Ordinul nr. 98/2005

Anexa Planul de contingenta (de necesitate) al României pentru influența aviara

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. SCOP ȘI OBIECTIVE
Introducerea influentei aviare în populatiile de păsări din România poate cauza pierderi serioase de producție pentru industria avicola, poate periclita comerțul cu păsări vii și cu unele produse de la acestea și, de asemenea, poate influența negativ costurile pentru ouăle de consum și carnea de pasare, aducând prejudicii financiare consumatorilor.
Frecventa crescută a acestei boli, considerate, pe drept cuvânt, o boala emergenta de înaltă patogenitate prin variantele H5N1, H7N3 și H7N7 ale virusului acestei boli și răspândirea panzootica a variantei H9N2 a virusului, toate acestea putând fi potențial transmise la oameni, implica din plin atât serviciile veterinare, cat și serviciile de sănătate publică umane pentru stoparea și monitorizarea acestei evolutii.
Evoluția influentei aviare este un proces continuu, implicând atât factori virali, cat și factori de gazda, și a creat o confuzie generală atât în mediile medicale umane, cat și în cele veterinare, prin implicatiile directe în îmbolnăviri care au creat o psihoza majoră la nivel medical.
Scopul de a pregati serviciile veterinare pentru a face fața cu succes unor focare de influența aviara, conform legislației comunitare specifice transpuse în legislația naționala, este obiectivul primordial al elaborării și punerii în aplicare a acestui plan de necesitate. România are statut de țara indemna de influența aviara. Scopul acestui plan de contingenta este de a stabili conduita de alerta și intervenție în caz de necesitate pentru influența aviara.
1.2. SPECIFICAȚII GENERALE
1.2.1. ETIOLOGIE
Agenții etiologici ai IA au toate caracterele morfologice structurale și biologice ale virusurilor din fam. Orthomyxoviridae, genul (tipul) Influenzavirus A. Virusurile gripale de tip A se întâlnesc la om, cal, porc, diverse specii de păsări și foarte rar la alte animale (nurca, foca, balena).
În mod curent, pentru a caracteriza o tulpina de VGA se indica, în ordine: tipul, specia, locația izolarii, numărul tulpinii, anul izolarii și subtipurile de hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N), ca în exemplul: A/turkey/Ontario/6118/68 (H8N4). În prezent, pentru a desemna agentul etiologic al unei epidemii de gripa, se specifică numai subtipurile de H și N, precum și specia de animale de la care provine (aviar, ecvin, suin).
În cadrul virusurilor gripale aviare se intalneste cea mai mare diversitate genica și antigenica, datorită usurintei cu care se produc, la această categorie de virusuri, atât mutațiile cat și recombinarile genomice.
O mare diversitate se observa între VGA și în ceea ce privește patogenitatea.
Încercările de a stabili o corelatie între structura antigenica a virusurilor aparținând diverselor subtipuri intalnite la păsări și patogenitatea lor pentru păsări au eșuat. Au fost izolate de la păsări tulpini aparținând la cel puțin 9 subtipuri H (H3-H8, H10, H12, H13) și 5 subtipuri N (N3-N6, N9), din care poate să rezulte un mare număr de combinatii HN, lista rămânând deschisă pentru noi subtipuri și noi mutante.
S-a observat ca din focarele active de gripa aviara grava, pestiforme, de la gaini, curci și rate se izolau mereu suse care contineau fie hemaglutinina H5, fie hemaglutinina H7, în timp ce tulpinile izolate din infectii asimptomatice sau slab exprimate clinic, contineau alte tipuri de hemaglutinine. Din acest motiv s-a acreditat părerea ca prezenta H5 sau HZ7 ar fi o condiție obligatorie pentru starea de virulenta a unei tulpini de VGA (cu excepția susei care a provocat asa-numita pesta clasica, care poseda H1N1), fapt dezmintit de unele observații mai recente.
Pe de altă parte, nu toate susele de VGA care conțin H5 sau H7 sunt virulente, generatoare de epidemii grave la păsări, însă toate susele aviare, indiferent de profilul lor genetic sau antigenic, pot servi ca suport pentru apariția de noi mutante (prin "antigenic drift") sau subtipuri (teoretic până la 256 posibilități prin "antigenic shift") patogene pentru alte specii de animale, în mod deosebit pentru porc, care are receptori pentru virusurile gripale aviare (în mai mica măsura și pentru cal).
Prin reasortare genomica cu alte tulpini gripale, prezente la porc, eventual cu tulpini slab virulente provenite de la om) pentru care porcul de asemenea are receptori), pot să rezulte prin recombinari genice suse noi, cu înaltă patogenitate pentru om, păsările fiind considerate cel mai bogat izvor de virusuri gripale generatoare ale suselor de înaltă patogenitate pentru om.
Mai trebuie notat ca o susa de VGA patogena pentru o specie de păsări nu este în mod necesar patogena sau la fel de patogena și pentru alte specii de păsări.
1.2.2. EPIDEMIOLOGIE
Lista speciilor de păsări domestice și sălbatice de la care au fost izolate diverse VGA este foarte lungă. De asemenea, este lungă și lista mutantelor sau subtipurilor de VGA care au fost izolate de la diverse specii de păsări.
Virusuri gripale aviare pot fi izolate din focare active de gripa aviara, de mai mare sau mai mica gravitate, dar și de la păsări cu forme discrete de boala sau chiar aparent sanatoase clinic. În primul caz vorbim de epidemii și de focare de gripa aviara (GA), în al doilea caz vorbim doar de infectii cu virusuri gripale (IVG).
Dintre păsările domestice, GA a fost semnalata cel mai frecvent la curca, rata, gasca, potarniche, fazan, gaina și diverse psitacide. Între numeroasele specii de păsări sălbatice la care au fost izolate VGA, trebuie menționate în primul rând păsările acvatice, păsările care populeaza țărmurile (pescarusi, randunele de mare), păsările migratoare, în special palmipedele.
Unele animale marine, ca foca, morsa, balena și delfinul, pot face boala clinic cu virusuri aviare.
Porcul, calul și probabil și alte specii, contractează infectia subclinic și o pot retransmite apoi pasarilor sau, după o transformare genetica prin reasortare genica, omului sau altor specii.
Transmiterea directa a bolii de la păsări cu GA la om, porc, nutrii sau alte specii de mamifere a fost semnalata numai foarte rar. Omul se imbolnaveste cu suse transformate genetic în organismul porcului, cel mai adesea din genomul VGA și ale virusurilor umane, dar nu numai. Probabil ca și alte specii decât porcul pot juca rolul de "reactor".
Transmiterea cu usurinta a gripei, ca și a infectiilor gripale asimptomatice, se face de regula în cadrul aceleiași specii. Cu alte cuvinte, atunci când este vorba de o epidemie activa de gripa, sursa de infectie pentru păsări o reprezintă tot păsările, iar sursa de infectie pentru om o reprezintă tot omul. Chiar și în cadrul pasarilor, influența bobocilor de rata se transmite cu prioritate tot la rate, iar virusul din focarele de gripa de la curci difuzează cu mai mare usurinta tot la curci.
Sursele de infectie primare sunt reprezentate de păsările bolnave, de cele trecute prin boala ca și de cele cu infectii asimptomatice, care rămân purtătoare și eliminatoare de virus prin secretiile oculo-nazale și prin fecale, timp de până la 30 zile.
Ouale se pot contamina în oviduct sau în cloaca. Cu cat contactul dintre păsările eliminatoare și cele receptive este mai strâns, cu atât mai ușor se poate transmite infectia direct, pe cale respiratorie sau digestiva. Transmiterea indirecta, prin intermediul mediului contaminat de păsările eliminatoare (aerul, apa, furajele etc.) este mai puțin eficienta decât transmiterea directa.
Porțile obișnuite de patrundere a virusului în organism sunt reprezentate de mucoasele respiratorie, conjunctivala și mai puțin de mucoasa digestiva.
Dinamica epidemica a GA variaza foarte mult în funcție de caracteristicile tulpinii infectante și de receptivitatea speciilor infectate.
În decursul timpului au fost descrise epidemii foarte grave, cu morbiditate și mortalitate de peste 75%, epidemii cu morbiditate și mortalitate moderate, ca și focare endemice, cu morbiditate scăzută și cu mortalitate foarte scăzută, aproape nulă, ultimele având o importanța mare din punct de vedere al sănătății publice, având în vedere riscul de transformare genica în tulpini patogene pentru om, pe care îl incumba.
Formele digestive debuteaza cu depresiune, somnolenta, cianoza crestei și barbitelor și sete, după care apare diareea cu fecale lichide, de culoare verzui, cu exces de urati. Moartea este precedată de o stare comatoasa.
Gripa aviara cu manifestări predominant respiratorii este produsă de majoritatea tulpinilor de virus gripal și se pare ca este forma cea mai frecventa. Se manifesta prin abatere, somnolenta, horiplumatie, tuse, zgomote respiratorii diverse, lacrimare excesiva, coriza, întârziere în dezvoltare. Mortalitatea este de regula foarte redusă, majoritatea pasarilor insanatosindu-se în rastimp de cel mult 2-3 săptămâni. Alteori, singurele semne sunt conjunctivita seroasa, jetajul și, eventual, cianoza crestei. În formele asimptomatice se poate inregistra, totuși, scăderea producției de oua.
Deși au fost descrise focare de gripa cu morbiditate și mortalitate foarte ridicate, mergand de la 50-60% până la 90-100%, asemenea evolutii sunt rar semnalate, evoluția obișnuit descrisă este aceea cu morbiditate foarte ridicată, dar de scurta durata și cu mortalitate redusă sau foarte redusă.
1.2.3. SURSE DE INFECTIE
Acestea sunt reprezentate de secretiile respiratorii, fecale, precum și de toate părțile carcasei. Virusul este eliminat în timpul perioadei de incubație și pentru o perioadă limitată în perioada de convalescenta. S-a demonstrat ca unele palmipede pot elimina virusul intermitent, pentru o perioadă de peste un an.
Influența aviara evolueaza epidemic în unele tari din lume. Majoritatea țărilor europene sunt libere de aceasta boala. Pentru informații detaliate privind incidența bolii se poate consulta Manualul privind Sănătatea Mondială a Animalelor și buletinul OIE.
Perioada de incubație este de 4-5 zile.
1.2.4. ASPECTE CLINICE
Semnele clinice sunt foarte variabile și influentate de factori precum virulenta virusului infectant, specia afectată, vârsta, sex, boli concurentiale și mediu.
În cazul tulpinilor înalt virulente de influența aviara ce sunt asociate în mod tradițional cu evolutiile epizootice ale bolii și cu afectari grave ale sănătății publice, boala apare brusc într-un efectiv de păsări și mai multe animale mor fără să prezinte semne premonitorii sau semne minime de afectare generală, precum: depresie, inapetenta, infoierea penelor și febra. Alte păsări prezintă slabire și imobilitate. Gainile ouatoare pot inițial sa producă oua cu modificări ale cojii după care urmează sistarea ouatului.
Păsările afectate adesea prezintă o stare comatoasa cu capul atingand pământul și cu scurgeri abundente și sangvinolente din cavitatile nazale și bucale. Crestele și barbitele sunt cianotice și edematoase și pot prezenta hemoragii petesiale sau echimotice.
De asemenea acestea prezintă, în mod frecvent, diaree apoasa uneori cu urme de sânge, iar păsările manifesta o sete acuta.
Respiratia este greoaie și pot aparea hemoragii pe pielea fără pene. Mortalitatea variaza între 50-100%, dar în ultimele epizootii din Asia de Sud-Est și Asia centrala, precum și în cele din Europa (Olanda și Italia), rata de mortalitate s-a situat, în mod frecvent, între 90-100%, demonstrand o modificare a patogenitatii virusului.
În formele mai puțin grave, semnele respiratorii sunt predominante. Acestea pot fi acompaniate de depresie profunda, scăderea consumului de hrana și a ouatului. Semnele respiratorii constau în tuse stranut, raluri respiratorii și sunt însoțite de semne nervoase și diaree.
Semnele clinice pot aparea într-o formă specifică sau într-o combinație de manifestări.
1.2.5. ASPECTE LEZIONALE
În cazurile de moarte subita, leziunile pot să fie absente. Următoarele leziuni sunt caracteristice pentru influența aviara: congestia severă a musculaturii, deshidratarea, edeme subcutanate ale capului și ale zonei gatului, descărcări hemoragice din cavitatea nazala și orala, congestia severă a conjunctivei, uneori cu petesii, exudat mucos excesiv în lumenul traheei sau traheita hemoragica severă, petesii pe fața interna a sternului, pe seroase și pe abdomen, pe suprafața seroasa a cavitatilor abdominala și toracica, congestia severă a rinichilor, uneori cu depozite de urati în tubii uriniferi, hemoragii și degenerarea ovarelor, hemoragii ale mucoasei proventriculare, în special la conjunctura cu esofagul, hemoragii și eroziuni la demarcatia esofagului, focare hemoragice în tesuturile limfoide asociate intestinului.
Leziunile la curcani sunt similare cu cele de la galinacee, dar de multe ori nu sunt asa de marcante. Ratele infectate cu virusul influentei aviare înalt patogen și care excreta virus, pot sa nu prezinte semne clinice sau leziuni.
1.2.6. DIAGNOSTIC
1.2.6.1. Diagnostic diferential
Influența aviara trebuie să fie diferențiată de: holera aviara forma acuta, boala de Newcastle produsă de tulpinile velogene, precum și de alte afecțiuni respiratorii specifice ale pasarilor, în special laringotraheita infectioasa și bronsita infectioasa.
1.2.6.2. Diagnostic de laborator
a) Prelevarea de probe
Pentru identificarea agentului etiologic al evolutiilor epizootice de influența aviara, trebuie să fie prelevate tampoane traheale și cloacale (sau din fecale) de la păsări sau de la combinatii de organe și fecale provenite de la păsări moarte sau muribunde.
Pentru testele serologice este necesar sânge integral sau ser sanguin.
b) Identificarea agentului etiologic
Identificarea agentului etiologic se realizează prin inocularea oualor embrionate de gaina de 9-11 zile cu materialul patogen, urmată de: demonstrarea hemaglutinarii, testarea prin imunodifuzie pentru a se confirma prezenta virusului influentei A, determinarea subtipului cu antiser monospecific, evaluarea virulentei tulpinei izolate prin estimarea indexului de patogenitatea intravenoasa (IVPI) pe pui în vârsta de 4-8 săptămâni.
c) testarea serologica
Se realizează prin efectuarea testelor de hemaglutinare și inhibare a hemaglutinarii, precum și prin imunodifuzie în gel de agar.
