvern nr.614/1995 privind aprobarea ăProgramului de asanare a efectivelor de anlmale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului" republicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002, care prevede

d)

Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă;

e)

Ordinul nr. 59 din 27 iunie 2005 privind modificarea Ordinului nr. 56/2005 pentru modificarea și completarea Ordinului Președintelui nr. 140/2004 privind aprobarea tarifelor de plată pentru manopera acțiunilor sanitare veterinare publice de interes național efectuate de medicii veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare pentru anul 2005 (se actualizeaza anual);

f)

Ordinul

nr.

68 din 13 iunie 2005 pentru aprobarea Normei privind sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje;

g)

Ordinul nr. 112 din 13 aprilie 2005 al Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiilor Informației privind punerea în funcțiune a Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență;

h)

Ordinul nr. 199 din 15 martie 2005 al Ministerului Sănătății privind înființarea Comitetului pentru Situații de Urgență în cadrul Ministerului Sănătății;

i)

Ordinul nr. 135 din 16 decembrie 2004 privind aprobarea Metodologiei pentru aplicarea prevederilor art. 4 alin. (2) din Instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea activității personalului sanitar veterinar de stat în unitățile de tăiere a animalelor de colectare, prelucrare, procesare, depozitare, transport și valorificare a produselor și subproduselor de origine animală, aprobate prin Ordinul nr. 90/2004;

j)

Ordinul nr. 139 din 23 decembrie 2004 privînd aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind procedura de aprobare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a activităților desfășurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 cu modificările și completările ulterioare;

k)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al O.1.E. Partea a-11-a, ,,Boli din lista A a O.1.E.", prevede la Capitolul 2.1.14, ,,Boala de Newcastle", responsabilitățile administrațiilor veterinare centrale în comerțul cu păsări, produse provenite de la acestea și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a păsărilor;

I) Contractul de concesiune încheiat, până la data intrării în vigoare a Legii 127/2005 între Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Agenția Domeniilor Statului, și medicii veterinari concesionari, prevede atribuțiile și responsabilitățile acestora. Ulterior, contractele de concesiune se semneaza intre mediciî concesionari și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prin Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană, respectiv a Municîpiului București, pentru activitățile sanitar­ veterinare publice de interes național, Agenția Domeniilor Statului rămânând concesionar al bunurilor imobile proprietate privată a statului.

2.2.13. ÎNREGISTRAREA EXPLOTATIILOR DE ANIMALE

'

a)

Ordonanța de urgență nr. 108/2001, aprobată prin Legea 166/2002 privind

exploatațiile

agricole,

care

stabilește,

la

art .

4,

dimensionarea

exploatațiilor

agricole comerciale; implementarea se face conform normelor metodologice din 17 . 06.2002, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul nr. 70 din 18 august 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințe minime pentru inspecția exploatațiilor în care animalele sunt ținute pentru scopuri de fermă;

c)

Ordinul nr .

73 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploatațiilor care dețin găini ouătoare.

2.2.14 SANCȚIUNI ÎN DOMENIUL VETERINAR

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor

la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor;

c)

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

3.

PREVEDERI FINANCIARE

A.

FONDURI BUGETARE DE URGENTĂ

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organlzarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevede:

1)

În cazul acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale și prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor și pentru apărarea sănătății efectivelor de animale, se acordă despăgubiri proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu;

2)

Sacrificarea unor animale și alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor și apărarea. ,sănătății efectivelor de animale,

în cazul acțiunilor de importanță deosebită prevăzute la,alin. (1), se aprobă în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului.

3)

Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la prețul pieței a păsărilor sacrificate, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prln redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor, la data când a avut loc acțiunea de lichidare a focarelor de boală sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

4)

Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor la data câ.nd a avut loc acțiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală se stabilește de o comisie de apreciere, constituită din medicul veterinar de stat al circumscripției sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanță agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducție

și selecție a animalelor, agentul agricol, primarul localității sau reprezentantul acestuia.

b} Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, prevede:

1)

Referitor la acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, la Cap. I, art. 1, că "sunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse".

2)

La art. 2 se prevede că "Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamități naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor", influența aviară fiind inclusă în această categorie.

3} La art. 4 se precizează că ăPentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerullui Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli", ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2".

4)

Conform art. 8, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale", iar

,,despăgublrea reprezintă maximum 80 % din valoarea de asigurare".

5)

Conform art. 9, ,,Constatarea pagubelor se face în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".

B.

CHELTUIELI PREVĂZUTE:

1. în bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor sunt alocate fonduri speciale care să acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boală care apar.

13.

Costurile privind vaccinarea păsărilor vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.

14.

Costurile privind operațiunile de curățenie, sanitație, dezinfecție, deratizare sunt, de asemenea, acoperite prin fonduri bugetare.

15.

Plata compensațiilor destinate crescătorilor de păsări se va efectua conform H.G. nr. 1415/2004.

16.

Acțiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia și combaterea bolilor epizootice și a zoonozelor, la cap. "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii.

17.

În contextul actual privind legislația muncii, trebuie prevăzute modalitățile de plată pentru orele suplimentare și modalitățile de plată pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a planului mai sus menționat.

4.

LANȚ DE COMANDĂ

4.1

STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE

4.1.1.

LA NIVEL GUVERNAMENTAL

1.1.

Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor instituită prin Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă;

1.2.

Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2005 privind constituirea și componența Comandamentului antiepizootic central; Atribuțiile și răspunderile Comandamentulul antiepizootic central sunt cele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare.

4.1.2

LA NIVELUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE SANITARE VETERINARE ȘI PENTRU

SIGURANTA ALIMENTELOR

'

a)

Direcția Generală Sanitară Veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, a cărei structură este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia - ce are responsabilitatea, prin cele două direcții de resort (Direcția de $ănătate Animală și Direcția de Igienă și Sănătate Publică Veterinară), să coordoneze toate activitățile de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale și să asigure salubritatea produselor și subproduselor de origine animală, atât a celor destinate consumului uman, cât și a celor destinate unor scopuri industriale.

De asemenea, această structură are responsabilitatea elaborării cadrului legislativ pentru toate activitățile ce sunt de competență sanitară veterinară, controlării și inspectării aplicării corecte și la timp a acestor prevederi legislative.

b)

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală - este instituția ce asigură cadrul tehnic privind supravegherea stării de sănătate a animalelor, aici fiind localizate laboratoarele naționale de referință și laboratoarele naționale de diagnostic.

c)

Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară - este instituția ce asigură respectarea cadrului tehnic privind supravegherea produselor și subproduselor de origine animală, fie destinate consumului uman, fie destinate unor scopuri industriale.

d)

Institutul pentru Controlul Medicamentelor și Produselor Biologice de Uz Veterinar.

Cele trei institute functionează în baza Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanita'r-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia

4.1.3

LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Regulamentul Comisiei Centrale pentru Epizootii și Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale și Animale, instituite prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 145/2003 și Ordonanța Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, Cap. li, art. 17, lit. g).

4.1.4

LA NIVEL JUDETEAN

'

a)

,,Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor" constituită în fiecare județ în baza

Legii nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă;

b)

Comandamentul Antiepizootic Județean - instituit în fiecare județ prin Ordinul nr .

26 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale;

c)

Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană, respectiv a Municipiului București - organizată conform Ordonanța Guvernului nr .