1.2.7. PREVENIRE ȘI CONTROL
Nu exista un tratament al bolii. Se pot utiliza măsurile de profilaxie sanitară: izolarea stricta a focarelor, distrugerea tuturor pasarilor bolnave, suspecte de imbolnavire și a celor expuse; curatarea și dezinfectia riguroasă a adaposturilor și a tuturor spațiilor de cazare, ecarisarea și procesarea carcaselor și a tuturor surselor posibile de contaminare, controlul vectorilor în populatiile de păsări, depopularea și repopularea după 21 de zile; interzicerea contactului cu păsări cu un status de sănătate necunoscut, controlul traficului de persoane. Se recomanda creșterea în sistemul "totul plin totul gol".
În cazuri excepționale (a se vedea Italia), Oficiul Internațional de Epizootii a permis utilizarea unui vaccin, dar numai în scop de testare pilot. Pentru oameni, s-a perfectat deja un vaccin în SUA. Vaccinarea reprezintă principala măsura de prevenire a gripei și reducere a impactului epidemiilor, însă schimbările genetice frecvente în cazul virusurilor gripale necesita o ajustare anuală a componentei vaccinului, ceea ce face costul acestuia foarte ridicat și inabordabil, pentru moment, ca metoda de imunizare de rutina.
1.2.8. PROFILAXIE
1.2.8.1. PROFILAXIA SANITARĂ
Se pot utiliza măsurile de profilaxie sanitară: izolarea stricta a focarelor, distrugerea tuturor pasarilor bolnave, suspecte de imbolnavire și a celor expuse; curatarea și dezinfectia riguroasă a adaposturilor și a tuturor spațiilor de cazare, ecarisarea și procesarea carcaselor și a tuturor surselor posibile de contaminare, controlul vectorilor în populatiile de păsări, depopularea și repopularea după 21 de zile; interzicerea contactului cu păsări cu un status de sănătate necunoscut, controlul traficului de persoane. Se recomanda creșterea în sistemul "totul plin totul gol".
În cazul unui focar se aplică: taierea sau uciderea integrală a pasarilor în efectivul afectat, ecarisarea carcaselor și a produselor provenite de la acestea, curățirea și dezinfectia urmată de repopularea după cel puțin 21 de zile.
1.2.8.2. PROFILAXIA MEDICALĂ
La sfârșitul secolului trecut, se considera contraproductiv să se vaccineze împotriva influentei aviare înalt patogene, datorită faptului ca unii indivizi vaccinati pot sa devină infectati și sa excrete o cantitate mare de virus. Deși în unele tari precum Pakistan, Mexic, Tailanda și Cambodgia au fost utilizate vaccinurile inactivate pentru a limita și preveni difuzarea bolii, vaccinarea nu constituie o metoda eficace și actuala de prevenire a bolii.
1.2.9. REFERINȚE LA ALTE INFORMAȚII
Capitolul 2.1.1.5 din Manualul de Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animale Terestre și Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre.
1.2.10. PRECIZĂRI SPECIFICE
Planul de contingenta stabilește măsurile naționale ce se aplică în eventualitatea apariției unui focar de influența aviara. Pentru buna îndeplinire a prevederilor acestui plan, trebuie să existe acces la dotări, echipamente, antiseptice și dezinfectante, produse biologice, personal și la alte materiale corespunzătoare necesare pentru eradicarea rapida și eficienta a focarului de boala.
Planul de contingenta prevede următoarele:
a) constituirea unui centru de criza la nivel național;
b) furnizarea unei liste a centrelor locale de control al bolii;
c) furnizarea de informații cu privire la personalul implicat în aplicarea măsurilor de control și responsabilitățile acestuia;
d) conduita fiecărui centru local de a contacta rapid persoanele/organizațiile implicate direct sau indirect;
e) modalitatea de achizitionare rapida a echipamentelor și materialelor necesare;
f) măsurile aplicate în caz de suspiciune sau confirmare a influentei aviare;
g) modalitatea de transport rapid al probelor de diagnostic către laboratorul sanitar veterinar abilitat;
h) cantitatea de vaccin contra influentei aviare estimată a fi necesară dacă se practica în extremis vaccinarea cu acordul OIE;
i) metodele de distrugere a surselor de infectie;
j) metodele de decontaminare;
Planul de contingenta este necesar atât în caz de suspiciune, cat și în caz de confirmare a influentei aviare.
Baza legală pentru elaborarea planului o constituie:
a) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al OIE, editia a IV-a, partea a II-a, cap. 2.1.15.
b) Manualul de Standarde pentru Testele de Diagnostic și Vaccinuri al OIE, partea a II-a, secțiunea 2.1, cap. 2.1.
Legislația directa corelativa pe care se fundamentează planul de contingenta:
1)
Ordonanța nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
2)
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare (transpune
Directiva 92/40/CE
)
2. PUTERI LEGALE
2.1. LEGISLAȚIE PRIMARA
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Hotărârea Guvernului nr. 738/2005
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia.
2.2. LEGISLAȚIE SECUNDARĂ
2.2.1. SUPRAVEGHERE VETERINARA OFICIALĂ
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, modificat prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 50 din 19 aprilie 2005;
c)
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare (transpune
Directiva 92/40/CE
).
2.2.2. MĂSURI DE PROFILAXIE GENERALĂ
Pentru supravegherea și prevenirea introducerii influentei aviare în exploatații avicole, se vor institui și menține permanent următoarele măsuri de profilaxie generală, în conformitate cu Ordinului Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 26 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale:
1. supravegherea clinica și anatomopatologica permanenta a tuturor pasarilor de ferma și de agrement aflate pe teritoriul României;
2. respectarea regulilor sanitare veterinare și de zooigiena privind popularea, hranirea, exploatarea și transportul pasarilor;
3. imprejmuirea exploatațiilor avicole, astfel ca în incinta acestora sa nu pătrundă persoane, vehicule și alte animale, decât printr-o intrare special amenajată aflată sub controlul sanitar-veterinar;
4. construirea și amenajarea la intrarea în exploatatia avicola a unui filtru sanitar veterinar dimensionat în raport cu numărul personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor și a incaltamintei cu echipament de protecție antiepizootica;
5. interzicerea intrării în exploatatia avicola a persoanelor care nu lucrează direct în procesul de producție, cu excepția organelor de control, care vor respecta condițiile obligatorii de filtru sanitar;
6. interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatatiei, precum și desfășurarea altor activități diferite de specificul acesteia;
7. menținerea obligatorie în carantina profilactica a pasarilor ce urmează să fie introduse în exploatatie;
8. asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incinta;
9. organizarea și amenajarea, conform regulilor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animala și a furajelor;
10. evacuarea dejectiilor și depozitarea lor, astfel încât sa nu constituie surse de poluare;
11. aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție;
12. solicitarea avizului autorității sanitare veterinare la fiecare introducere de noi efective în exploatatiile avicole;
13. anunțarea imediata a medicului veterinar oficial la apariția sau suspiciunea unei boli transmisibile;
14. până la sosirea medicului veterinar, se vor lua măsuri de izolare a pasarilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;
15. se interzice vânzarea și scoaterea din incinta a produselor de origine animala, a furajelor, a gunoiului și a altor materiale;
16. se va urmări permanent și în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice și necropsice în vederea depistarii la timp a primelor suspiciuni de boala;
17. în exploatatiile indemne se vor introduce oua de incubat, pui de o zi și tineret înlocuire, numai din unități indemne;
18. în zona de protecție a exploatatiei, cu o raza de cel puțin 3 km, se va asigura supravegherea și menținerea sănătății efectivelor de păsări prin depistari periodice;
19. orice mișcare interjudeteana a efectivelor de păsări va fi avizată de către Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, prin Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene implicate;
20. exploatatiile avicole au obligația să respecte tehnologia de creștere și tehnologia sanitară veterinara conform legislației în vigoare;
21. se va organiza supravegherea sanitară veterinara permanenta a pasarilor ce se aduc în târguri, piețe, expoziții;
22. periodic, la intervale de cel mult o săptămâna, din exploatatiile avicole se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinara;
23. supravegherea specială a pasarilor sălbatice din Delta Dunării și din Lunca Dunării, precum și a celor din Balta Brailei și Balta Ialomitei, în special în timpul și după migratia pasarilor migratoare în aceste biotopuri;
24. expedierea probelor și interpretarea rezultatelor revin autorității sanitare veterinare competente, prin medicul veterinar oficial.
2.2.3. CERTIFICARE VETERINARA
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Ordinul nr. 133 din 19 iulie 2000
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor și a produselor de origine animala (transpune
Directiva 96/93/CE
);
c)
Ordinul nr. 367 din 30 mai 2003
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor și a produselor de origine animala (transpune
Decizia 97/94/CE
);
d) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre. La Titlul 1.3. se prevede: "Etica veterinara și certificarea în schimburile internaționale de animale vii și produse de origine animala se efectuează în baza certificării veterinare" și menționează elementele de care trebuie să țină cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de țara exportatoare. La Cap. 1.3.2, art. 1.3.2.1 se prevăd criteriile privind etica certificării, iar la Partea V - modele de certificate internaționale aprobate de O.I.E.
e) Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare al Organizației Mondiale a Comerțului.
2.2.4. MĂSURI DE PROTECȚIE
2.2.4.1. PENTRU IMPORT, EXPORT ȘI TRANZIT
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare (transpune
Directiva 92/40/CE
);
c)
Ordinul nr. 474 din 5 decembrie 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din tari terțe de păsări și oua de incubație (transpune
Directiva 90/539/CEE
);
d)
Ordinul nr. 581 din 10 decembrie 2002
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru clasificarea țărilor terțe cu privire la influența aviara și boala de Newcastle, în legătură cu activitățile de import de păsări vii și oua de incubație (transpune
Decizia 93/342/CEE
);
e)
Ordinul nr. 369 din 30 mai 2003
privind modificarea și completarea anexei la
Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 643/2002
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește lista țărilor terțe din care se avizează importul în România de păsări vii și oua de incubație (transpune
Decizia 95/233/CE
);
f)
Ordinul nr. 17 din 15 ianuarie 2003
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor și certificarea veterinara pentru importul în România de păsări, altele decât păsările de ferma, și condițiile pentru carantinarea acestora (transpune
Decizia 00/666/CE
);
g)
Ordinul nr. 46 din 8 aprilie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește regulile privind importul, exportul și tranzitul de animale vii și produse cuprinse în anexa la
Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 285/2001 , cu completările ulterioare;
h)
Ordinul nr. 285 din 25 iulie 2001
pentru aprobarea Listei cuprinzând animalele vii, produsele și subprodusele de origine animala și alte mărfuri supuse controlului veterinar la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;
i)
Ordinul nr. 779 din 7 octombrie 2003
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește lista produselor ce trebuie să fie examinate la posturile de inspecție de frontieră în baza Normei sanitare veterinare care stabilește principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în România din tari terțe (transpune
Decizia 02/349/CE
);
j)
Ordinul nr. 7 din 21 ianuarie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce sistemul computerizat veterinar integrat TRACES și modifica Norma sanitară veterinara care stabilește forma de cooperare între centrul ANIMO gazda și România;
k)
Ordinul nr. 19 din 2 februarie 2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește suportul logistic pentru sistemul computerizat veterinar TRACES;
l)
Ordinul nr. 20 din 2 februarie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la dezvoltarea unui sistem veterinar computerizat integrat, denumit TRACES;
m)
Ordinul nr. 21 din 2 februarie 2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește proceduri pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare la posturile de inspecție și controale veterinare de frontieră ale României, pentru produse importate din tari terțe (transpune
Regulamentul 136/04/CE
);
n)
Ordinul nr. 22 din 2 februarie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la dezvoltarea unui sistem veterinar computerizat integrat;
o)
Ordinul nr. 23 din 2 februarie 2005
pentru aprobare Normei sanitare veterinare cu privire la procedura pentru desemnarea serverului central pentru sistemul veterinar computerizat integrat;
p)
Ordinul nr. 25 din 2 februarie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce introduce un document privind declararea și controalele veterinare efectuate asupra animalelor vii provenind din tari terțe și care intra pe teritoriul României (transpune
Regulamentul 282/04/CE
);
q)
Ordinul nr. 106 din 9 noiembrie 2004
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele sanitare veterinare de organizare, funcționare și control al acțiunilor de dezinfecție care se efectuează la punctele de trecere a frontierei;
r)
Ordinul nr. 115 din 17 noiembrie 2004
privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care stabilește condiții de sănătate a animalelor și de certificare veterinara pentru importul de oua libere de agenți patogeni specifici din tari terțe și prin care se aproba o lista de tari terțe din care România autorizeaza activități de import de astfel de oua;
s)
Ordin nr. 46 din 8 aprilie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește regulile privind importul, exportul și tranzitul de animale vii și produse cuprinse în anexa la
Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 285/2001 , cu completările ulterioare;
t)
Ordinul nr. 113 din 17 noiembrie 2004
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește lista țărilor terțe din care România autorizeaza activități de import al unor produse destinate pentru consum uman ce sunt supuse Normei sanitare veterinare ce stabilește condițiile de sănătate a animalelor și de sănătate publică ce reglementează comerțul Statelor Membre ale Uniunii Europene cu România și importul în România de produse ce nu sunt supuse cerințelor și regulilor specifice;
u) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap. 1.5.1, dispoziții privind transporturile de animale la Cap. 1.5.2, măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare și la plecarea animalelor, iar, la Capitolul 1.5.5, măsuri zoosanitare la sosire;
v) "Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) prevede liniile generale de desfășurare a comerțului internațional cu animale, produse animaliere și de origine animala;
w)
Ordinul nr. 21/2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru siguranța alimentelor ce stabilește proceduri pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare la posturile de inspecție și controale sanitare veterinare de frontieră ale României, pentru produse importate din tari terțe.
2.2.4.2. PENTRU MISCAREA ANIMALELOR
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
2.2.4.3. PENTRU AGLOMERARI TEMPORARE DE ANIMALE
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Hotărârea Guvernului nr. 348 din 18 martie 2004
privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piața în unele zone publice;
c) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului internațional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Proceduri de Import și de Export, iar, la Cap. 1.5.3, Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din țara exportatoare și locul de sosire în țara importatoare.
2.2.5. NOTIFICARE INTERNA ȘI INTERNATIONALA
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Ordinul nr. 474 din 5 decembrie 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din tari terțe de păsări și oua de incubație (transpune
Directiva 90/539/CEE
);
c)
Ordinul nr. 68 din 31 ianuarie 2003
privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește forma codificata și codurile de notificare pentru bolile animalelor (transpune
Decizia 00/807/CE
);
d) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru "notificări și informații epizootologice".
e) "Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" ai Organizației Mondiale a Comerțului, prevede obligativitatea notificării bolilor animalelor și a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări, ce vizează comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animala;
f)
Ordinul nr. 77/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor la animale.