42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârii Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia.

4.1.5

LA NIVEL LOCAL

Comandamentul Antiepizootic Local - instituit la nivel local prin Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale.

4.2

STRUCTURI SPECIFICE DE NECESITATE

4.2.1

LA NIVEL CENTRAL

4.2.1.1

CENTRUL NATIONAL DE LUPTĂ CONTRA INFLUENTEI AVIARE CU CELULA DE

I

'

CRIZĂ

Se constituie în baza prezentului program. Are următoarea componență:

a)

Președinte - Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

b)

Vicepreședinte - Directorul General Direcției Generale Sanitare Veterinare;

c)

Secretar - Directorul Direcției de Sănătate Animală din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

d)

membri:

(i)

Directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală;

(ii)

Directorul tehnic al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală;

(iii)

specialist epidemiolog pe probleme de patologie aviară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

(iv)

specialist virusolog din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală ;

(v)

specialist în patologia aviară din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală;

(vi)

președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România;

(vii)

specialist responsabil cu monitorizarea.

Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare este condus de Secretarul de Stat din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare are următoarele responsabilități principale:

a)

stabilește, împreună cu celula de criză, măsurile specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii influenței aviare, precum și măsurile sanitare veterinare de combatere, în cazul confirmării bolii;

b)

monitorizează aplicarea măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra influenței aviare;

c)

elaborează și îmbunătățește strategia de intervenție în caz de necesitate pentru influența aviară;

I

,

'

d)

elaborează și realizează programul de instruire a centrelor locale de luptă contra influenței aviare și a grupelor de experți de fa nivel central și local privind conduita de interventie în cazul unei situatii de necesitate create de influenta aviară;

e)

informează celula de criză, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și celelalte structuri centrale de luptă contra influenței aviare asupra evoluției bolii;

f)

asigură și gestionează materialele necesare la nivel central și la nivelul centrelor locale de luptă contra influenței aviare;

g)

stabilește eventualitatea utilizării vaccinării cu aprobarea OIE, în cazul aplicării vaccinării de necesitate pentru controlul bolii;

h)

coordonează toate acțiunile din prezentul program, pe teritoriul României;

i)

asigură dotarea cu mijloace de comunicare - computere, telefoane fixe și mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra influenței aviare, de către celula de criză și de grupele de experți centrali și locali;

j)

stabilește lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, e-mail, calificarea și experiența în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale și toate structurile centrale, județene și locale implicate în controlul influenței aviare.

Centrul Național de Luptă Contra Influenței aviare are următoarele coordonate: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - strada

Negustori nr.1B, sector 2, București, tel.: 021-315.78.75, fax: 021-312.49.67; e-mail:

office@ansv.ro

.

CELULA DE CRIZĂ

pentru influența aviară

a)

Se constituie în baza prezentului program și este compusă din:

(i)

Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

(ii)

Directorul General al Direcției Generale Sanitare Veterinare;

(iii)

Secretarul General al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

(iv)

Directorul General al Direcției Generale Economico-Administrativă, Juridică și

Relatii lnternationale

'

(v) Minis '

trul finanțelor publice;

(vi)

Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului;

(vii)

Ministrul de administrației și internelor;

(viii)

Președintele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor.

b)

Se reunește ori de câte ori există o suspiciune a influenței aviare și rămâne operațională până la ridicarea măsurilor de carantină și repopularea exploatațiilor;

c)

Împreună cu Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare, aceasta are ca principală atribuție stabilirea și urmărirea modului de aplicare a măsurilor specifice și nespecifice pentru combaterea influeneței aviare;

d)

Celula de criză se organizează la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Coordonatele acesteia sunt: strada Negustori, nr. 1B, sect. 2, tel.: 0040-21-315.78.75, fax: 0040-21-312.49.67, e-mail

office@ansv.ro

.

4.2.1.2

GRUPUL NATIONAL DE EXPERTI

'

'

Are următoarea componență:

a)

Directorul adjunct al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală - șeful grupului;

b)

specialist virusolog - șeful Laboratorului Național de Referință pentru influența aviară;

c)

specialist în patologia aviară;

d)

specialist epidemiolog;

e)

specialist în diagnosticul influenței aviare;

f)

specialist epidemiologie moleculară;

g)

specialist pentru probleme de biosecuritate;

h)

specialist în igienă, protecția și bunăstarea animalelor;

i)

specialist responsabil cu monitorizarea;

j)

alți specialiști existenți la nivel național, care pot realiza competențele de expert al grupului.

Grupul național de experți se împarte în două:

(i)

Subgrupul care face deplasarea în teren la Centrul Județean de Luptă contra Influenței Aviare și care va coordona activitatea grupului de experți locali;

(ii)

Subgrupul care rămâne la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală și al Laboratorului Național de Referință pentru influența aviară.

Grupul național de experți are următoarele atribuții:

a)

conduce ancheta epizootologică și evaluează riscul indus de focar;

b)

acordă asistență Directorului General al Direcției Generale Sanitare Veterinare;

c)

pentru evaluarea situației evoluției bolii și a eficienței măsurilor de control aplicate;

d)

efectuează expertizarea riscului potențial în relație cu influența aviară

e)

dezvoltă noi strategii de control al evoluției bolii;

f)

instruiește și asistă structurile locale și centrale implicate în lichidarea focarelor de boală.

Echipa de specialiști de sănătate animală se deplasează la postul de comandament operațional pentru a efectua următoarele:

a)

în cazul unui focar primar, să conducă imediat ancheta epizootologică pentru a realiza o evaluare detaliată a riscului indus de focar;

b)

în timpul evoluției bolii și a controlului acesteia, se ocupă de problemele particulare ce apar și acordă asistență Directorului General al Direcției Generale Sanitare Veterinare privind evaluarea situației;

c)

permanent efectuează expertizarea riscului potențial în relație cu influența aviară și dezvoltă noi strategii de control al bolii;

d)

instruiește și asistă structurile locale și centrale implicate în lichidarea unui focar de influență aviară privind măsurile în caz de necesitate;

Are coordonatele: Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector

5,

București,

tel.:

021-410.1299;

021-410.1390;

fax:

021-411.3394;

e-mail:

office@ida

h

.ro

.

4.2.2

LA NIVEL TERITORIAL

4.2.2.1

CENTRELE LOCALE DE LUPTĂ CONTRA INFLUENTEI AVIARE CU CELULELE

'

DE CRIZĂ

Sunt instituite în baza prezentului program.

Se organizează la nivelul direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și sunt compuse din:

a)

directorul adjunct al Direcției Sanitar-Veterinare șl pentru Siguranța Alimentelor județene- șeful grupului ;

b)

specialist virusolog si specialist epidemiolog;

c)

specialist în patologia aviară;

d)

specialist igienă protecție și bunăstare animală;

e)

specialist responsabil cu prelevarea și transportul probelor la laborator;

f)

alți specialiști la nivel județean compatibili cu funcția de expert al grupului. Responsabilități :

1.

impun, monitorizează (urmăresc și controlează) punerea în aplicare a:

a)

măsurilor specifice veterinare impuse de Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare, prin intermediul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București;

b)

măsurilor generale nespecifice impuse de Comandamentul Antiepizootic Central, prin comandamentele antiepizootice județene ș i

locale (municipale, orășenești, comunale) de Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor și Comisia de Apărare contra Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale prin comisiile județene de apărare contra dezastrelor;

c)

coordonarea tuturor acțiunilor cuprinse în prezentul program de alertă și de intervenție, pe raza județului respectiv;

d)

definirea unei exploatații ca fiind contaminată, după consultarea cu grupurile de experți centrali și locali și cu Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare;

e)

autorizarea mișcărilor de animale, oameni și alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului influenței aviare;

f)

organizarea transportului și tăierea sau uciderea păsărilor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire și a celor suspecte de contaminare și ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;

g)

impunerea, urmărirea și controlul efectuării dezinfecțiilor și dezinsecțiilor, dezinfecția spațiilor de cazare și a incintelor, precum și a mijloacelor de transport, a ustensilelor și echipamentelor dintr-o exploatație contaminată cu virusul influenței aviare ori dezinfecția unor subproduse obținute în focarul de boală;

h)

stabilirea zonei de protecție și a zonei de supraveghere, nominalizând: limitele, căile de acces și punctele de control din aceste zone; planul deplasărilor de animale în interiorul acestor zone; interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone; organizarea aglomerărilor temporare de animale; ecarisarea, colectarea și procesarea păsărilor moarte sau ucise și a deșeurilor animaliere ;

i)

asigurarea legăturii cu autoritățile locale - poliție, primării, prefecturi - nominalizate pentru impunerea măsurilor de carantină de gradul li;

j}

sensibilizarea crescătorilor, a medicilor veterinari, a celor care intervin în exploatații din domeniul public sau privat, a populației rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandând drumul de parcurs pe lângă organismele din teren (administrația județeană, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociațiile crescătorilor de păsări);

k) evaluarea și participarea la întocmirea planului județean de alertă și intervenție de urgență în caz de influență aviară;

I) analiza factorilor și situațiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;

m)

adaptarea planului național-cadru de alertă și intervenție de necesitate în caz de influență aviară, la particularitățile județene și locale;

n)

aprobarea planului județean de alertă și intervenție în caz de necesitate pentru influenta aviară;

o)

evaluarea costurilor directe și indirecte induse de un focar de boală susținute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociațiile de crescători;

p)

efectuarea bilanțului acțiunilor întreprinse și emiterea de noi măsuri ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;

r)

evaluarea prejudiciilor, sancțiunilor și punctelor slabe ce trebuie corijate (evaluarea și controlul punctelor critice);

s)

instruirea trimestrială a personalului din posturile de comandament fix și operațional și a grupelor de experți privind influența aviară.

2.

La nivelul centrelor locale de luptă contra influenței aviare, localizate la nivelul Direcțiilor Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene si respectiv a municipiului București trebuie să existe:

a)

mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe și mobile, fax cu linie directă cu Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare

b)

mijloace de deplasare în teritoriu;

c)

sistem informatizat de colectare, procesare și stocare a datelor;

d)

o hartă a teritoriului, în detaliu;

e)

lista unităților ce trebuie contactate la o suspiciune de influență aviară (abatoare, piețe județene, autorități locale - poliție, primărie, vamă, prefecturi, medicii veterinari de liberă practică, rețelele de transport animale și produse animaliere și de origine animală, societățile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, fabricile de preparate din carne, unități ale M.Ap.N., unitățile de ecarisare, aglomerările temporare de animale, parcurile și rezervațiile naturale de animale);

f)

un plan de intervenție, mijloace de informare mass-media;

g)

stoc de materiale și echipament de intervenție.

3.

La nivelul Centrului Local de Luptă contra Influenței Aviare se organizează trei grupuri:

A)

postul de comandament fix - localizat la nivelul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București;

B)

postul de comandament operațional - implantat lângă exploatația contaminată;

C)

o celulă de informare la nivelul prefecturii. Aceste structuri au următoarele responsabilități:

A)

Postul de comandament fix (la nivelul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București):

a)

centralizarea tuturor informațiilor, în special a celor provenite de la diferite instituții și organisme implicate în gestionarea focarului și din anchetele epizootologice;

b)

analizarea datelor și identificarea punctelor critice;

c)

evaluarea situației și evoluția focarului;

d)

definirea zonelor de protecție și de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecție și de control;

e)

contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operațional;

f)

pregătirea deciziilor administrației locale;

g)

asigurarea transmiterii, urmăririi și execuției deciziilor Comandamentului Antiepizootic Județean și local și ale Comisiei Județene de Apărare împotriva Dezastrelor;

h)

întocmirea raportului epizootic și a altor rapoarte;

i)

ținerea la zi a bilanțului mijloacelor materiale, financiare și de personal angajate în focarul de boală;

B)

Postul de comandament operațional (la nivelul focarului de boală):

a)

colectarea datelor privind importanța focarului și evoluția bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezența acesteia, reacțiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor și a celor care intervin în focar;

b)

organizarea și dirijarea operațiunilor veterinare și de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;

c)

asigurarea că echipele specializate (grupele de experți centrali și locali) pot, la sfârșitul zilei: să se decontamineze; să evalueze acțiunile întreprinse în timpul zilei; să primească informațiile necesare pentru a doua zi;

d)

angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;

e)

ținerea la zi a tabloului operațiunilor de pus în aplicare;

f)

solicitarea de noi mijloace de intervenție;

g)

contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informațiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare și de personal;

h)

punerea în aplicare a dispozițiilor Comandamentului Antiepizootic Județean și local și ale Comisiei Județene de Apărare împotriva influenței aviare transmise prin intermediul postului de comandament fix;

i)

Postul de comandament operațional este situat

în

zona de supraveghere a focarului și conlucrează strâns cu echipele de experți ce activează în zona de protecție a focarului;

j)

Postul de comandament operațional trebuie să dispună de :

1.

o sală de lucru;

2.

magazie care să se poată închide cu cheie;

3.

un local pentru repararea materialelor;

4.

un loc de decontaminare cu duș și mașină de spălat;

5.

un loc de odihnă;

6.

un loc pentru spălarea și dezinfecția vehiculelor;

7.

echipamente: post de telefon și materiale radio pentru legătura cu poliția și jandarmeria, cu pompierii, cu primăria și prefectura;

8.

pompe de curățenie mecanică cu apă sub presiune;

9.

substanțe letale și alte mijloace de ucidere a păsărilor; 1O. panouri de avertizare;

11.

mijloace de deplasare;

12.

materiale de recoltare a probelor;

13.

mijloace de transport a cadavrelor de păsări;

14.

materiale de birotică;

15.

avize speciale pentru măsuri restrictive;

16.

avize de afișare și informare a publicului;

k)

Postul de comandament operațional trebuie să aibă în stoc:

1.

echipament de protecție complet, cizme, mănuși de cauciuc, combinezoane, șosete, chiloți, bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologică și una de schimb;

2.

materiale de contenție, pentru prelevare de probe și pentru abatorizarea

animalelor;

3.

materiale și produse pentru spălare și dezinfecție;

I)

Postul de comandament

operațional

deține un registru unde sunt consemnate sistematic :

1.

dispozițiile transmise de postul de comandament fix;

2.

informațiile furnizate de grupele de experți;

3.

informațiile transmise postului de comandament fix;

4.

dispozițiile transmise grupelor de experți;

5.

solicitările de resurse materiale și de personal ale grupelor de experți.

m)

Centrele locale de luptă contra influenței aviare sunt trimestrial instruite la nivelul Centrului Național de Luptă contra Influenței Avlare privind:

1.

responsabilitățile grupului de experți centrali;

2.

responsabilitățile grupului de experți locali;

3.

responsabilitățile postului de comandament fix;

4.

responsabilitățile postului de comandament operațional;

5.

procedurile de anunțare și notificare a suspiciunii de boală;

6.

procedurile de stamping-out și ucidere a păsărilor;

7.

procedurile de ecarisare, colectare și procesare a cadavrelor păsărilor ucise și a deșeurilor;

8.

procedurile de dezinfecție, deratizare, dezinsecție și de decontaminare a echipamentelor și utilajelor;

9.

procedurile de prelevare de probe, prelucrarea și transmiterea probelor la Laboratorul Național de Referință pentru influența aviară .