Notificare Interna și Internationala se realizează după cum urmează:
1) Notificarea interna imediata către autoritățile veterinare oficiale în cazul suspiciunii sau confirmării influentei aviare este obligatorie.
2) Notificarea interna consta în anunțarea oficială facuta de medicul veterinar al circumscripției sanitar-veterinare zonale, de serviciile veterinare aparținând altor ministere decât Ministerul Agriculturii și Alimentației sau de conducerile acestora ori serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax, e-mail ori prin comunicare scrisă directa către autoritatea veterinara competența, reprezentată de direcția sanitară ori prin comunicare scrisă directa către autoritatea veterinara competența, reprezentată de direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București.
3) După confirmarea oficială a diagnosticului de influența aviara, autoritățile veterinare competente teritorial notifica imediat boala prin telefon, fax, telex, e-mail la Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor. Notificarea oficială internationala a bolilor transmisibile ale animalelor se efectuează numai de către Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor.
4) Notificarea internationala a bolilor menționate se face:
(i) la serviciile sanitare veterinare și fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI, și la administrațiile veterinare centrale ale statelor membre;
(îi) la Biroul central al Oficiului Internațional de Epizootii (Paris, Franța);
(iii) la administrațiile veterinare centrale ale țărilor vecine și, după caz, ale țărilor cu care România face schimburi economice cu animale vii și cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioadă care nu depășește perioada maxima de incubație specifică fiecărei boli (convențiile veterinare bilaterale);
5) Notificarea internationala a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de ore de la declararea oficială a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicație rapida, cu referire la apariția unui focar primar de boala declarat, precum și cu privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantina din teritoriul tarii noastre, referitor la un focar al uneia dintre bolile menționate.
2.2.6. ANCHETA EPIDEMIOLOGICA
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare (transpune
Directiva 92/40/CE
).
2.2.7. PRELEVARE DE PROBE ȘI EXAMINAREA DE LABORATOR
a)
Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004
pentru aprobarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, modificat prin
Ordinul nr. 50 din 19 aprilie 2005
(anual se va actualiza prin Ordin al Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor);
b)
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare (transpune
Directiva 92/40/CE
);
c)
Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 53 din 17 mai 1997
prin care au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România;
d)
Ordinul nr. 13 din 18 martie 2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește reguli pentru prelevarea de probe de produse de origine animala pentru examenul de laborator;
e)
Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 25 din 28 aprilie 1995
prin care s-au constituit Comitetul Tehnic și Subcomitetele pentru Omologarea Metodelor și Metodologii lor de Diagnostic Medical Veterinar a căror componenta a fost modificată prin
Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 26 din 17 aprilie 1997
și
Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 148 din 9 decembrie 1999 ;
f)
Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 146 din 17 august 2000
prin care a fost aprobată "Norma sanitară veterinara privind Buna Practica de Laborator" (GLP) (transpune Directiva 88/320/CEE);
g)
Ordinul nr. 45 din 20 aprilie 2005
privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor și examenelor de laborator precum și a unor activități sanitare veterinare;
h)
Ordinul nr. 248 din 12 iunie 2002
pentru aprobarea Procedurilor privind efectuarea inspecțiilor instalațiilor de testare și verificarea studiilor în vederea respectării principiilor de buna practica de laborator (transpune Directiva 88/320/CEE);
i) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre, care precizează la Partea a 4-a, Titlul 4.1, testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi internaționale;
2.2.8. CURĂȚIRE ȘI DEZINFECȚIE
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004
pentru aprobarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, modificat prin
Ordinul nr. 50 din 19 aprilie 2005
(anual se va actualiza prin Ordin al Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor);
c)
Ordinul nr. 106 din 9 noiembrie 2004
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele sanitare veterinare de organizare, funcționare și control al acțiunilor de dezinfecție care se efectuează la punctele de trecere a frontierei
d)
Ordinului nr. 26 din 18 martie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale
e)
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare, care prevede următoarele:
1) Operațiunile de curățire și dezinfecție se vor efectua sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar de stat și a reglementărilor în vigoare;
2) Dezinfectantele care se vor utiliza și concentratiile lor sunt cele aprobate de către autoritatea sanitară veterinara teritorială;
3) Procedura pentru curatarea și dezinfectia primara a exploatatiei infectate consta în:
(i) aspersarea incintelor în care păsările au fost cazate și orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc., contaminate în cursul sacrificarii sau examenului post-mortem, cu dezinfectantele aprobate de legislația sanitară veterinara în vigoare;
(îi) colectarea și distrugerea împreună cu carcasele a tuturor resturilor de păsări sau de oua, care ar putea contamina clădirile, terenurile, instrumentele etc.;
(iii) menținerea dezinfectantului folosit, cel puțin 24 de ore, pe suprafețele menționate mai sus.
4) Procedura pentru curatarea și dezinfectia finala a exploatatiei infectate consta în:
(i) îndepărtarea grasimilor și resturilor de pe toate suprafețele, prin aplicarea unui agent de degresare, urmată apoi de spalare cu apa;
(îi) aplicarea dezinfectantului după spalare și menținerea acestuia timp de 7 zile;
(iii) repetarea aplicării unui agent degresant, clatirea cu apa rece, aspersarea cu dezinfectant și spalarea din nou cu apa;
(iv) prelucrarea asternutului folosit și a gunoiului de grajd prin metode care să permită distrugerea virusului.
2.2.9. TĂIERE SAU UCIDERE DE PĂSĂRI
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Ordinul nr. 425 din 19 septembrie 2002
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii (transpune
Directiva 93/119/CE
);
c)
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare (transpune
Directiva 92/40/CE
).
2.2.10. SISTEM NAȚIONAL DE COMPENSARE
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Hotărârea de Guvern nr. 614/1995
privind aprobarea "Programului de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea septelului" republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002, care prevede modul de utilizare a sumelor prevăzute în acest scop din fondul special pentru agricultura, constituit potrivit legii bugetului. Prin acest act normativ se specifică faptul ca "se suporta în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acțiunile de combaterea bolilor epizootice la animale, păsări și albine, boli cu caracter epizootie, precum și cele care au evoluat și care au fost eradicate". Se va efectua cu promptitudine, într-o perioadă de timp care, în conformitate cu legislația europeană, nu va depăși 60 de zile de la data tăierii pasarilor sau distrugerii bunurilor contaminate.
Înregistrarea exploatațiilor de animale este reglementată prin:
c)
Ordonanța de urgenta nr. 108/2001
aprobată prin
Legea nr. 166/2002
privind exploatatiile agricole, care stabilește, la art. 4, "dimensionarea exploatațiilor agricole comerciale"; implementarea se face conform normelor metodologice din 17.06.2002, cu modificările și completările ulterioare;
d)
Ordinul comun al ministrului agriculturii și alimentației nr. 35/20.09.1994
și al ministrului finanțelor nr. 1.238/1994, care stabilește Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul acțiunilor de asanare a bolilor la animale.
e)
Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2004
privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.
2.2.11. ECARISARE A TERITORIULUI ȘI PROCESAREA DEȘEURILOR ANIMALIERE
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Ordinul nr. 723 din 29 septembrie 2003
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman (transpune
Regulamentul 1774/02/CE
);
c)
Hotărârea Guvernului nr. 92/1991
prin care se înființează societatea comercială "PROTAN S.A.", care are responsabilitatea ecarisarii teritoriului, colectării și procesarii deșeurilor animaliere;
d)
Hotărârea Guvernului nr. 349/2005
privind depozitarea deșeurilor;
e)
Hotărârea Guvernului nr. 128/2002
privind incinerarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
f)
Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 373 din 26 septembrie 2001
care aproba Norma sanitară veterinara privind gestionarea deșeurilor toxice și de risc din laboratoarele sanitare veterinare, modificat și completat prin
Ordinul ministrului agriculturii alimentației și pădurilor nr. 483 din 12 decembrie 2001 ;
g)
Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002
stabilește modalitățile privind "evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile" inclusiv deșeurile periculoase.
2.2.12. RESPONSABILITĂȚI SPECIFICE
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2005
privind constituirea și componenta Comandamentului antiepizootic central;
c)
Ordinul ministrului agriculturii alimentației și pădurilor nr. 475/2002
care stabilește regulamentul de organizare și funcționare a Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala în privinta supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor;
d)
Legea nr. 481/2004
privind protecția civilă;
e)
Ordinul nr. 59 din 27 iunie 2005
privind modificarea
Ordinului nr. 56/2005
pentru modificarea și completarea
Ordinului Președintelui nr. 140/2004
privind aprobarea tarifelor de plată pentru manopera acțiunilor sanitare veterinare publice de interes național efectuate de medicii veterinari de libera practica în baza contractului de concesionare pentru anul 2005 (se actualizează anual);
f)
Ordinul nr. 68 din 13 iunie 2005
pentru aprobarea Normei privind sistemul rapid de alerta pentru alimente și furaje;
g)
Ordinul nr. 112 din 13 aprilie 2005
al Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiilor Informatiei privind punerea în funcțiune a Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgenta;
h)
Ordinul nr. 199 din 15 martie 2005
al Ministerului Sănătății privind înființarea Comitetului pentru Situații de Urgenta în cadrul Ministerului Sănătății;
i)
Ordinul nr. 135 din 16 decembrie 2004
privind aprobarea Metodologiei pentru aplicarea prevederilor art 4 alin. (2) din Instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea activității personalului sanitar veterinar de stat în unitățile de tăiere a animalelor de colectare, prelucrare, procesare, depozitare, transport și valorificare a produselor și subproduselor de origine animala, aprobate prin
Ordinul nr. 90/2004 ;
j)
Ordinul nr. 139 din 23 decembrie 2004
privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind procedura de aprobare sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor a activităților desfășurate de persoanele juridice definite conform
art. 2 din Legea nr. 359/2004
cu modificările și completările ulterioare;
k) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al O.I.E. Partea a-II-a, "Boli din lista A a O.I.E.", prevede la Capitolul 2.1.14, "Boala de Newcastle", responsabilitățile administrațiilor veterinare centrale în comerțul cu păsări, produse provenite de la acestea și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a pasarilor;
l) Contractul de concesiune încheiat, până la data intrării în vigoare a
Legii nr. 127/2005
între Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Agenția Domeniilor Statului, și medicii veterinari concesionari, prevede atribuțiile și responsabilitățile acestora. Ulterior, contractele de concesiune se semnează între medicii concesionari și Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, prin Direcția Sanitar-Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor judeteana, respectiv a Municipiului București, pentru activitățile sanitarveterinare publice de interes național, Agenția Domeniilor Statului rămânând concesionar al bunurilor imobile proprietate privată a statului.
2.2.13. ÎNREGISTRAREA EXPLOATAȚIILOR DE ANIMALE
a)
Ordonanța de urgenta nr. 108/2001 , aprobată prin
Legea nr. 166/2002
privind exploatatiile agricole, care stabilește, la art. 4, dimensionarea exploatațiilor agricole comerciale; implementarea se face conform normelor metodologice din 17.06.2002, cu modificările și completările ulterioare;
b)
Ordinul nr. 70 din 18 august 2004
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințe minime pentru inspecția exploatațiilor în care animalele sunt ținute pentru scopuri de ferma;
c)
Ordinul nr. 73 din 15 august 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploatațiilor care dețin gaini ouatoare.
2.2.14. SANCȚIUNI ÎN DOMENIUL VETERINAR
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Hotărârea Guvernului nr. 984/2005
privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor;
c)
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
3. PREVEDERI FINANCIARE
A. FONDURI BUGETARE DE URGENTA
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare, prevede:
1) În cazul acțiunilor de importanța deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale și prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor și pentru apărarea sănătății efectivelor de animale, se acordă despăgubiri proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu;
2) Sacrificarea unor animale și alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor și apărarea sănătății efectivelor de animale, în cazul acțiunilor de importanța deosebită prevăzute la alin. (1), se aproba în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului.
3) Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la prețul pieței a pasarilor sacrificate, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în altfel a pasarilor, la data când a avut loc acțiunea de lichidare a focarelor de boala sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
4) Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a pasarilor la data când a avut loc acțiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala se stabilește de o comisie de apreciere, constituită din medicul veterinar de stat al circumscripției sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanța agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducție și selecție a animalelor, agentul agricol, primarul localității sau reprezentantul acestuia.
b)
Legea nr. 381/2002
privind acordarea despăgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura, cu modificările și completările ulterioare, prevede:
1) Referitor la acordarea despăgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura, la Cap. I, art. 1, ca "sunt considerate calamitati naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a bolilor, pe areale extinse".
2) La art. 2 se prevede că "Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamitati naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor", influența aviara fiind inclusă în această categorie.
3) La art. 4 se precizează ca "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli", ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2.
4) Conform art. 8, "Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale", iar "despăgubirea reprezintă maximum 80% din valoarea de asigurare".
5) Conform art. 9, "Constatarea pagubelor se face în prezenta producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".
B. CHELTUIELI PREVĂZUTE:
1. În bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor sunt alocate fonduri speciale care să acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boala care apar.
2. Cheltuielile prevăzute se acordă pentru:
a) plata suplimentară pentru salarii (ore suplimentare, angajari temporare, cheltuieli de transport și diurna);
b) echipament și alte materiale de protecție;
c) consumabile;
d) uciderea pasarilor și distrugerea cadavrelor acestora;
e) dezinfectarea sau distrugerea materialelor contaminate;
f) curatarea și dezinfectia adaposturilor, curților, vehiculelor și echipamentelor;
g) măsuri de protecția animalelor;
h) compensații pentru păsările ucise, produse de origina animala și alte materiale confiscate și distruse;
i) campanii de vaccinari de necesitate.
3. Cheltuieli pentru pregătirea combaterii bolii:
a) instruirea echipelor de lucru;
b) susținerea grupului de experți;
c) pregatiri generale pentru combaterea bolii în focare.
4. Dependent de evoluția și extinderea geografică și în timp a imbolnavirii pasarilor, pentru intervenții extinse în caz de necesitate, Centrul Național de Criza pentru influența aviara va solicita Guvernului alocații suplimentare din Fondul de Intervenție al Guvernului.
5. Retribuirea personalului angajat al ANSVSA este asigurata de ANSVSA. În cazul în care este necesar personal suplimentar pe perioada determinata, cheltuielile ocazionate de plată manoperei, diurnei, transportului, cazarii etc., se va face din fondul pentru combaterea epizootiilor.