4.2.2.2

GRUPELE LOCALE DE EXPERT!

'

Grupele locale de experți sunt constituite din specialiști din structura Direcțiilor Sanitar­

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București, serviciile veterinare private locale și alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii.

Un grup local de experți este constituit din cinci echipe de experți:

a)

grupul de epidemiologi

b)

grupul de screening

c)

grupul de trasabilitate

d)

grupul de stamping-out și evaluare

e)

grupul de instruire.

GRUPUL DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMAT DIN:

1.

șeful serviciului antiepizootic de la nivelul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a munic i piului București;

2.

un reprezentant al serviciilor private locale;

3.

medicul veterinar de stat care are responsabilitatea pentru exploatația respectivă;

Grupul de epidemiologi lucrează împreună și sub coordonarea

echipei de epidemiologi de la nivel central, evaluează eficiența acțiunilor de dezinfecție și dezinsecție si are următoarele responsabilități :

pe baza informațiilor furnizate de echipa de specialiști de sănătate animală și de echipa de trasabilitate, combinate cu informațiile primite despre exploatațiile din jur, asistă postul de comandament operațional asupra:

(i)

posibilei origini a infecției ;

(ii)

perioadei inițiale de contaminare a exploatației;

(iii)

punctelor de risc din exploatația contaminată și riscul pentru exploatațiile din apropiere, ținând cont de răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mișcări de păsări infectate;

(iv)

determinării limitelor de posibilă răspândire a agentului influenței aviare

GRUPUL DE SCREENING

este format din specialiști din Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

1.

Screening-ul de inventariere - se execută la începutul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecție, cât de repede posibil, și inventarierea numărului de păsări din această zonă;

2.

Screening-ul în perioada de suspiciune și control - se efectuează pentru a avea o situație exactă a păsărilor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare și a animalelor nereceptive din zona de protecție;

3.

Screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecție și zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.

GRUPUL DE TRASABILITATE

-

realizează, în funcție de mișcările de animale vii, produse animaliere și de origine animală ,

persoane, furaje și alte materii și materiale ce pot constitui purtători de virus al influenței aviare și în funcție de perioada maximă a posibilei contaminări:

(i)

trasabilitatea ăamonte" și trasabilitatea ăaval" de exploatația contaminată, în timp și spațiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploatației înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubație și după suspiciunea bolii în exploatație;

(ii)

ține sub observație exploatațiile

ă de contact" și toate exploatațiile suspecte până la eliminarea suspiciunii influenței aviare;

(iii)

recoltează probele necesare examenului de laborator și utilizează probele prelevate din exploatația contaminată, pentru a determina originea virusului influenței aviare prin metode de biotehnologie și durata în timp între contaminare, suspiciune și diagnostic;

GRUPUL DE STAMPING•OUT ȘI EVALUARE

are următoarele responsabilități: (i} coordonează uciderea păsărilor susceptibile din exploatația contaminată;

(ii)

determină valoarea păsărilor, a furajelor, a ustensilelor și a altor materiale ce se supun distrugerii;

(iii)

determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug;

(iv)

supervizează prima dezinfecție, dezinfecțiile periodice și controlează eficiența dezinfecției și a dezinsecției finale.

GRUPUL DE INSTRUIRE

realizează instruirea personalului din focar privind depistarea și aplicarea măsurilor de control al bolii. Grupul local de experți realizează, de asemenea:

(i)

întocmirea, împreună cu șeful Centrului Local de Luptă contra Influenței Aviare, a raportului epizootic periodic;

(ii)

avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecție și de supraveghere.

4.2.2.3

GRUPELE DE INFORMARE

Grupele de informare au următoarele responsabilități:

1.

preiau toate informațiile referitoare la situația din focar;

2.

răspund la apelurile populației și furnizează informații pentru mass-media.

Raportul epizootic

trebuie să conțină:

a) situația în zona infectată ;

b} speciile de păsări sensibile și metodele de creștere;

c)

numărul de păsări cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare și numărul de cazuri;

d)

detalii privind mărimea și amplasarea exploatației, relațiile cu alte exploatații ,

existența șoselelor naționale ori a drumurilor principale în apropiere

e)

situația meteorologică locală și mijloacele de legătură cu cea mai apropiată stație meteorologică;

f)

evaluarea necesităților materiale și de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operațional .

Grupul local de experți este la dispoziția postului de comandament operațional și în fiecare seară îl informează asupra:

a)

evoluției focarului;

b)

aplicarea dispozițiilor primite;

c)

aspectelor particulare apărute;

d)

solicită resursele materiale și de personal pentru următoarele acțiuni;

e)

preia de la postul de comandament operațional dispozițiile pentru a doua zi.

5.

RESURSE DE PERSONAL

5.1

La nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

va exista situația la zi nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a)

Comandamentul Antiepizootic Central;

b)

Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor;

c)

Comisia Centrală pentru Epizootii, Contaminare Radioactivă, Chimică și Biologică a Produselor Vegetale și Animale;

d)

Autoritatea

Națională Sanitară

Veterinară

și pentru Siguranța

Alimentelor

- conducerea de coordonare si conducerea executiva:

(i)

Președintele

Autorității

Naționale

Sanitare

Veterinare

și

pentru

Siguranța Alimentelor;

(ii)

Vicepreședinții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

(iii)

Directorii Generali ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

(iv)

Directorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

(v)

Șefii de serviciu din cadrul Autorității Națîonale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

(vi)

toți specialiștii din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și funcțiile acestora.

e)

Institutele centrale de profil:

(i)

conducerea;

(ii)

toți specialiștii din cele trei institute;

f)

Celula de criză;

g)

Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare;

h)

Grupul Național de Experți:

(i)

echipa de epidemiologi;

(ii)

echipa de specialiști de sănătate anîmală.

5.2

La nivelul Direcțiilor Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București,

va exista situația la zi și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a)

Comandamentul Antiepizootic Județean;

b)

Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor;

c)

Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană, respectiv a municipiului București:

1.

conducerea - director executiv;

-

directori executivi adjuncți;

-

șefii de serviciu:

(i)

antiepizootic;

(ii)

de igienă și sănătate publică;

(iii)

ceilalți specialiști

;

d)

Centrul Local de Luptă contra Influenței Aviare,

e)

Grupul local de experți:

(i)

echipa de epidemiologi;

(ii)

echipa de screening;

(iii)

echipa de trasabilitate;

(iv)

echipa de stamping-out și evaluare,

(v)

echipa de instruire,

(vi)

alți experți.