6. Acoperirea costurilor cu echipamentele, ustensilele și materialele consumabile pentru intervenții în caz de urgenta se face tot din Fondul pentru combaterea epizootiilor. Trebuie prevăzută decontarea cheltuielilor auxiliare determinate de repararea sau înlocuirea unor utilaje și echipamente utilizate în focarul de boala. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor va cuantifica cheltuielile impuse de dotarea Centrului Național de Lupta și a centrelor locale de lupta împotriva influentei aviare, cu toate echipamentele, utilajele și materialele necesare ce trebuie să existe și sa rămână în permanenta la aceste niveluri.
7. Cheltuielile alocate acoperirii costurilor normale ale activităților pe care serviciile veterinare le efectuează în scopul prevenirii introducerii bolii și supravegherii în scop preventiv a efectivelor de păsări sunt asigurate din fonduri bugetare.
8. Sistemul intern și internațional de notificare se realizează cu fonduri bugetare, incluse în "Programul de supraveghere, profilaxie, și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului".
9. Prelevarea de probe suplimentare și transportul acestora la laborator se face conform "Programului de supraveghere, profilaxie, și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului".
10. Sacrificarea, transportul carcaselor, transportul și distrugerea materialelor contaminate vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.
11. Totalitatea pierderilor suferite de proprietarul de păsări prin sacrificarea, retardarea, indisponibilizarea efectivelor la data când a avut loc acțiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala se stabilește de o comisie de apreciere constituită din medicul veterinar de stat al circumscripției sanitar-veterinare zonala, un specialist de la Centrul local de consultanța agricolă un specialist de la Oficiul de reproducție și selecție a animalelor, agentul agricol, primarul localității sau reprezentantul acestuia. Valoarea de înlocuire se stabilește în funcție de valoarea genetica, zootehnica, sex, vârsta, greutate, stare fiziologica, categoria de producție, la prețul pieței la data când a avut loc acțiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala. Conform
art. 9 din Legea nr. 381/2002 , "constatarea pagubelor se face în prezenta producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".
12. Cheltuielile ocazionate de elaborarea programului de intervenție în situații de necesitate și în general toate cheltuielile de pregătire a operațiunilor sunt finanțate din fondurile bugetare destinate serviciilor veterinare pentru activități curente.
13. Costurile privind vaccinarea pasarilor vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.
14. Costurile privind operațiunile de curățenie, sanitatie, dezinfecție, deratizare sunt, de asemenea, acoperite prin fonduri bugetare.
15. Plata compensațiilor destinate crescatorilor de păsări se va efectua conform
Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2004 .
16. Acțiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia și combaterea bolilor epizootice și a zoonozelor, la cap. "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii.
17. În contextul actual privind legislația muncii, trebuie prevăzute modalitățile de plată pentru orele suplimentare și modalitățile de plată pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a planului mai sus menționat.
4. LANT DE COMANDA
4.1. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE
4.1.1. LA NIVEL GUVERNAMENTAL
1.1. Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor instituită prin
Legea nr. 481/2004
privind protecția civilă;
1.2. Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2005
privind constituirea și componenta Comandamentului antiepizootic central; Atribuțiile și răspunderile Comandamentului antiepizootic central sunt cele prevăzute de
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
4.1.2. LA NIVELUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE SANITARE VETERINARE ȘI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
a) Direcția Generală Sanitară Veterinara din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, a carei structura este aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 738/2005
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia - ce are responsabilitatea, prin cele doua direcții de resort (Direcția de Sănătate Animala și Direcția de Igiena și Sănătate Publică Veterinara), sa coordoneze toate activitățile de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale și să asigure salubritatea produselor și subproduselor de origine animala, atât a celor destinate consumului uman, cat și a celor destinate unor scopuri industriale.
De asemenea, aceasta structura are responsabilitatea elaborării cadrului legislativ pentru toate activitățile ce sunt de competența sanitară veterinara, controlarii și inspectarii aplicării corecte și la timp a acestor prevederi legislative.
b) Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala - este instituția ce asigura cadrul tehnic privind supravegherea stării de sănătate a animalelor, aici fiind localizate laboratoarele naționale de referința și laboratoarele naționale de diagnostic.
c) Institutul de Igiena și Sănătate Publică Veterinara - este instituția ce asigura respectarea cadrului tehnic privind supravegherea produselor și subproduselor de origine animala, fie destinate consumului uman, fie destinate unor scopuri industriale.
d) Institutul pentru Controlul Medicamentelor și Produselor Biologice de Uz Veterinar.
Cele trei institute funcționează în baza
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare, precum și a
Hotărârii Guvernului nr. 738/2005
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia
4.1.3. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Regulamentul Comisiei Centrale pentru Epizootii și Supravegherea Contaminarii Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale și Animate, instituite prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 145/2003
și
Ordonanța Guvernului nr. 47/1994
privind apărarea împotriva dezastrelor, Cap. II, art. 17, lit. g).
4.1.4. LA NIVEL JUDEȚEAN
a) "Comisia Judeteana pentru Prevenirea Dezastrelor" constituită în fiecare județ în baza
Legii nr. 481 din 8 noiembrie 2004
privind protecția civilă;
b) Comandamentul Antiepizootic Județean - instituit în fiecare județ prin
Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale;
c) Direcția Sanitar-Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor judeteana, respectiv a Municipiului București - organizată conform
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare, precum și
Hotărârii Guvernului nr. 738/2005
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia.
4.1.5. LA NIVEL LOCAL
Comandamentul Antiepizootic Local - instituit la nivel local prin
Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale.
4.2. STRUCTURI SPECIFICE DE NECESITATE
4.2.1. LA NIVEL CENTRAL
4.2.1.1. CENTRUL NAȚIONAL DE LUPTA CONTRA INFLUENTEI AVIARE CU CELULA DE CRIZA
Se constituie în baza prezentului program.
Are următoarea componenta:
a) Președinte - Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
b) Vicepreședinte - Directorul General Direcției Generale Sanitare Veterinare;
c) Secretar - Directorul Direcției de Sănătate Animala din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
d) membri:
(i) Directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala;
(îi) Directorul tehnic al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala;
(iii) specialist epidemiolog pe probleme de patologie aviara din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
(iv) specialist virusolog din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala;
(v) specialist în patologia aviara din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala;
(vi) președintele Uniunii Crescatorilor de Păsări din România;
(vii) specialist responsabil cu monitorizarea.
Centrul Național de Lupta contra Influentei Aviare este condus de Secretarul de Stat din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Centrul Național de Lupta contra Influentei Aviare are următoarele responsabilități principale:
a) stabilește, împreună cu celula de criza, măsurile specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii influentei aviare, precum și măsurile sanitare veterinare de combatere, în cazul confirmării bolii;
b) monitorizează aplicarea măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de lupta contra influentei aviare;
c) elaborează și imbunatateste strategia de intervenție în caz de necesitate pentru influența aviara;
d) elaborează și realizează programul de instruire a centrelor locale de lupta contra influentei aviare și a grupelor de experți de la nivel central și local privind conduita de intervenție în cazul unei situații de necesitate create de influența aviara;
e) informează celula de criza, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și celelalte structuri centrale de lupta contra influentei aviare asupra evoluției bolii;
f) asigura și gestionează materialele necesare la nivel central și la nivelul centrelor locale de lupta contra influentei aviare;
g) stabilește eventualitatea utilizării vaccinarii cu aprobarea OIE, în cazul aplicării vaccinarii de necesitate pentru controlul bolii;
h) coordonează toate acțiunile din prezentul program, pe teritoriul României;
i) asigura dotarea cu mijloace de comunicare - computere, telefoane fixe și mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de lupta contra influentei aviare, de către celula de criza și de grupele de experți centrali și locali;
j) stabilește lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, e-mail, calificarea și experienta în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale și toate structurile centrale, județene și locale implicate în controlul influentei aviare.
Centrul Național de Lupta Contra Influentei aviare are următoarele coordonate:
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor - strada Negustori nr. 1B, sector 2, București, tel.: 021-315.78.75, fax: 021-312.49.67; e-mail: office@ansv.ro.
CELULA DE CRIZA pentru influența aviara
a) Se constituie în baza prezentului program și este compusa din:
(i) Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
(îi) Directorul General al Direcției Generale Sanitare Veterinare;
(iii) Secretarul General al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
(iv) Directorul General al Direcției Generale Economico-Administrativă, Juridică și Relații Internaționale;
(v) Ministrul finanțelor publice;
(vi) Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului;
(vii) Ministrul de administrație și internelor;
(viii) Președintele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor.
b) Se reuneste ori de câte ori exista o suspiciune a influentei aviare și rămâne operationala până la ridicarea măsurilor de carantina și repopularea exploatațiilor;
c) Împreună cu Centrul Național de Lupta contra Influentei Aviare, aceasta are ca principala atribuție stabilirea și urmărirea modului de aplicare a măsurilor specifice și nespecifice pentru combaterea influentei aviare;
d) Celula de criza se organizează la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Coordonatele acesteia sunt: strada Negustori, nr. 1B, sect. 2, tel.: 0040-21-315.78.75, fax: 0040-21-312.49.67, e-mail: office@ansv.ro.
4.2.1.2. GRUPUL NAȚIONAL DE EXPERȚI
Are următoarea componenta:
a) Directorul adjunct al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala - șeful grupului;
b) specialist virusolog - șeful Laboratorului Național de Referința pentru influența aviara;
c) specialist în patologia aviara;
d) specialist epidemiolog;
e) specialist în diagnosticul influentei aviare;
f) specialist epidemiologie moleculara;
g) specialist pentru probleme de biosecuritate;
h) specialist în igiena, protecția și bunăstarea animalelor;
i) specialist responsabil cu monitorizarea;
j) alți specialiști existenți la nivel național, care pot realiza competentele de expert al grupului.
Grupul național de experți se împarte în doua:
(i) Subgrupul care face deplasarea în teren la Centrul Județean de Lupta contra Influentei Aviare și care va coordona activitatea grupului de experți locali;
(îi) Subgrupul care rămâne la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala și al Laboratorului Național de Referința pentru influența aviara. Grupul național de experți are următoarele atribuții:
a) conduce ancheta epizootologica și evalueaza riscul indus de focar;
b) acorda asistența Directorului General al Direcției Generale Sanitare Veterinare;
c) pentru evaluarea situației evoluției bolii și a eficientei măsurilor de control aplicate;
d) efectuează expertizarea riscului potențial în relație cu influența aviara;
e) dezvolta noi strategii de control al evoluției bolii;
f) instruieste și asista structurile locale și centrale implicate în lichidarea focarelor de boala.
Echipa de specialiști de sănătate animala se deplaseaza la postul de comandament operational pentru a efectua următoarele:
a) în cazul unui focar primar, sa conducă imediat ancheta epizootologica pentru a realiza o evaluare detaliată a riscului indus de focar;
b) în timpul evoluției bolii și a controlului acesteia, se ocupa de problemele particulare ce apar și acorda asistența Directorului General al Direcției Generale Sanitare Veterinare privind evaluarea situației;
c) permanent efectuează expertizarea riscului potențial în relație cu influența aviara și dezvolta noi strategii de control al bolii;
d) instruieste și asista structurile locale și centrale implicate în lichidarea unui focar de influența aviara privind măsurile în caz de necesitate;
Are coordonatele: Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5, București, tel.: 021-410.1299; 021-410.1390; fax: 021-411.3394; e-mail: office@idah.ro.
4.2.2. LA NIVEL TERITORIAL
4.2.2.1. CENTRELE LOCALE DE LUPTA CONTRA INFLUENTEI AVIARE CU CELULELE DE CRIZA
Sunt instituite în baza prezentului program.
Se organizează la nivelul direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și sunt compuse din:
a) directorul adjunct al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene - șeful grupului;
b) specialist virusolog și specialist epidemiolog;
c) specialist în patologia aviara;
d) specialist igiena protecție și bunastare animala;
e) specialist responsabil cu prelevarea și transportul probelor la laborator;
f) alți specialiști la nivel județean compatibili cu funcția de expert al grupului.
Responsabilități:
1. impun, monitorizează (urmăresc și controlează) punerea în aplicare a:
a) măsurilor specifice veterinare impuse de Centrul Național de Lupta contra Influentei Aviare, prin intermediul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București;
b) măsurilor generale nespecifice impuse de Comandamentul Antiepizootic Central, prin comandamentele antiepizootice județene și locale (municipale, orășenești, comunale) de Comisia Centrala de Apărare împotriva Dezastrelor și Comisia de Apărare contra Epizootiilor, Contaminarii Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale prin comisiile județene de apărare contra dezastrelor;
c) coordonarea tuturor acțiunilor cuprinse în prezentul program de alerta și de intervenție, pe raza județului respectiv;
d) definirea unei exploatații ca fiind contaminata, după consultarea cu grupurile de experți centrali și locali și cu Centrul Național de Lupta contra Influentei Aviare;
e) autorizarea miscarilor de animale, oameni și alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului influentei aviare;
f) organizarea transportului și taierea sau uciderea pasarilor bolnave, a celor suspecte de imbolnavire și a celor suspecte de contaminare și ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;
g) impunerea, urmărirea și controlul efectuării dezinfectiilor și dezinsectiilor, dezinfectia spațiilor de cazare și a incintelor, precum și a mijloacelor de transport, a ustensilelor și echipamentelor dintr-o exploatatie contaminata cu virusul influentei aviare ori dezinfectia unor subproduse obținute în focarul de boala;
h) stabilirea zonei de protecție și a zonei de supraveghere, nominalizand: limitele, căile de acces și punctele de control din aceste zone; planul deplasarilor de animale în interiorul acestor zone; interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone; organizarea aglomerarilor temporare de animale; ecarisarea, colectarea și procesarea pasarilor moarte sau ucise și a deșeurilor animaliere;
i) asigurarea legăturii cu autoritățile locale - poliție, primării, prefecturi - nominalizate pentru impunerea măsurilor de carantina de gradul II;
j) sensibilizarea crescatorilor, a medicilor veterinari, a celor care intervin în exploatații din domeniul public sau privat, a populației rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandand drumul de parcurs pe lângă organismele din teren (administrația judeteana, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociațiile crescatorilor de păsări);
k) evaluarea și participarea la întocmirea planului județean de alerta și intervenție de urgenta în caz de influența aviara;
l) analiza factorilor și situațiilor particulare ce implica un risc de propagare a unei epizootii;
m) adaptarea planului național-cadru de alerta și intervenție de necesitate în caz de influența aviara, la particularitățile județene și locale;
n) aprobarea planului județean de alerta și intervenție în caz de necesitate pentru influența aviara;
o) evaluarea costurilor directe și indirecte induse de un focar de boala susținute de bugetul public, a celor suportate de crescatori sau de asociațiile de crescatori;
p) efectuarea bilanțului acțiunilor întreprinse și emiterea de noi măsuri ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;
r) evaluarea prejudiciilor, sancțiunilor și punctelor slabe ce trebuie corijate (evaluarea și controlul punctelor critice);
s) instruirea trimestriala a personalului din posturile de comandament fix și operational și a grupelor de experți privind influența aviara.