ACORDURI DE COLABORARE

1.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a elaborat și agreat, împreună cu Colegiul Medicilor Veterinari din România, acordul de colaborare ce implică participarea directă a medicilor veterinari concesionari la toate acțiunile implicate de prezentul program.

2.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a încheiat acorduri de colaborare cu:

a)

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

b)

Ministerul Administrației și Internelor;

c)

Ministerul Apărării Naționale;

d)

Ministerul Sănătății.

3.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a încheiat cu conducerile direcțiilor medicale din ministerele în care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea particulară a prevederilor prezentului program în unitățile cu animale ce aparțin acestor ministere.

4 Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcțiile Sanitar-Veterinare și

pentru

Siguranța

Alimentelor

județene,

respectiv

a

municipiului București au dreptul să angajeze temporar personal calificat și necalificat pentru punerea în aplicare operativa măsurilor specifice și generale de control al bolii.

6.

RESURSE DE ECHIPAMENTE ȘI FACILITĂȚI

6.1.

FACILITĂTI MATERIALE

6.1.1

La '

nivelul Centrului

Național de Luptă contra Influenței Aviare și la nivelul

Centrelor Locale

de Luptă contra Influenței Aviare, trebuie sa existe, suplimentar de cele menționate deja, următoarele:

a)

echipament de protecție;

b)

dezinfectante eficiente față de virusul influenței aviare, detergenți și săpun;

c)

pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri;

d)

personal instruit pentru uciderea păsărilor și substanțe letale;

e)

echipament de necropsie și prelevare de probe;

f)

afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere;

g)

harți detaliate;

h)

echipament de vaccinare.

6.1.2.

În stoc

va trebui să existe:

a)

echipament de protecție;

b)

dezinfectante eficiente față de virusul influenței aviare, detergenți și săpun ;

c)

pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri;

d)

personal instruit pentru uciderea păsărilor și substanțe letale;

e)

mijloace de ucidere și eutanasiere;

f)

echipament de necropsie și de prelevare de probe;

g)

afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere;

h)

hărți detaliate;

i)

echipament de vaccinare.

6.1.3.

Echipamentele și materialele stocate vor fi menținute corespunzător și vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare în vederea înlocuirii.

6.1.4.

Echipamentele, materialele și serviciile care trebuie asigurate pe bază de contract sunt

a)

vehicule diferite;

b)

escavatoare;

c)

materiale combustibile;

d)

pompe diferite pentru spălare sub presiune și dezinfecție;

e)

cisterne pentru apă;

f)

generatoare electrice;

g)

arzătoare pentru flambare;

h)

mijloace de procesare a cadavrelor și deșeurilor;

i)

servicii de strângere și eutanasiere a animalelor;

j)

servicii de colectare și neutralizare a deșeurilor animale;

k)

servicii de curățire a adăposturilor, spațiilor de cazare sau a altor locuri de staționare sau de trecere a animalelor;

I) servicii de colectare și neutralizare a materiilor și materialelor posibil purtătoare de contagiu (dejecții, furaje, așternut etc.);

m) servicii de dezinfecție, dezinsecție, deratizare.

6.2.

DREPTURI DE ACCES

Medicii veterinari care au responsabilitatea punerii în aplicare a măsurilor specifice și a celor generale trebuie să aibă acces la:

1.

vehicule;

2.

combustibili;

3.

utilaje de dezgropare și îngropare;

4.

aruncători cu flăcări (pentru sterilizarea metalelor);

5.

echipament de pulverizare și alte mijloace de sanitație.

6.3 MIJLOACE DE TRANSPORT AL CARCASELOR ȘI DEȘEURILOR

Dacă nu există posibilitatea ca deșeurile, cadavrele și carcasele de păsări tăiate sau ucise să fie procesate și distruse pe loc, acestea vor fi transportate la unități de procesare specializate. Autoritatea sanitară veterinară trebuie să aibă acces la mijloace de transport specializate pentru acest tip de transport.

6.4.

MIJLOACE DE TRANSPORT AL PROBELOR LA LABORATOR

6.5.

MIJLOACE DE BIROTICĂ ȘI DE INSTRUIRE

a)

materiale de birotică;

b)

aparatură de birotică.

6.6.

MIJLOACE MATERIALE DE INSTRUIRE

(a se vedea în Manualul de lnstructiuni)

6.7.

MIJLOACE OE CURĂȚARE, DEZINFECȚIE SI DEZINSECȚIE

(a se vedea în Manualul

de Instrucțiuni)

6.8.

MIJLOACE DE UCIDERE SI EUTANASIERE

(a se vedea în Manualul de Instrucțiuni)

6.9.

ECHIPAMENTE DE PROTECTIE

a)

salopete sau combinezoane;

b)

halate;

c)

bonete;

d)

mănuși de examinare (cauciuc rezistent);

e)

mănuși prelevare probe;

f)

galoși sau cizme de cauciuc;

g)

complet mască-ochelari.

Pentru personalul tehnic instruit, desemnat să efectueze la locul de intervenție operațiuni de decontaminare, în plus:

a)

combinezon sau sorț cauciucat;

b)

ochelari de protecție;

c)

mască de protecție;

d)

mănuși de dezinfecție (rezistente la substanțe decontaminante uzual folosite).

Dimensiunile echipamentului destinat acestor acțiuni vor fi potrivite fiecărui membru al echipelor de experți locali sau naționali și se vor păstra sub formă de set individual, în saci de plastic etichetați cu numele utilizatorilor, alături de trusele destinate recoltării de probe în locuri special destinate și închise, la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, în afara orelor de program, ofițerii de serviciu.

Este interzis a se da echipamentului de intervenție alte utilizări.

După utilizare, echipamentul folosit este, după caz, fie sterilizat prin fierbere și rămâne în incinta cu păsări afectate în vederea utilizării în acțiuni de intervenție în presupusul focar, fie ambalat în saci de plastic dubli care vor fi supuși separat dezinfecției chimice exterioare și se vor decontamina prin autoclavare în laborator.

6.10.

MIJLOACE DE PROCESARE CARCASE ȘI DEȘEURI

(a se vedea în Manualul de Instrucțiuni).

I

I

7.

MANUALUL OPERATIONAL PENTRU INFLUENTA AVIARĂ

7.1.

Prevenirea bolii

se realizează, în principal, prin metode de supraveghere activă și pasivă, supravegherea migrației de păsări, supravegherea specială în biotopurile constituite pe teritoriul României (Delta Dunării, cele două bălti mari ale Dunării și lunca Dunării) și prin metode de profilaxie generală. Încercările de profila ie specifică utilizate în unele țări din Asia (Pakistan, Cambogia, Tailanda, în Mexic și sub formă de pilot în Italia) nu au dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restricționat utilizarea vaccinurilor, condiționată de aprobarea

acestuia. S-au întreprins, de asemenea, măsuri în conjunctie cu Organizatia Mondială a Sănătății (OMS) pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oameni.

î

acest sens s­ au raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul influenței aviare. Aceste măsuri

sunt necesare, având în vedere interferențele genetice între virusul influenței aviare și virusul influenței umane.

7.1.1.