2. La nivelul centrelor locale de lupta contra influentei aviare, localizate la nivelul Direcțiilor Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și respectiv a municipiului București trebuie să existe:
a) mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe și mobile, fax cu linie directa cu Centrul Național de Lupta contra Influentei Aviare;
b) mijloace de deplasare în teritoriu;
c) sistem informatizat de colectare, procesare și stocare a datelor;
d) o harta a teritoriului, în detaliu;
e) lista unităților ce trebuie contactate la o suspiciune de influența aviara (abatoare, piețe județene, autorități locale - poliție, primărie, vama, prefecturi, medicii veterinari de libera practica, rețelele de transport animale și produse animaliere și de origine animala, societățile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, fabricile de preparate din carne, unități ale M.Ap.N., unitățile de ecarisare, aglomerarile temporare de animale, parcurile și rezervațiile naturale de animale);
f) un plan de intervenție, mijloace de informare mass-media;
g) stoc de materiale și echipament de intervenție.
3. La nivelul Centrului Local de Lupta contra Influentei Aviare se organizează trei grupuri:
A) postul de comandament fix - localizat la nivelul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București;
B) postul de comandament operational - implantat lângă exploatatia contaminata;
C) o celula de informare la nivelul prefecturii.
Aceste structuri au următoarele responsabilități:
A) Postul de comandament fix (la nivelul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București):
a) centralizarea tuturor informațiilor, în special a celor provenite de la diferite instituții și organisme implicate în gestionarea focarului și din anchetele epizootologice;
b) analizarea datelor și identificarea punctelor critice;
c) evaluarea situației și evoluția focarului;
d) definirea zonelor de protecție și de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecție și de control;
e) contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operational;
f) pregătirea deciziilor administrației locale;
g) asigurarea transmiterii, urmăririi și execuției deciziilor Comandamentului Antiepizootic Județean și local și ale Comisiei Județene de Apărare împotriva Dezastrelor;
h) întocmirea raportului epizootie și a altor rapoarte;
i) ținerea la zi a bilanțului mijloacelor materiale, financiare și de personal angajate în focarul de boala;
B) Postul de comandament operational (la nivelul focarului de boala):
a) colectarea datelor privind importanța focarului și evoluția bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenta acesteia, reactiile vecinilor, starea de spirit a crescatorilor și a celor care intervin în focar;
b) organizarea și dirijarea operațiunilor veterinare și de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;
c) asigurarea ca echipele specializate (grupele de experți centrali și locali) pot, la sfârșitul zilei: să se decontamineze; sa evalueze acțiunile întreprinse în timpul zilei; sa primească informațiile necesare pentru a doua zi;
d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;
e) ținerea la zi a tabloului operațiunilor de pus în aplicare;
f) solicitarea de noi mijloace de intervenție;
g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informațiile necesare, pentru a-i transmite solicitarile de noi mijloace materiale, financiare și de personal;
h) punerea în aplicare a dispozițiilor Comandamentului Antiepizootic Județean și local și ale Comisiei Județene de Apărare împotriva influentei aviare transmise prin intermediul postului de comandament fix;
i) Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului și conlucreaza strâns cu echipele de experți ce activează în zona de protecție a focarului;
j) Postul de comandament operational trebuie să dispună de:
1. o sala de lucru;
2. magazie care să se poată închide cu cheie;
3. un local pentru repararea materialelor;
4. un loc de decontaminare cu dus și masina de spălat;
5. un loc de odihnă;
6. un loc pentru spalarea și dezinfectia vehiculelor;
7. echipamente: post de telefon și materiale radio pentru legătură cu poliția și jandarmeria, cu pompierii, cu primăria și prefectura;
8. pompe de curățenie mecanică cu apa sub presiune;
9. substanțe letale și alte mijloace de ucidere a pasarilor;
10. panouri de avertizare;
11. mijloace de deplasare;
12. materiale de recoltare a probelor;
13. mijloace de transport a cadavrelor de păsări;
14. materiale de birotica;
15. avize speciale pentru măsuri restrictive;
16. avize de afișare și informare a publicului;
k) Postul de comandament operational trebuie să aibă în stoc:
1. echipament de protecție complet, cizme, manusi de cauciuc, combinezoane, sosete, chiloti, bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologica și una de schimb;
2. materiale de contentie, pentru prelevare de probe și pentru abatorizarea animalelor;
3. materiale și produse pentru spalare și dezinfecție;
l) Postul de comandament operational deține un registru unde sunt consemnate sistematic:
1. dispozițiile transmise de postul de comandament fix;
2. informațiile furnizate de grupele de experți;
3. informațiile transmise postului de comandament fix;
4. dispozițiile transmise grupelor de experți;
5. solicitarile de resurse materiale și de personal ale grupelor de experți.
m) Centrele locale de lupta contra influentei aviare sunt trimestrial instruite la nivelul Centrului Național de Lupta contra Influentei Aviare privind:
1. responsabilitățile grupului de experți centrali;
2. responsabilitățile grupului de experți locali;
3. responsabilitățile postului de comandament fix;
4. responsabilitățile postului de comandament operational;
5. procedurile de anuntare și notificare a suspiciunii de boala;
6. procedurile de stamping-out și ucidere a pasarilor;
7. procedurile de ecarisare, colectare și procesare a cadavrelor pasarilor ucise și a deșeurilor;
8. procedurile de dezinfecție, deratizare, dezinsecție și de decontaminare a echipamentelor și utilajelor;
9. procedurile de prelevare de probe, prelucrarea și transmiterea probelor la Laboratorul Național de Referința pentru influența aviara.
4.2.2.2. GRUPELE LOCALE DE EXPERȚI
Grupele locale de experți sunt constituite din specialiști din structura Direcțiilor Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București, serviciile veterinare private locale și alte persoane ajutatoare specializate pe diferite domenii.
Un grup local de experți este constituit din cinci echipe de experți:
a) grupul de epidemiologi
b) grupul de screening
c) grupul de trasabilitate
d) grupul de stamping-out și evaluare
e) grupul de instruire.
GRUPUL DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMAT DIN:
1. șeful serviciului antiepizootic de la nivelul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București;
2. un reprezentant al serviciilor private locale;
3. medicul veterinar de stat care are responsabilitatea pentru exploatatia respectiva;
Grupul de epidemiologi lucrează împreună și sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central, evalueaza eficienta acțiunilor de dezinfecție și dezinsecție și are următoarele responsabilități: pe baza informațiilor furnizate de echipa de specialiști de sănătate animala și de echipa de trasabilitate, combinate cu informațiile primite despre exploatatiile din jur, asista postul de comandament operational asupra:
(i) posibilei origini a infectiei;
(îi) perioadei inițiale de contaminare a exploatatiei;
(iii) punctelor de risc din exploatatia contaminata și riscul pentru exploatatiile din apropiere, ținând cont de răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin miscari de păsări infectate;
(iv) determinării limitelor de posibila răspândire a agentului influentei aviare
GRUPUL DE SCREENING este format din specialiști din Direcția Sanitar-Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București.
1. Screening-ul de inventariere - se executa la începutul fazei de prealerta, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecție, cat de repede posibil, și inventarierea numărului de păsări din aceasta zona;
2. Screening-ul în perioada de suspiciune și control - se efectuează pentru a avea o situație exactă a pasarilor moarte, ucise, suspecte de boala, suspecte de contaminare și a animalelor nereceptive din zona de protecție;
3. Screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecție și zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantina.
GRUPUL DE TRASABILITATE - realizează, în funcție de miscarile de animale vii, produse animaliere și de origine animala, persoane, furaje și alte materii și materiale ce pot constitui purtători de virus al influentei aviare și în funcție de perioada maxima a posibilei contaminari:
(i) trasabilitatea "amonte" și trasabilitatea "aval" de exploatatia contaminata, în timp și spațiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploatatiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubație și după suspiciunea bolii în exploatatie;
(îi) tine sub observatie exploatatiile "de contact" și toate exploatatiile suspecte până la eliminarea suspiciunii influentei aviare;
(iii) recolteaza probele necesare examenului de laborator și utilizează probele prelevate din exploatatia contaminata, pentru a determina originea virusului influentei aviare prin metode de biotehnologie și durata în timp între contaminare, suspiciune și diagnostic;
GRUPUL DE STAMPING-OUT ȘI EVALUARE are următoarele responsabilități:
(i) coordonează uciderea pasarilor susceptibile din exploatatia contaminata;
(îi) determina valoarea pasarilor, a furajelor, a ustensilelor și a altor materiale ce se supun distrugerii;
(iii) determina valoarea produselor de origine animala ce se distrug;
(iv) supervizeaza prima dezinfecție, dezinfectiile periodice și controlează eficienta dezinfectiei și a dezinsectiei finale.
GRUPUL DE INSTRUIRE realizează instruirea personalului din focar privind depistarea și aplicarea măsurilor de control al bolii. Grupul local de experți realizează, de asemenea:
(i) întocmirea, împreună cu șeful Centrului Local de Lupta contra Influentei Aviare, a raportului epizootie periodic;
(îi) avizarea recoltarilor de probe în zonele de protecție și de supraveghere.
4.2.2.3. GRUPELE DE INFORMARE
Grupele de informare au următoarele responsabilități:
1. preiau toate informațiile referitoare la situația din focar;
2. răspund la apelurile populației și furnizează informații pentru mass-media.
Raportul epizootie trebuie să conțină:
a) situația în zona infectata;
b) speciile de păsări sensibile și metodele de creștere;
c) numărul de păsări cu semne clinice, suspecte de boala, suspecte de contaminare și numărul de cazuri;
d) detalii privind mărimea și amplasarea exploatatiei, relațiile cu alte exploatații, existenta soselelor naționale ori a drumurilor principale în apropiere;
e) situația meteorologica locală și mijloacele de legătură cu cea mai apropiată statie meteorologica;
f) evaluarea necesităților materiale și de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operational.
Grupul local de experți este la dispoziția postului de comandament operational și în fiecare seara îl informează asupra:
a) evoluției focarului;
b) aplicarea dispozițiilor primite;
c) aspectelor particulare apărute;
d) solicita resursele materiale și de personal pentru următoarele acțiuni;
e) preia de la postul de comandament operational dispozițiile pentru a doua zi.
5. RESURSE DE PERSONAL
5.1. La nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor va exista situația la zi nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
a) Comandamentul Antiepizootic Central;
b) Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor;
c) Comisia Centrala pentru Epizootii, Contaminare Radioactiva, Chimica și Biologica a Produselor Vegetale și Animale;
d) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor conducerea de coordonare și conducerea executivă:
(i) Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
(îi) Vicepreședinții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
(iii) Directorii Generali ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
(iv) Directorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
(v) Șefii de serviciu din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
(vi) toți specialiștii din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și funcțiile acestora.
e) Institutele centrale de profil:
(i) conducerea;
(îi) toți specialiștii din cele trei institute;
f) Celula de criza;
g) Centrul Național de Lupta contra Influentei Aviare;
h) Grupul Național de Experți:
(i) echipa de epidemiologi;
(îi) echipa de specialiști de sănătate animala.
5.2. La nivelul Direcțiilor Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București, va exista situația la zi și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
a) Comandamentul Antiepizootic Județean;
b) Comisia Judeteana pentru Prevenirea Dezastrelor;
c) Direcția Sanitar-Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București:
1. conducerea:
- director executiv;
- directori executivi adjuncți;
- șefii de serviciu:
(i) antiepizootic;
(îi) de igiena și sănătate publică;
(iii) ceilalți specialiști;
d) Centrul Local de Lupta contra Influentei Aviare,
e) Grupul local de experți:
(i) echipa de epidemiologi;
(îi) echipa de screening;
(iii) echipa de trasabilitate;
(iv) echipa de stamping-out și evaluare,
(v) echipa de instruire,
(vi) alți experți.
ACORDURI DE COLABORARE
1. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor a elaborat și agreat, împreună cu Colegiul Medicilor Veterinari din România, acordul de colaborare ce implica participarea directa a medicilor veterinari concesionari la toate acțiunile implicate de prezentul program.
2. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor a încheiat acorduri de colaborare cu:
a) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;
b) Ministerul Administrației și Internelor;
c) Ministerul Apărării Naționale;
d) Ministerul Sănătății.
3. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor a încheiat cu conducerile direcțiilor medicale din ministerele în care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea particulară a prevederilor prezentului program în unitățile cu animale ce aparțin acestor ministere.
4. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor și Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București au dreptul sa angajeze temporar personal calificat și necalificat pentru punerea în aplicare operativă măsurilor specifice și generale de control al bolii.
6. RESURSE DE ECHIPAMENTE ȘI FACILITĂȚI
6.1. FACILITĂȚI MATERIALE
6.1.1. La nivelul Centrului Național de Lupta contra Influentei Aviare și la nivelul Centrelor Locale de Lupta contra Influentei Aviare, trebuie să existe, suplimentar de cele menționate deja, următoarele:
a) echipament de protecție;
b) dezinfectante eficiente față de virusul influentei aviare, detergenti și sapun;
c) pompe de curatare și dezinfecție, lopeti, razuri;
d) personal instruit pentru uciderea pasarilor și substanțe letale;
e) echipament de necropsie și prelevare de probe;
f) afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere;
g) harti detaliate;
h) echipament de vaccinare.
6.1.2. În stoc va trebui sa existe:
a) echipament de protecție;
b) dezinfectante eficiente față de virusul influentei aviare, detergenti și sapun;
c) pompe de curatare și dezinfecție, lopeti, razuri;
d) personal instruit pentru uciderea pasarilor și substanțe letale;
e) mijloace de ucidere și eutanasiere;
f) echipament de necropsie și de prelevare de probe;
g) afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere;
h) harti detaliate;
i) echipament de vaccinare.
6.1.3. Echipamentele și materialele stocate vor fi menținute corespunzător și vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare în vederea înlocuirii.
6.1.4. Echipamentele, materialele și serviciile care trebuie asigurate pe bază de contract sunt:
a) vehicule diferite;
b) escavatoare;
c) materiale combustibile;
d) pompe diferite pentru spalare sub presiune și dezinfecție;
e) cisterne pentru apa;
f) generatoare electrice;
g) arzatoare pentru flambare;
h) mijloace de procesare a cadavrelor și deșeurilor;
i) servicii de strangere și eutanasiere a animalelor;
j) servicii de colectare și neutralizare a deșeurilor animale;
k) servicii de curățire a adaposturilor, spațiilor de cazare sau a altor locuri de stationare sau de trecere a animalelor;
l) servicii de colectare și neutralizare a materiilor și materialelor posibil purtătoare de contagiu (dejectii, furaje, asternut etc.);
m) servicii de dezinfecție, dezinsecție, deratizare.