Profilaxie generală

:

pentru prevenirea introducerii și difuzării influenței aviare în exploatațiile avicole se instituie și se mențin permanent următoarele măsuri de profilaxie generală:

a)

împrejmuirea exploatațiilor avicole, astfel ca în incinta acestora să nu

poată pătrunde persoane, vehicule și animale, decât printr-o intrare special amenajată aflată sub control sanitar-veterinar;

b)

construirea și amenajarea la intrarea în exploatația avicolă a unui filtru sanitar veterinar, dimensionat în raport cu numărul personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor și încălțămintei de stradă cu echipament de protecție antiepizootică;

c)

interzicerea intrării în exploatația avicolă a persoanelor care nu lucrează direct în procesul de producție, cu excepția organelor de control, care vor respecta condițiile obligatorii de filtru sanitar;

d)

respectarea regulilor sanitare veterinare și de zooigienă privind popularea, hrănirea, exploatarea și transportul păsărilor;

e)

interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatației, precum și desfășurarea altor activități

diferite de specificul acesteia;

f)

menținerea obligatorie în carantină profilactică a păsărilor ce urmează să fie introduse în exploatație;

g)

asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incintă;

h)

organizarea și amenajarea conform regulilor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animală și furajelor;

i)

evacuarea dejecțiilor și depozitarea lor, astfel încât să nu constituie surse de poluare;

j)

aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție;

k)

solicitarea avizului autorității sanitare veterinare, la fiecare introducere de noi efective în exploatațiile avicole, la livrarea și trecerea păsărilor de la o categorie la alta, lotizări și alte mișcări de efective;

I) anunțarea imediată a medicului veterinar oficial la apariția sau suspiciunea unei boli transmisibile;

m)

până la sosirea medicului veterinar se vor lua măsuri de izolare a păsărilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;

n)

se interzice vânzarea și scoaterea din incintă a produselor de origine animală, furajelor, gunoiului și altor materiale, până la clarificarea situației epidemiologice a exploatației;

o)

se va urmări permanent și în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice și necropsice în vederea depistării la timp a primelor suspiciuni de boală, luându-se măsuri pentru stabilirea rapidă a diagnosticului, prin examene de laborator;

p)

în exploatațiile indemne se vor introduce ouă pentru incubat, pui de o zi și tineret de înlocuire, numai din unități indemne;

q)

în zona de protecție a exploatației, cu o raza de cel putin 3 km se va asigura supravegherea și menținerea sănătății efectivelor de păsări din gospodăriile populației, prin depistări periodice și vaccinări de întreținere;

r)

orice mișcare interjudețeană a efectivelor de păsări va fi avizată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prin Direcțiile Sanitar­ Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și a municipiului București implicate;

s)

exploatațiile avicole au obligația să respecte tehnologia de crestere si tehnologia sanitară veterinară, conform legislației în vigoare;

t)

se va organiza supravegherea sanitară veterinară permanentă a păsărilor ce se aduc în târguri, piețe, expoziții;

u)

supravegherea activă și pasivă specială privind migrațiile de păsări sălbatice în biotopuri din România, asociată cu instituirea unui program special de supraveghere a efectivelor de păsări sălbatice și domestice din biotopurile constituite în România, menționate anterior;

v)

periodic, la intervale de cel mult o săptămână, din exploatațiile avicole și după caz, din gospodăriile populației, se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinară;

x)

expedierea probelor și interpretarea rezultatelor revin autorității sanitare veterinare competente, prin medicul veterinar oficial;

y)

în cazul diagnosticării influenței aviare în exploatația avicolă sau in zonele de protecție ale acesteia, de minimum 3 km, medicii veterinari care asigură asistența sunt obligați să se informeze reciproc în mod operativ, pentru a stabili și aplica cu sprijinul comandamentelor antiepizootice locale și cel județean, măsurile ce se impun.

7.1.2.

Profilaxie specifică:

profilaxia specifică utilizată în unele țări din Asia (Pakistan, Cambogia, Tailanda, în Mexic și sub formă de pilot în Italia) nu a dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restricționat utilizarea vaccinurilor, condiționată de aprobarea acestuia. S-au

întreprins, de asemenea, măsuri în conjunctie cu OMS pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oamenL

în

acest sens s-au raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul influenței aviare. Aceste măsuri sunt necesare având în vedere interferențele genetice

între virusul influenței aviare și virusul influenței umane.

7.2

Combaterea

bolii:

7.2.1.

În exploatatia avicolă suspectă de contaminare

se instituie următoarele măsuri:

'

1.

medicul veterinar oficial va asigura notificarea obligatorie și imediată a suspiciunii

influentei aviare către autoritatea sanitară veterinară teritorială;

2.

se va face o înregistrare a tuturor categoriilor de păsări indicând numărul păsărilor

domestice care au murit, numărul celor care prezintă semne clinice; înregistrarea va fi

efectuată zilnic pentru a ține evidența puilor eclozionați sau care au murit pe parcursul perioadei de suspiciune;

3.

se vor trimite de urgență la laborator probe pentru precizarea diagnosticului;

4.

păsările din exploatația suspectă vor rămâne în adăposturile existente, evitându-se contactul cu alte păsări;

5.

nici o pasăre nu va intra sau ieși din exploatație;

6.

toate mișcările de persoane, animale, vehicule, ustensile, din și înspre exploatație, de carne de pasăre, de furaje, deșeuri, așternut, gunoi sau orice ar putea transmite virusul influenței aviare se vor face cu avizul autorității sanitar veterinare teritoriale;

7.

întreaga producție de ouă, indiferent de profilul fermei contaminate {selecție, reproducție sau producție pentru consum) se va dirija până la elucidarea diagnosticului spre o întreprindere abilitată pentru fabricarea și/sau prelucrarea produselor din ouă, în condiții de supraveghere de către autoritatea sanitară veterinară teritorială;

8.

se vor folosi mijloace corespunzătoare de dezinfecție la intrarea și ieșirea din halele de păsări precum și din exploatații;

9.

se va efectua o anchetă epidemiologică în conformitate cu Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare.

7.2.2.

După confirmarea oficială a diagnosticului de influentă aviară,

se notifică imediat boala prin telefon,

fax,

telex la: Direcția Sanitar-Veterinară' și pentru Siguranța Alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, Oficiul lnternational de Epizootii și Comisia Europeană, Secretariatul ăAcordului pentru aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului. în exploatația avicolă în care s-a confirmat oficial prezența influențer aviare se instituie următoarele măsuri sanitare veterinare:

a)

toate păsările din exploatație se sacrifică pe loc fără întârziere; toate păsările care au murit sau au fost sacrificate, precum și toate ouăle se distrug; aceste operații se vor efectua în așa fel încât să reducă riscul răspândirii bolii;

b)

orice material sau deșeu cum ar fi furajele, așternutul sau gunoiul de grajd susceptibil de a fi contaminat vor fi distruse sau tratate corespunzător. Acest tratament va asigura distrugerea virusului influenței aviare, efectuat în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial;

c)

atunci când păsările domestice dintr-o exploatație au fost tăiate în cursul perioadei probabile de incubație a bolii, carnea provenită de la aceste păsări va fi, oriunde este posibil, identificată și distrusă;

d)

ouăle de incubație livrate sau transferate din exploatație în cursul perioadei probabile de incubație vor fi identificate și distruse. Puii care au eclozionat din aceste ouă vor

fi

plasați sub supraveghere sanitară veterinară, iar ouăle de consum livrate în timpul perioadei probabile de incubație a bolii, care au fost transferate din exploatație, vor fi identificate și distruse, cu excepția celor care au fost anterior dezinfectate corespunzător;

e)

după efectuarea operațiunilor prezentate la punctele a) și b), spațiile folosite pentru cazarea

păsărilor,

împrejurimile

lor,

vehiculele

utilizate pentru

transport

și toate echipamentele posibil a fi contaminate vor fi curățite și dezinfectate în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare;

f)

nici o pasăre nu va fi reintrodusă în exploatație decât după cel puțin 21 zile de la terminarea acțiunilor prevăzute la punctule);

g)

efectuarea anchetei epidemiologe, care va avea în vedere: perioada de timp în care influența aviară ar fi putut exista în exploatație sau în voliera de porumbei; originea posibilă a influenței aviare în exploatație sau voliera de porumbei și identificarea altor exploatații sau

voliere în care se găsesc păsări domestice, porumbei sau alte păsări ținute în captivitate care ar putea fi infectate sau contaminate din aceeași sursă; interzicerea circulației personalului, păsărilor domestice, porumbeilor sau a altor păsări ținute în captivitate, a altor animale, vehicule, ouălor, cărnii și carcaselor, precum și a oricăror ustensile sau materiale care pot vehicula virusul influenței aviare din sau spre exploatația sau voliera respectivă;

h)

prelevarea de probe de la palmipede pentru a surprinde eventualele infecții oculte ce pot apare la speciile din această familie.

7.2.3.

Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană poate extinde măsurile prevăzute mai sus la alte exploatații învecinate dacă localizarea, configurația lor sau contactul cu exploatația în care boala a fost cofirmată oferă suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare. Pentru a asigura coordonarea integrală a măsurilor necesare eradicării influenței aviare, cât mai repede posibil, va fi constituit un grup de criză. Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va institui, în jurul exploatației infectate, o zonă de protecție cu o rază de cel puțin 3 km care este inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puțin 10 km. La instituirea acestor zone se va ține cont de factorii geografici, administrativi, ecologici și epidemiologici legați de influența aviară precum și de posibilitățile de monitorizare.

7.2.4.

În zona de protecție sanitară veterinară

se aplică următoarele măsuri:

1.

identificarea tuturor exploatațiilor din zonă care dețin păsări domestice și sălbatice în captivitate;

2.

inspecții periodice la toate exploatațiile din zonă care dețin păsări, examinarea dinică a acestora, iar dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examen de laborator;

3.

păsările să fie crescute în hale și adăposturi care să poată fi izolate;

4.

la intrarea și ieșirea din exploatație să existe mijloace de dezinfecție corespunzătoare;

5.

să fie pusă sub control circulația persoanelor care manipulează păsări, carcase de pasăre și ouă, vehiculele cu care se transportă păsările, carcasele și ouăle în interiorul zonei; transportul păsărilor va fi interzis cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau calea ferată;

6.

se va interzice transferul de păsări sau ouă de incubat din exploatația de origine, cu excepția celui autorizat de autoritatea sanitară veterinară;

7.

transportul așternutului sau a dejecțiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;

8.

vor fi interzise târgurile, piețele, expozițiile sau alte forme de aglomerare a păsărilor domestice sau a altor păsări. Măsurile se vor menține cel puțin 21 zile de la efectuarea măsurilor de curățenie și dezinfecție preliminară în zona infectată; după această perioadă, zona de protecție va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinară;

9.

prelevarea de probe pentru supravegherea activă palmipedelor din această zonă;

10.

în cazul în care zona de protecție este constituită sau cuprinde și biotopuri pentru păsările migratoare ce ajung în România, se vor întreprinde vânători dirijate pentru capturarea de specii din păsările migratoare, de la care se vor preleva probe pentru supraveghere activă specială. La aceste vânători va participa obligatoriu un medic veterinar ce are responsabilitatea prelevării probelor mentionate.

7.2.5.

În zona de supraveghere sanitară veterinară

se vor menține aceleași măsuri.

1.

identificarea tuturor exploatațiilor din zonă care dețin păsări domestice;

2.

controlul circulației păsărilor și ouălor de incubat din interiorul zonei;

3.

interzicerea circulației păsărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor 15 zile cu excepția transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoțită de un marcaj special de salubritate;

4.

interzicerea circulației ouălor de incubat in afara zonei, cu excepția celor destinate unei stații de incubație desemnate de autoritatea sanitara veterinară; înainte de expediere ouăle și ambalajele trebuie dezinfectate;

5.

interzicerea circulației așternutului și dejecțiilor în afara zonei;

6.

interzicerea târgurilor, piețelor, expozițiilor și altor aglomerări de păsări;

7.

se interzice transportul păsărilor cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate. Măsurile se aplică cel puțin 30 zile de la efectuarea operațiunilor de curățenie și dezinfecție in exploatația infectat;

8.

în cazul în care zona de protecție este constituită sau cuprinde și biotopuri pentru păsările migratoare ce ajung în România, se vor întreprinde vânători dirijate pentru capturarea de specii din păsările migratoare, de la care se vor preleva probe pentru supraveghere activă specială. La aceste vânători va participa obligatoriu un medic veterinar ce are responsabilitatea prelevării probelor menționate.

7.3

Măsurile de combatere a influenței aviare,

sunt reglementate de:

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare.

8.

SUPRAVEGHEREA ȘI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

8.1

Laboratoare naționale de referință și de diagnostic pentru influența aviară:

Examenele de laborator pentru diagnosticul influenței aviare sunt efectuate în laboratoarele sanitare veterinare județene autorizate și acreditate.

Rezultatele acestora vor fi confirmate de Laboratorul Național de Referință pentru influența aviară din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

Sarcinile și responsabilitățile laboratorului național de referință pentru influența aviară

vor fi:

a)

Asigurarea legăturii cu Laboratorul de Referință pentru influența aviară al Comunității Europene cu referire la standardele și metodele de diagnostic al influenței aviare și diagnosticul diferențial.

b)

Sprijinirea activității laboratoarelor județene prin:

(i)

instructaje periodice;

(ii)

organizarea de teste comparative periodice de diagnostic al influenței aviare.

c)

Furnizarea informațiilor și efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:

(i)

colectarea datelor privind informațiile și metodele de diagnostic și de diagnostic diferențial utilizate și transmiterea acestora la autoritatea veterinară centrală a României;

(ii)

elaborarea și implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioară a experților în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic.

Laboratorul național de referință pentru influența aviară va funcționa în conformitate cu conditiile recunoscute de strictă securitate, așa cum sunt indicate în standardele minime pentr laboratoarele care lucrează cu virusul influenței aviare.

Laboratorul de referință pentru influența aviară va formula și va recomanda măsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele județene pentru diagnosticul influenței aviare, în conformitate cu standardele minime în domeniu.

8.2.

Ambalarea 1

transportul

și

asigurarea

securității

probelor

pe

timpul transportuIu i

r

Probele care conțîn material viral cu mare potențial infectant se protejează prin închiderea în cutii de plastic etanșe, în vată îmbibată cu soluții dezinfectante. Probele astfel recoltate se ambalează după individualizare în cel puțin două pungi de plastic. Pe ambalajul exterior se fixează o etichetă cu următorul continut:

PERICOL - Pachetul se deschide doar de persoane autorizate.