6.2. DREPTURI DE ACCES
Medicii veterinari care au responsabilitatea punerii în aplicare a măsurilor specifice și a celor generale trebuie să aibă acces la:
1. vehicule;
2. combustibili;
3. utilaje de dezgropare și îngropare;
4. aruncatori cu flacari (pentru sterilizarea metalelor);
5. echipament de pulverizare și alte mijloace de sanitatie.
6.3. MIJLOACE DE TRANSPORT AL CARCASELOR ȘI DEȘEURILOR
Dacă nu exista posibilitatea ca deșeurile, cadavrele și carcasele de păsări tăiate sau ucise să fie procesate și distruse pe loc, acestea vor fi transportate la unități de procesare specializate. Autoritatea sanitară veterinara trebuie să aibă acces la mijloace de transport specializate pentru acest tip de transport.
6.4. MIJLOACE DE TRANSPORT AL PROBELOR LA LABORATOR
6.5. MIJLOACE DE BIROTICA ȘI DE INSTRUIRE
a) materiale de birotica;
b) aparatura de birotica.
6.6. MIJLOACE MATERIALE DE INSTRUIRE (a se vedea în Manualul de Instrucțiuni)
6.7. MIJLOACE DE CURATARE, DEZINFECȚIE ȘI DEZINSECȚIE (a se vedea în Manualul de Instrucțiuni)
6.8. MIJLOACE DE UCIDERE ȘI EUTANASIERE (a se vedea în Manualul de Instrucțiuni)
6.9. ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE
a) salopete sau combinezoane;
b) halate;
c) bonete;
d) manusi de examinare (cauciuc rezistent);
e) manusi prelevare probe;
f) galosi sau cizme de cauciuc;
g) complet masca-ochelari.
Pentru personalul tehnic instruit, desemnat să efectueze la locul de intervenție operațiuni de decontaminare, în plus:
a) combinezon sau sort cauciucat;
b) ochelari de protecție;
c) masca de protecție;
d) manusi de dezinfecție (rezistente la substanțe decontaminante uzual folosite).
Dimensiunile echipamentului destinat acestor acțiuni vor fi potrivite fiecărui membru al echipelor de experți locali sau naționali și se vor păstra sub forma de set individual, în saci de plastic etichetati cu numele utilizatorilor, alături de trusele destinate recoltarii de probe în locuri special destinate și închise, la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, în afară orelor de program, ofițerii de serviciu.
Este interzis a se da echipamentului de intervenție alte utilizări.
După utilizare, echipamentul folosit este, după caz, fie sterilizat prin fierbere și rămâne în incinta cu păsări afectate în vederea utilizării în acțiuni de intervenție în presupusul focar, fie ambalat în saci de plastic dubli care vor fi supuși separat dezinfectiei chimice exterioare și se vor decontamina prin autoclavare în laborator.
6.10. MIJLOACE DE PROCESARE CARCASE ȘI DEȘEURI (a se vedea în Manualul de Instrucțiuni).
7. MANUALUL OPERATIONAL PENTRU INFLUENTA AVIARA
7.1. Prevenirea bolii se realizează, în principal, prin metode de supraveghere activa și pasiva, supravegherea migratiei de păsări, supravegherea specială în biotopurile constituite pe teritoriul României (Delta Dunării, cele doua balti mari ale Dunării și lunca Dunării) și prin metode de profilaxie generală. Încercările de profilaxie specifică utilizate în unele tari din Asia (Pakistan, Cambodgia, Tailanda, în Mexic și sub forma de pilot în Italia) nu au dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restrictionat utilizarea vaccinurilor, condiționată de aprobarea acestuia. S-au întreprins, de asemenea, măsuri în conjunctie cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oameni. În acest sens sau raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul influentei aviare. Aceste măsuri sunt necesare, având în vedere interferentele genetice între virusul influentei aviare și virusul influentei umane.
7.1.1. Profilaxie generală: pentru prevenirea introducerii și difuzării influentei aviare în exploatatiile avicole se instituie și se mențin permanent următoarele măsuri de profilaxie generală:
a) imprejmuirea exploatatilor avicole, astfel ca în incinta acestora sa nu poată pătrunde persoane, vehicule și animale, decât printr-o intrare special amenajată aflată sub control sanitar-veterinar;
b) construirea și amenajarea la intrarea în exploatatia avicola a unui filtru sanitar veterinar, dimensionat în raport cu numărul personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor și incaltamintei de strada cu echipament de protecție antiepizootica;
c) interzicerea intrării în exploatatia avicola a persoanelor care nu lucrează direct în procesul de producție, cu excepția organelor de control, care vor respecta condițiile obligatorii de filtru sanitar;
d) respectarea regulilor sanitare veterinare și de zooigiena privind popularea, hranirea, exploatarea și transportul pasarilor;
e) interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatatiei, precum și desfășurarea altor activități diferite de specificul acesteia;
f) menținerea obligatorie în carantina profilactica a pasarilor ce urmează să fie introduse în exploatatie;
g) asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incinta;
h) organizarea și amenajarea conform regulilor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animala și furajelor;
i) evacuarea dejectiilor și depozitarea lor, astfel încât sa nu constituie surse de poluare;
j) aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție;
k) solicitarea avizului autorității sanitare veterinare, la fiecare introducere de noi efective în exploatatiile avicole, la livrarea și trecerea pasarilor de la o categorie la alta, lotizari și alte miscari de efective;
l) anunțarea imediata a medicului veterinar oficial la apariția sau suspiciunea unei boli transmisibile;
m) până la sosirea medicului veterinar se vor lua măsuri de izolare a pasarilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;
n) se interzice vânzarea și scoaterea din incinta a produselor de origine animala, furajelor, gunoiului și altor materiale, până la clarificarea situației epidemiologice a exploatatiei;
o) se va urmări permanent și în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice și necropsice în vederea depistarii la timp a primelor suspiciuni de boala, luându-se măsuri pentru stabilirea rapida a diagnosticului, prin examene de laborator;
p) în exploatatiile indemne se vor introduce oua pentru incubat, pui de o zi și tineret de înlocuire, numai din unități indemne;
q) în zona de protecție a exploatatiei, cu o raza de cel puțin 3 km se va asigura supravegherea și menținerea sănătății efectivelor de păsări din gospodăriile populației, prin depistari periodice și vaccinari de întreținere;
r) orice mișcare interjudeteana a efectivelor de păsări va fi avizată de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, prin Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și a municipiului București implicate;
s) exploatatiile avicole au obligația să respecte tehnologia de creștere și tehnologia sanitară veterinara, conform legislației în vigoare;
t) se va organiza supravegherea sanitară veterinara permanenta a pasarilor ce se aduc în târguri, piețe, expoziții;
u) supravegherea activa și pasiva specială privind migratiile de păsări sălbatice în biotopuri din România, asociata cu instituirea unui program special de supraveghere a efectivelor de păsări sălbatice și domestice din biotopurile constituite în România, menționate anterior;
v) periodic, la intervale de cel mult o săptămâna, din exploatatiile avicole și după caz, din gospodăriile populației, se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinara;
x) expedierea probelor și interpretarea rezultatelor revin autorității sanitare veterinare competente, prin medicul veterinar oficial;
y) în cazul diagnosticarii influentei aviare în exploatatia avicola sau în zonele de protecție ale acesteia, de minimum 3 km, medicii veterinari care asigura asistența sunt obligați să se informeze reciproc în mod operativ, pentru a stabili și aplica cu sprijinul comandamentelor antiepizootice locale și cel județean, măsurile ce se impun.
7.1.2. Profilaxie specifică: profilaxia specifică utilizata în unele tari din Asia (Pakistan, Cambodgia, Tailanda, în Mexic și sub forma de pilot în Italia) nu a dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restrictionat utilizarea vaccinurilor, condiționată de aprobarea acestuia. S-au întreprins, de asemenea, măsuri în conjunctie cu OMS pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oameni. În acest sens s-au raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul influentei aviare. Aceste măsuri sunt necesare având în vedere interferentele genetice între virusul influentei aviare și virusul influentei umane.
7.2. Combaterea bolii:
7.2.1. În exploatatia avicola suspecta de contaminare se instituie următoarele măsuri:
1. medicul veterinar oficial va asigura notificarea obligatorie și imediata a suspiciunii influentei aviare către autoritatea sanitară veterinara teritorială;
2. se va face o înregistrare a tuturor categoriilor de păsări indicând numărul pasarilor domestice care au murit, numărul celor care prezintă semne clinice; înregistrarea va fi efectuată zilnic pentru a tine evidenta puilor eclozionati sau care au murit pe parcursul perioadei de suspiciune;
3. se vor trimite de urgenta la laborator probe pentru precizarea diagnosticului;
4. păsările din exploatatia suspecta vor rămâne în adăposturile existente, evitandu-se contactul cu alte păsări;
5. nici o pasare nu va intra sau ieși din exploatatie;
6. toate miscarile de persoane, animale, vehicule, ustensile, din și înspre exploatatie, de carne de pasare, de furaje, deșeuri, asternut, gunoi sau orice ar putea transmite virusul influentei aviare se vor face cu avizul autorității sanitar veterinare teritoriale;
7. întreaga producție de oua, indiferent de profilul fermei contaminate (selecție, reproducție sau producție pentru consum) se va dirija până la elucidarea diagnosticului spre o întreprindere abilitata pentru fabricarea și/sau prelucrarea produselor din oua, în condiții de supraveghere de către autoritatea sanitară veterinara teritorială;
8. se vor folosi mijloace corespunzătoare de dezinfecție la intrarea și ieșirea din halele de păsări precum și din exploatații;
9. se va efectua o ancheta epidemiologica în conformitate cu
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare.
7.2.2. După confirmarea oficială a diagnosticului de influența aviara, se notifica imediat boala prin telefon, fax, telex la: Direcția Sanitar-Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala, Oficiul Internațional de Epizootii și Comisia Europeană, Secretariatul "Acordului pentru aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului. În exploatatia avicola în care s-a confirmat oficial prezenta influentei aviare se instituie următoarele măsuri sanitare veterinare:
a) toate păsările din exploatatie se sacrifica pe loc fără întârziere; toate păsările care au murit sau au fost sacrificate, precum și toate ouăle se distrug; aceste operații se vor efectua în asa fel încât sa reducă riscul răspândirii bolii;
b) orice material sau deseu cum ar fi furajele, asternutul sau gunoiul de grad susceptibil de a fi contaminat vor fi distruse sau tratate corespunzător. Acest tratament va asigura distrugerea virusului influentei aviare, efectuat în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial;
c) atunci când păsările domestice dintr-o exploatatie au fost tăiate în cursul perioadei probabile de incubație a bolii, carnea provenită de la aceste păsări va fi, oriunde este posibil, identificata și distrusa;
d) ouăle de incubație livrate sau transferate din exploatatie în cursul perioadei probabile de incubație vor fi identificate și distruse. Puii care au eclozionat din aceste oua vor fi plasati sub supraveghere sanitară veterinara, iar ouăle de consum livrate în timpul perioadei probabile de incubație a bolii, care au fost transferate din exploatatie, vor fi identificate și distruse, cu excepția celor care au fost anterior dezinfectate corespunzător;
e) după efectuarea operațiunilor prezentate la punctele a) și b), spațiile folosite pentru cazarea pasarilor, împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru transport și toate echipamentele posibil a fi contaminate vor fi curatite și dezinfectate în conformitate cu legislația sanitară veterinara în vigoare;
f) nici o pasare nu va fi reintrodusa în exploatatie decât după cel puțin 21 zile de la terminarea acțiunilor prevăzute la punctul e);
g) efectuarea anchetei epidemiologe, care va avea în vedere: perioada de timp în care influența aviara ar fi putut exista în exploatatie sau în voliera de porumbei; originea posibila a influentei aviare în exploatatie sau voliera de porumbei și identificarea altor exploatații sau voliere în care se găsesc păsări domestice, porumbei sau alte păsări ținute în captivitate care ar putea fi infectate sau contaminate din aceeași sursa; interzicerea circulației personalului, pasarilor domestice, porumbeilor sau a altor păsări ținute în captivitate, a altor animale, vehicule, oualor, carnii și carcaselor, precum și a oricăror ustensile sau materiale care pot vehicula virusul influentei aviare din sau spre exploatatia sau voliera respectiva;
h) prelevarea de probe de la palmipede pentru a surprinde eventualele infectii oculte ce pot apare la speciile din aceasta familie.
7.2.3. Direcția Sanitar-Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor judeteana poate extinde măsurile prevăzute mai sus la alte exploatații invecinate dacă localizarea, configurația lor sau contactul cu exploatatia în care boala a fost confirmată oferă suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare. Pentru a asigura coordonarea integrală a măsurilor necesare eradicarii influentei aviare, cat mai repede posibil, va fi constituit un grup de criza. Autoritatea Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor va institui, în jurul exploatatiei infectate, o zona de protecție cu o raza de cel puțin 3 km care este inclusă într-o zona de supraveghere cu o raza de cel puțin 10 km. La instituirea acestor zone se va tine cont de factorii geografici, administrativi, ecologici și epidemiologici legați de influența aviara precum și de posibilitățile de monitorizare.
7.2.4. În zona de protecție sanitară veterinara se aplică următoarele măsuri:
1. identificarea tuturor exploatațiilor din zona care dețin păsări domestice și sălbatice în captivitate;
2. inspecții periodice la toate exploatatiile din zona care dețin păsări, examinarea clinica a acestora, iar dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examen de laborator;
3. păsările să fie crescute în hale și adaposturi care să poată fi izolate;
4. la intrarea și ieșirea din exploatatie sa existe mijloace de dezinfecție corespunzătoare;
5. să fie pusă sub control circulația persoanelor care manipuleaza păsări, carcase de pasare și oua, vehiculele cu care se transporta păsările, carcasele și ouăle în interiorul zonei; transportul pasarilor va fi interzis cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau calea ferată;
6. se va interzice transferul de păsări sau oua de incubat din exploatatia de origine, cu excepția celui autorizat de autoritatea sanitară veterinara;
7. transportul asternutului sau a dejectiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;
8. vor fi interzise târgurile, piețele, expozițiile sau alte forme de aglomerare a pasarilor domestice sau a altor păsări. Măsurile se vor menține cel puțin 21 zile de la efectuarea măsurilor de curățenie și dezinfecție preliminară în zona infectata; după această perioadă, zona de protecție va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinara;
9. prelevarea de probe pentru supravegherea activa palmipedelor din aceasta zona;
10. în cazul în care zona de protecție este constituită sau cuprinde și biotopuri pentru păsările migratoare ce ajung în România, se vor întreprinde vânători dirijate pentru capturarea de specii din păsările migratoare, de la care se vor preleva probe pentru supraveghere activa specială. La aceste vânători va participa obligatoriu un medic veterinar ce are responsabilitatea prelevarii probelor menționate.
7.2.5. În zona de supraveghere sanitară veterinara se vor menține aceleași măsuri.
1. identificarea tuturor exploatațiilor din zona care dețin păsări domestice;
2. controlul circulației pasarilor și oualor de incubat din interiorul zonei;
3. interzicerea circulației pasarilor domestice în afară zonei pe parcursul primelor 15 zile cu excepția transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinara; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoțită de un marcaj special de salubritate;
4. interzicerea circulației oualor de incubat în afară zonei, cu excepția celor destinate unei stații de incubație desemnate de autoritatea sanitară veterinara; înainte de expediere ouăle și ambalajele trebuie dezinfectate;
5. interzicerea circulației asternutului și dejectiilor în afară zonei;
6. interzicerea targurilor, piețelor, expozițiilor și altor aglomerari de păsări;
7. se interzice transportul pasarilor cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau cai ferate. Măsurile se aplică cel puțin 30 zile de la efectuarea operațiunilor de curățenie și dezinfecție în exploatatia infectat;
8. în cazul în care zona de protecție este constituită sau cuprinde și biotopuri pentru păsările migratoare ce ajung în România, se vor întreprinde vânători dirijate pentru capturarea de specii din păsările migratoare, de la care se vor preleva probe pentru supraveghere activa specială. La aceste vânători va participa obligatoriu un medic veterinar ce are responsabilitatea prelevarii probelor menționate.
7.3. Măsurile de combatere a influentei aviare, sunt reglementate de:
a)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;
b)
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare.
8. SUPRAVEGHEREA ȘI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
8.1. Laboratoare naționale de referința și de diagnostic pentru influența aviara:
Examenele de laborator pentru diagnosticul influentei aviare sunt efectuate în laboratoarele sanitare veterinare județene autorizate și acreditate.
Rezultatele acestora vor fi confirmate de Laboratorul Național de Referința pentru influența aviara din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala.
Sarcinile și responsabilitățile laboratorului național de referința pentru influența aviara vor fi:
a) Asigurarea legăturii cu Laboratorul de Referința pentru influența aviara al Comunității Europene cu referire la standardele și metodele de diagnostic al influentei aviare și diagnosticul diferential.
b) Sprijinirea activității laboratoarelor județene prin:
(i) instructaje periodice;
(îi) organizarea de teste comparative periodice de diagnostic al influentei aviare.
c) Furnizarea informațiilor și efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:
(i) colectarea datelor privind informațiile și metodele de diagnostic și de diagnostic diferential utilizate și transmiterea acestora la autoritatea veterinara centrala a României;
(îi) elaborarea și implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioară a experților în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic.
Laboratorul național de referința pentru influența aviara va funcționa în conformitate cu condițiile recunoscute de stricta securitate, asa cum sunt indicate în standardele minime pentru laboratoarele care lucrează cu virusul influentei aviare.
Laboratorul de referința pentru influența aviara va formula și va recomanda măsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele județene pentru diagnosticul influentei aviare, în conformitate cu standardele minime în domeniu.
8.2. Ambalarea, transportul și asigurarea securității probelor pe timpul transportului
Probele care conțin material viral cu mare potențial infectant se protejeaza prin închiderea în cutii de plastic etanse, în vata imbibata cu soluții dezinfectante. Probele astfel recoltate se ambaleaza după individualizare în cel puțin două pungi de plastic. Pe ambalajul exterior se fixează o eticheta cu următorul conținut:
PERICOL - Pachetul se deschide doar de persoane autorizate.
Pe acest ambalaj exterior se aplică primele sigilii și se dezinfecteaza. Pachetul astfel ambalat și sigilat se introduce în lada izoterma prevăzută cu brichete refrigeratoare sau în termosuri cu cuburi de gheața.
Lada izoterma sau termosurile se inchid și se sigileaza, efectuandu-se dezinfectia exterioară a acestora.
Nota de însoțire va avea mențiunea URGENTA - solicitare de examene de diagnostic pentru A 150.
În afară datelor curente, pe nota de însoțire eliberata de Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene se va menționa obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data și ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea și dezinfectia ambalajelor ce conțin probe, precum și numele persoanei răspunzătoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegația celor ce însoțesc probele se va menționa data și ora la care acestea au fost predate.
Echipamentul folosit de către cei care au examinat animalele și au recoltat probe, precum și restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare, se introduc în sacii de plastic care vor fi dezinfectati la exterior și sigilati. Acești saci se deschid doar în camera de autoclavare din laboratorul județean.
Probele recoltate și ambalate se vor recolta în cel mai scurt timp posibil la laboratorul județean sau la Laboratorul național de referința pentru influența aviara.
Metode de diagnostic utilizate:
1. Izolarea și identificarea virusului influentei aviare;
2. Teste serologice: testele de hemaglutinare, inhibare a hemaglutinarii și seroneutralizare în gel de agar.
9. VACCINAREA DE NECESITATE - ÎNCERCĂRI DE IMUNIZARE
Încercările de profilaxie specifică utilizate în unele tari din Asia (Pakistan, Cambodgia, Tailanda, în Mexic și sub forma de pilot în Italia) nu au dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restrictionat utilizarea vaccinurilor, condiționată de aprobarea acestuia. S-au întreprins, de asemenea, măsuri în conjunctie cu OMS pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oameni. În acest sens s-au raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul influentei aviare. Aceste măsuri sunt necesare având în vedere interferentele genetice între virusul influentei aviare și virusul influentei umane.
10. SISTEMUL NAȚIONAL DE COMPENSARE
Legea nr. 381/2002
privind acordarea despăgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura, modificată prin
Ordonanța Guvernului nr. 7/2004
privind, prevede:
a) Acordarea despăgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura; se prevede, la Cap. I art. 1, ca "sunt considerate calamitati naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a bolilor, pe areale extinse".
b) La art. 2 se prevede că "Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamitati naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor", pesta porcina clasica fiind inclusă în această categorie.
c) La art. 4 se precizează ca "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli", "ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2".
d) Conform art. 8, "Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale," și "despăgubirea reprezintă maximum 80% din valoarea de asigurare".
e) Conform art. 9, "Constatarea pagubelor se face în prezenta producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".
11. INSTRUIRE
Personalul sanitar veterinar și personalul auxiliar implicat în punerea în aplicare a programului de contingenta pentru influența aviara trebuie instruit periodic cu privire la procedurile specifice ce urmează a fi aplicate.
Instruirea trebuie să aibă doua niveluri:
a) instruirea a grupelor de experți;
b) instruirea celuilalt personal implicat.
Cursurile de instruire trebuie să includă prezentarea, dacă este posibil în sistem animat, a aspectelor clinice, lezionale, epidemiologice și a celor privind prevenirea și controlul bolii, precum și aspecte privind ancheta epidemiologica.
De asemenea, vor fi prezentate aspecte privind sanitatia, ecarisarea și procesarea deșeurilor, realizarea supravegherii veterinare, a activităților de screening și a procedurii de trasabilitate.
Trebuie prezentate și aspecte privind notificarea bolii, realizarea publicității și implementarea mijloacelor specifice de avertizare a populației.
În același timp se vor prezenta aspecte legate de ecologia pasarilor migratoare, traseele, perioadele și speciile de migrare, pentru păsările migratoare ce ajung în România, precum și posibilitatea supravegherii active a acestora și a palmipedelor domestice.
Este absolut imperios necesar să se prezinte cursanților aspecte ale interferentei dintre influența aviara și patologia umană, precum și elemente referitoare la analiza de risc vizând păsările migratoare, în relație cu influența aviara.
12. PUBLICITATE ȘI AVERTIZARE PUBLICA
În cadrul celor patru facultăți de medicina veterinara de stat și a celei private sunt prezentate în detaliu aspectele de informare și instruire privind influența aviara.
De asemenea, viitorii medici veterinari sunt instruiti în ceea ce privește cunoștințele necesare de epidemiologie și economie veterinara în relație cu influența aviara.
În același context, medicii veterinari sunt instruiti privind aspectele legislative referitoare la bolile transmisibile ale animalelor, inclusiv influența aviara și implicit privind noua legislație transpusa din cea comunitara.
Se efectuează instruiri periodice privind sistemul rapid de alerta, analiza de risc privind importul de animale și sistemul de notificare ADNS.
Se editează periodic "Jurnalul Medicilor Veterinari" în care sunt prezentate inclusiv aspecte legate de bolile transmisibile ale animalelor.
În cotidianele centrale apar în mod frecvent articole vizând sănătatea animalelor.
La radio și televiziune exista o emisiune saptamanala în care sunt discutate și aspecte veterinare, iar ori de câte ori apare o problemă de sănătate a animalelor sau de sănătate publică, serviciile veterinare și pentru siguranța alimentelor informează prompt populația asupra acestor aspecte.
MANUALUL DE INSTRUCȚIUNI PENTRU INFLUENTA AVIARA
FIȘA NR. 1
PREALERTA - ANUNȚAREA SUSPICIUNII DE INFLUENTA AVIARA
1. Numele și adresa persoanei care primește raportul;
2. Numele, adresa și numărul de telefon al persoanei ce raportează suspiciunea de influența aviara;
3. Data și ora raportarii;
4. Detalii despre exploatatia în care este suspectata boala:
a) Adresa, număr de telefon, numărul de înregistrare;
b) Harta zonei;
c) Nume, adresa, număr telefon al proprietarului de păsări/exploatatie;
d) Numele, adresa, numărul de telefon al medicului veterinar;
e) Categoria și numărul aproximativ de păsări din exploatatie;
f) Categoria și numărul de păsări la care este suspectata influența aviara.
5. Numărul de referința alocat cazului;
6. Numele, adresa și numărul de telefon al inspectorului veterinar căruia i-a fost transmis raportul;
7. Data și ora transmiterii raportului către inspectorul veterinar;
8. Ora primului raport al inspectorului veterinar către Centrul Național de Control al Influentei Aviare;
9. Date referitoare la situația privind păsările domestice (supraveghere activa și pasiva);
10. Date referitoare la păsările migratoare (supraveghere activa și pasiva);
11. Semnatura;
12. Data și ora.
FIȘA NR. 2
MĂSURI DE RESTRICTIE DE NECESITATE IMPUSE DE SUSPICIUNEA DE BOALA
A. Măsuri privind păsările domestice
1. Numărul de referința al cazului;
2. Numele deținătorului de păsări/exploatatiei;
3. Adresa deținătorului de păsări/exploatatiei;
Subsemnatul, inspector veterinar al (titlul administrației veterinare), prin prezenta va aduc la cunoștința ca, în acord cu prevederile legislative de control al bolilor la păsările mai sus menționate, miscarea animalelor, persoanelor, produselor de la acestea, materialelor sau vehiculelor spre sau din exploatatia numita mai jos sunt supuse condițiilor menționate în aceasta nota.
4. Adresa exploatatiei;
5. Numărul de înregistrare al exploatatie: aceste restrictii vor rămâne în vigoare până la anularea printr-o nota;
6. Motivul prezentului act;
7. Nume;
8. Adresa oficială și numărul de telefon de contact al inspectorului veterinar;
B. Măsuri în relație cu păsările migratoare
9. Semnatura;
10. Data și ora.
FIȘA NR. 3
RAPORT PRELIMINAR AL GRUPULUI DE EXPERȚI ȘI INSPECTORI
A. Măsuri privind păsările domestice
1. Numărul de referința al cazului;
2. Data și ora vizitei;
3. Numele, adresa și numărul de telefon de contact al inspectorului veterinar care efectuează investigatia;
4. Adresa exploatatiei sau a locatiei în care este suspectata influența aviara;
5. Numărul de telefon;
6. Numărul de înregistrare;
7. Numele și adresa deținătorului de animale/exploatatiei;
8. Numărul de telefon;
9. Exploatatia are o zona de protecție și supraveghere;
10. Numele, adresa și numărul de telefon al medicului veterinar propriu;
11. Detalii despre păsările prezente în exploatatie;
Categoria de păsări
Total păsări în viața
Număr păsări cu
simptome
Număr păsări
moarte
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Detalii despre alte animale prezente în exploatatie;
Specii
Număr
Sunt izolate?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Semne clinice observate;
Simptome
Categoria afectată
Număr de păsări cu simptome
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Leziuni anatomo-patologice;
Leziunea
Categoria afectată
Număr de păsări cu leziuni
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Schita exploatatiei arătând amplasarea pasarilor, în particular cele cu simptome;
16. Tipul de adaposturi;
17. Lista exploatațiilor invecinate cu ferma respectiva;
18. Probe recoltate pentru diagnostic;
Proba recoltata
Categoria de păsări
Identificarea pasarii
Număr de probe
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(se va nota orice pasare ucisa în scop de diagnostic)
19. Miscarea pasarilor spre și în afară exploatatiei în ultimele 21 de zile astfel:
a) Miscarea înspre exploatatie;
Data
Categoria
Originea
Dacă prezintă simptome de
influența aviara:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) Miscarea în afară exploatatiei;
Data
Categoria
Originea
Dacă prezintă simptome de
influența aviara:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
20. Miscarea produselor de la păsări, deșeurilor și echipamentului înspre și în afară exploatatiei în ultimele 21 de zile, astfel:
a) Miscarea înspre exploatatie:
Data
Categoria
Originea
Dacă prezintă simptome de
influența aviara:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) Miscarea în afară exploatatiei;
Data
Categoria
Originea
Dacă prezintă simptome de
influența aviara:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
21. Se banuieste ca boala este prezenta în exploatatie?
22. De când se crede ca este prezenta boala?
23. Care este sursa de infectie probabila?
24. Este necesar ca măsura de precautie să se pună sub restrictie imediata alte exploatații care pot fi o sursa de infectie sau la care infectia poate fi raspandita?