Pe acest ambalaj exterior se aplică primele sigilii și se dezinfectează. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izotermă prevăzută cu brichete refrigeratoare sau în termosuri cu cuburi de gheață.

Lada izotermă sau termosurile se închid și se sigilează, efectuându-se dezinfecția exterioară a acestora.

Nota de însoțire va avea mențiunea

URGENȚĂ

-

solicitare de examene de diagnostic pentru A 150.

ln afara datelor curente, pe nota de însoțire eliberată de Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene se va menționa obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea și dezinfecția ambalajelor ce conțin probe, precum și numele persoanei răspunzătoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegația celor ce însoțesc probele se va menționa data si ora la care acestea au fost predate.

Echipamentul folosit de către cei care au examinat animalele și au recoltat probe, precum și restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare, se introduc în sacii de plastic care vor fi dezinfectați la exterior și sigilați. Acești saci se deschid doar în camera de autoclavare din laboratorul județean.

Probele recoltate și ambalate se vor recolta în cel mai scurt timp posibil la laboratorul județean sau la Laboratorul național de referință pentru influența aviară.

Metode de diagnostic utilizate:

1.

Izolarea și identificarea virusului influenței aviare;

2.

Teste serologice: testele de hemaglutinare, inhibare a hemaglutinării și seroneutralizare în gel de agar .

9.

VACCINAREA DE NECESITATE-ÎNCERCĂRI DE IMUNIZARE

Încercările de profilaxie specifică utilizate în unele țări din Asia (Pakistan, Cambogia, Tailanda, în Mexic și sub formă de pilot în Italia) nu au dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restricționat utilizarea vaccinurilor, condiționată de aprobarea acestuia. S-au întreprins, de asemenea, măsuri în conjunctie cu OMS pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oameni. în acest sens s-au 'raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul

influe , ntei aviare. Aceste măsuri sunt necesare având în vedere interferen ' tele genetice între virusul influenței aviare și virusul influenței umane .

10.

SISTEMUL NATIONAL DE COMPENSARE

'

Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în

agricultură, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2004 privind, prevede:

a)

Acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură; se prevede, la Cap. I art. 1, că ăsunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse".

b)

La art. 2 se prevede că ăNominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamități naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor", pesta porcină clasică fiind inclusă în această categorie.

c)

La art .

4 se precizează că

ăPentru

aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli",

,,ca

urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2".

d)

Conform art. 8,

.,Despăgubirile

se acordă producătorilor agricoli pentru animale," și

,.despăgubirea reprezintă maximum 80 % din valoarea de asigurare".

e)

Conform art. 9, ,,Constatarea pagubelor se face în prezența producătorului agricol

afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".

11.

INSTRUIRE

Personalul sanitar veterinar și personalul auxiliar implicat în punerea în aplicare a programului de contingență pentru influența aviară trebuie instruit periodic cu privire la procedurile specifice ce urmează a fi aplicate.

Instruirea trebuie să aibă două niveluri:

a)

instruirea a grupelor de experți;

b)

instruirea celuilalt personal implicat.

Cursurile de instruire trebuie să includă prezentarea, dacă este posibil în sistem animat, a aspectelor clinice, lezionale, epidemiologice și a celor privind prevenirea și controlul bolii, precum și aspecte privind ancheta epidemiologică .

De asemenea, vor fi prezentate aspecte privind sanitația, ecarisarea și procesarea deșeurilor, realizarea supravegherii veterinare, a activităților de screening și a procedurii de trasabilitate .

Trebuie prezentate și aspecte privind notificarea bolii, realizarea publicității și implementarea mijloacelor specifice de avertizare a populatiei.

În același timp se vor prezenta aspecte legate de ecologia păsărilor migratoare, traseele, perioadele și speciile de migrare, pentru păsările migratoare ce ajung în România, precum și posibilitatea supravegherii active a acestora și a palmipedelor domestice .

Este absolut imperios necesar să se prezinte cursanților aspecte ale interferenței dintre influența aviară și patologia umană, precum și elemente referitoare la analiza de risc vizând păsările migratoare, în relație cu influența aviară.

12.

PUBLICITATE ȘI AVERTIZARE PUBLICĂ

În cadrul celor patru facultăți de medicină veterinară de stat și a celei private sunt prezentate în detaliu aspectele de informare și instruire privind influența aviară.

De asemenea, viitorii medici veterinari sunt instruiți în ceea ce privește cunoștințele necesare de epidemiologie și economie veterinară în relație cu influența aviară.

în același context, medicii veterinari sunt instruiți privind aspectele legislative referitoare la bolile transmisibile ale animalelor, inclusiv influența aviară și implicit privind noua legislație transpusă din cea comunitară.

Se efectuează instruiri periodice privind sistemul rapid de alertă, analiza de risc privind importul de animale și sistemul de notificare ADNS.

Se editează periodic ăJurnalul Medicilor Veterinari" în care sunt prezentate inclusiv aspecte legate de bolile transmisibile ale animalelor.

în cotidianele centrale apar în mod frecvent articole vizând sănătatea animalelor.

La radio și televiziune există o emisiune săptămânală în care sunt discutate și aspecte veterinare, iar ori de câte ori apare o problemă de sănătate a animalelor sau de sănătate publică, serviciile veterinare și pentru siguranța alimentelor informează prompt populația asupra acestor aspecte.

FIȘA Nr.15 PROCEDURĂ DE SCENARII EPIDEMIOLOGICE PENTRU INFLUENTA AVIARĂ

'

ROMANIA

Raport detaliat asupra Influenței Aviare Focarul nr...........

1.

Localizarea:

a)

localitatea, municipiul;

b)

localități învecinate;

c)

județul.

2.

Tipul de exploatație și dimensiunile acesteia:

a)

nr. de păsări ;

b)

categoria;

c)

exploatații nepopulate:

Da... . ., Nu .. ....

3.

Suspiciunea :

a)

date asupra suspiciunii;

b)

de cine a fost anunțată?

c)

nr. de păsări bolnave/ moarte și categoria;

d)

nr. păsări cu semne clinlce;

e nr . robe recoltate

Probe ozitive

f)

rezultatele altor investigații.

4.

Diagnosticul;

4.1.

centrul de investigații;

4.2.

metode de diagnostic ;

4.3.

date asupra confirmării.

5.

Depopularea;

5.1.

date asupra depopulării;

5.2.

metode de depopulare.

Nr. robe recoltate

Examene efectuate

Probe ozitive

6.

Curățenia preliminară și diagnosticul;

7.

Epidemiologie;

7.1

Situatia exploatației; Sursa de infecție;

Descrierea exploatatiei și a măsurilor luate;

·;::

>('O

,r C o /)

a.

z ....

::::,

a.

i=

Situată în

.. Q ... )

$

o

(.)

Q)

L..

Q)

.o o

....

o..

...:

z

Q)

-

:. > ::;

'

§

·;::

.. t . . . } .

::::,

o..

CI)

Q)

>('O

, Q ._ )

. . o CI>

E

Q)

o

..

Q)

· "O o

a.

.=:

-

<( ::::,

...:

z

Q) Q)

-o

'fi"'

ro

Q)

C

,

o o

N5.

. Q ... )

Q)

Q)

"O

..c

ro

Î

o C

� >

N

a.

::::,

CI)

,ro

ro

ro

o

C

, . ._ Q

N2

w X