Lista exploatațiilor puse
sub restrictie: Număr de
înregistrare
Adresa exploatatiei
Numele, adresa și numărul de
telefon al proprietarului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Măsuri în relație cu păsările migratoare:
a) detalii privind speciile și numărul de păsări migratoare existente în zona de protecție, în zona de supraveghere și în biotopul existent;
b) semne clinice observate la păsările migratoare;
c) situația privind supravegherea activa și pasiva specială pentru păsările migratoare;
d) situația privind supravegherea activa și pasiva specială pentru palmipedele domestice din zonele respective;
e) leziuni depistate la păsările migratoare și eventual la palmipedele domestice;
f) schita biotopului și amplasarea populatiilor de păsări în cadrul biotopului;
g) evidentierea unor relații între galinaceele și palmipedele domestice cu păsările sălbatice în cadrul biotopului;
h) identificarea miscarilor eventuale ale pasarilor migratoare în cadrul biotopului, în și din biotop (exteriorul acestuia).
C. Eventuale afectari umane (cazuri cu manifestări respiratorii acute la oamenii ce locuiesc în biotop, în special la cei care au venit în contact cu păsări migratoare sau produse ale acestora)
25. Numele inspectorului veterinar care completează raportul;
26. Semnatura;
27. Data și ora completării raportului.
FIȘA NR. 4
PRELEVAREA ȘI TRIMITEREA DE PROBE LA LABORATOR PENTRU CONFIRMAREA SAU INFIRMAREA BOLII
A. De la păsările domestice
1. Nr. de referința al cazului;
2. Adresa exploatatiei;
3. Nr. telefon;
4. Nr. de înregistrare;
5. Localizare pe harta;
6. Istoric al cazului:
a. data la care fost declarata boala;
b. data la care au fost semnalate primele semne ale bolii;
c. simptome notate de către inspectorul veterinar;
d. durata bolii;
e. sursa posibila a infectiei;
7. Păsări prezente în exploatatie;
Categoria de păsări
Total în viața
Nr. de păsări cu
semne clinice
Nr. păsări moarte
────────────────────────────────────-──────────────────────────────────────────
8. Probe trimise pentru diagnostic;
Proba
Sursa (categoria și locația
în cadrul exploatatiei
Identificarea
pasarilor
Nr. probelor
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Data și ora trimiterii probelor;
10. Metoda de trimitere a probelor către laborator;
11. Numele, adresa oficială și numărul de telefon de contact al medicului veterinar care a prelevat probele;
B. De la păsările migratoare:
a) probe prelevate în cadrul programului de supraveghere activa specială;
b) probe prelevate de la palmipede domestice;
c) probe prelevate de la păsările vanate.
C. Probe prelevate de la oameni
12. Semnatura;
13. Data.
FIȘA NR. 5
RIDICAREA MĂSURILOR DE RESTRICTIE
1. Nr. de referința al cazului:
a) numele proprietarului de păsări/exploatatiei;
b) adresa proprietarului exploatatiei: Subsemnatul, inspector veterinar la (denumirea administrației veterinare), prin aceasta, în acord cu prevederile legislative privind controlul mai sus-menționatei boli, ridic restricțiile pentru (data impunerii măsurilor de urgenta), restricțiile de mișcare a pasarilor, persoanelor, animalelor, materialelor sau vehiculelor spre și dinspre exploatatie/locatie.
2. Adresa exploatatiei/locatiei;
3. Nr. de înregistrare al exploatatiei;
4. Numele, adresa oficială și nr. de telefon de contact al inspectorului veterinar;
5. Semnatura;
6. Data și ora.
FIȘA NR. 6
RAPORTUL PRIVIND ANCHETA EPIDEMIOLOGICA
A. Privind păsările domestice
1. Nr. de referința al cazului;
2. Adresa exploatatiei infectate;
3. Nr. de telefon;
4. Nr. de înregistrare;
5. Harta de referința;
6. Numele, adresa și nr. de telefon al proprietarului;
7. Numerele de înregistrare, adresele și harta de referința a altor exploatații aflate sub același patronaj;
8. Detalii privind păsările sacrificate;
Categoria
Număr
Nr. celor cu
simptome
Descrierea
simptomelor
Nr. de probe
colectate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Data estimată a primei expuneri la virusul influentei aviare;
10. Detalii privind probele trimise;
Material
Sursa: categoria de păsări
și locația în exploatatie
Identificarea
pasarilor
Nr. probei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Au fost luate măsuri de siguranță adecvate în cadrul exploatatiei afectate, incluzând notificările și folosirea procedurilor de dezinfecție la intrarea și ieșirea din exploatatie?
12. Dacă nu, ce măsuri adiționale sunt necesare?
13. Au fost identificate probleme particulare privind îndepărtarea din exploatatia infectata a carcaselor?
14. Dacă da, ce procedura s-a urmat?
15. Au fost probleme particulare privind curățenia și dezinfectia exploatatiei infectate?
16. Dacă da, ce procedura s-a urmat?
17. Au fost luate măsuri pentru a se asigura ca alte păsări nu intră în contact cu dejectiile celor din exploatatia infectata?
18. S-a rezolvat eficient problema rozatoarelor din exploatatia infectata?
19. A fost identificata sursa de infectie a exploatatiei?
20. Următoarele exploatații sunt sub restrictie și s-au făcut vizite de supraveghere în:
a) Exploatații din care provin păsările ce au fost duse în exploatatia infectata cu 21 de zile înainte de apariția simptomelor;
b) Exploatații în care s-au deplasat ulterior vehicule care au transportat păsările către exploatatia infectata;
c) Exploatații de la care holdingul infectat a primit produse de la păsări, deșeuri, echipament sau alte materiale ce pot transmite infectia cu 21 de zile înainte de apariția simptomelor;
d) Exploatații ce au primit păsări din exploatatia infectata cu 21 de zile înainte de apariția simptomelor;
e) Exploatații vizitate cu 21 de zile înainte de apariția simptomelor de persoane care trăiesc sau lucrează în exploatatia infectata sau de veterinari ce au venit în contact cu păsări în cursul lucrului sau vizitelor efectuate;
f) Exploatații cu risc de contact direct sau indirect cu 21 de zile înainte de apariția simptomelor cu păsări din exploatatia infectata prin magazine sau centre de colectare;
g) Exploatații de păsări apropiate exploatatiei infectate;
h) Este necesar să se pună sub restrictie și supraveghere alte exploatații?
i) Dacă da, este necesar să fie furnizată o lista a acestora?
j) Ce recoltare de probe se recomanda pentru exploatatiile aflate în supraveghere?
k) E recomandat ca în exploatatiile cu risc particular de expunere la infectie să fie efectuată uciderea pasarilor susceptibile ce nu prezintă încă semne clinice de boala?
B. Privind păsările sălbatice și cele migratoare
a) Data estimată a primei expuneri la virusul influentei aviare;
b) A fost identificata sursa de infectie pentru păsările migratoare și cele sălbatice?
c) Ce recoltare de probe s-a întreprins pentru păsările migratoare și palmipedele domestice din biotop?
d) S-a efectuat analiza de risc pentru păsările migratoare în relație cu influența aviara?
21. Numele, adresa și numărul de telefon al persoanei ce a completat acest document;
22. Semnatura;
23. Data.
FIȘA NR. 7
PROCEDURI DE DIAGNOSTIC
1. Diagnosticul de supraveghere a influentei aviare se realizează în conformitate cu prevederile "Programului acțiunilor strategice de prevenire și combatere a bolilor la animale", prin supravegherea serologica a efectivelor de păsări din exploatatiile avicole, gospodăriile populației și a efectivelor de păsări din import.
2. Diagnosticul de confirmare sau infirmare a influentei aviare se realizează prin:
a) examene virusologice de izolare a virusului influentei aviare din probe de organe provenite de la păsări moarte sau păsări ucise în scop de diagnostic și probe de tampoane traheale și tampoane cloacate recoltate de la păsări vii;
b) identificarea virusului prin reactia de inhibare a hemaglutinarii, utilizând un antiser de referința contra influentei aviare și seroneutralizare pe gel de agar;
c) testul patogenitatii intracerebrale efectuat pe păsări SPF în vârsta de o zi.
FIȘA NR. 8
PROCEDURA DE NOTIFICARE INTERNA ȘI INTERNATIONALA
Prezenta este întocmită în conformitate cu prevederile Codului Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre Titlul 1.2 - Notificări și informații epizootologice,
art. 1.2.0.3, precum și în baza Ordinului nr. 156 din 27 decembrie 1999
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor (transpune
Directiva 82/894/CEE
), completat
Ordinul nr. 77 din 15 august 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor.
Administrația veterinara centrala a României trebuie să adreseze la OIE:
1. O declarație sub forma unei telegrame, telex sau telecopie, în 24 de ore:
a) de la prima aparitie a influentei aviare sau de la reaparitia acesteia în România sau într-o zona a tarii considerată până în acel moment ca indemna;
b) de la orice noua constatare ce se referă la influența aviara, care are importanța epidemiologica pentru alte tari;
c) de la suspiciunea influentei aviare, dacă aceasta suspiciune constituie o noutate importanța din punct de vedere epidemiologie pentru celelalte tari;
d) de la orice noua constatare ce se referă la o boala ce nu figurează în fosta Lista A, dar prezintă o importanța epidemiologica extraordinară pentru alte tari.
2. Notificării efectuate conform pct. 1 de mai sus îi va urma un raport săptămânal prin telegrama, telex sau telecopie, cu informații complementare asupra evoluției situației, justificând declarația de urgenta. Expedierea rapoartelor saptamanale va continua până când boala este eradicata sau până când situația este suficient stabilizata. În aceasta situație, va trimite la OIE rapoarte lunare conform pct. 3.
3. Un raport lunar asupra absentei sau apariției și evoluției influentei aviare, precum și asupra datelor privind bolile neînscrise în lista, dar având importanța epidemiologica pentru alte tari;
4. Un raport anual asupra bolilor din Listele A și B și oricăror altor boli cu importanța socio-economică sau un interes veterinar major.
FIȘA NR. 9
PROCEDURA ȘI ACȚIUNI DE INSTITUIRE A ZONELOR DE PROTECȚIE ȘI SUPRAVEGHERE
1. Zona de protecție și zona de supraveghere se stabilesc în conformitate cu "Norma sanitară veterinara privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare", transpusa prin
Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 .
2. Direcția Sanitar-Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor va institui, în jurul exploatatiei infectate, o zona de protecție cu o raza de cel puțin 3 km care este inclusă într-o zona de supraveghere cu o raza de cel puțin 10 km. Se vor stabili granitele acestor zone, căile de acces și punctele de control, se vor interzice accesul în aceste zone și organizarea de târguri, expoziții, piețe de păsări.
3. În zona de protecție se aplică următoarele măsuri:
a) identificarea tuturor exploatațiilor din zona care dețin păsări domestice și sălbatice în captivitate;
b) inspecții periodice la toate exploatatiile din zona care dețin păsări, examinarea clinica a acestora, iar dacă este necesar recoltarea de probe pentru examen de laborator;
c) păsările să fie crescute în hale și adaposturi care să poată fi izolate;
d) la intrarea și ieșirea din exploatatie sa existe mijloace de dezinfecție corespunzătoare;
e) să fie pusă sub control circulația persoanelor care manipuleaza păsări, carcase de pasare și oua, vehiculele cu care se transporta păsările, carcasele și ouăle în interiorul zonei; transportul pasarilor va fi interzis cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau calea ferată;
f) se va interzice transferul de păsări sau oua de incubat din exploatatia de origine, cu excepția celui autorizat de autoritatea sanitară veterinara;
g) transportul asternutului sau a dejectiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;
h) vor fi interzise târgurile, piețele, expozițiile sau alte forme de aglomerare a pasarilor domestice sau a altor păsări;
i) supravegherea activa specială a palmipedelor;
j) supravegherea activa specială pentru păsările migratoare și păsările sălbatice din biotop, în cazul în care zona se constituie în acest areal.
4. Măsurile se vor menține cel puțin 21 zile de la efectuarea măsurilor de curățenie și dezinfecție preliminară în zona infectata; după această perioadă zona de protecție va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinara.
5. În zona de supraveghere sanitară veterinara se vor aplica următoarele măsuri:
a) identificarea tuturor exploatatilor din zona care dețin păsări domestice;
b) controlul circulației pasarilor și oualor de incubat din interiorul zonei;
c) interzicerea circulației pasarilor domestice în afară zonei pe parcursul primelor 15 zile cu excepția transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinara; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoțită de un marcaj special de salubritate;
d) interzicerea circulației oualor de incubat în afară zonei, cu excepția celor destinate unei stații de incubație desemnate de autoritatea sanitară veterinara; înainte de expediere ouăle și ambalajele trebuie dezinfectate;
e) interzicerea circulației asternutului și dejectiilor în afară zonei;
f) interzicerea targurilor, piețelor, expozițiilor și altor aglomerari de păsări;
g) se interzice transportul pasarilor cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau cai ferate;
h) supravegherea activa specială a palmipedelor;
i) supravegherea activa specială pentru păsările migratoare și păsările sălbatice din biotop, în cazul în care zona se constituie în acest areal.
6. Măsurile se aplică cel puțin în 30 zile de la efectuarea operațiunilor de curățenie și dezinfecție în exploatatia infectata.
FIȘA NR. 10
PROCEDURI DE VACCINARE DE NECESITATE PENTRU INFLUENTA AVIARA
Vaccinarea contra influentei aviare se practica în cazuri cu totul speciale și numai cu acordul OIE.
FIȘA NR. 11
PROCEDURA DE STINGERE A FOCARULUI ȘI RIDICARE A MĂSURILOR DE CARANTINA
Operațiunile de stingere a focarului și ridicare a măsurilor de carantina se realizează în conformitate cu
Ordinul nr. 156 din 27 decembrie 1999 , pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, cap. VII - Stingerea bolilor transmisibile și ridicarea restrictiilor sanitare veterinare, modificat și completat cu
Ordinul nr. 77 din 15 august 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor.
FIȘA NR. 12
PROCEDURI DE REPOPULARE
1. Reintroducerea pasarilor în exploatații (repopularea) se va face după stingerea oficială a bolii (la cel puțin 21 de zile de la efectuarea dezinfectiei finale).
2. Înainte de reintroducerea pasarilor în exploatatie, trebuie să se respecte următoarele măsuri:
a) după efectuarea dezinfectiei finale, în exploatații se introduc păsări "santinela"; înainte de a fi plasate în exploatații, aceste păsări trebuie să fie controlate și sa reactioneze negativ în ceea ce privește prezenta anticorpilor contra virusului influentei aviare, sau sa provină din exploatații sigur indemne de gripa aviara; păsările "santinela" se mențin în exploatații, sub supraveghere sanitară veterinara, timp de 10-14 zile;
b) repopularea completa se va face numai în condițiile în care nici una din păsările santinela nu a prezentat semne clinice de boala sau nu a dezvoltat anticorpi contra virusului gripei aviare.
3. Până la obținerea statutului de țara indemna de gripa aviara, păsările din efectivul repopulat, pot părăsi exploatatia numai după efectuarea examenelor serologice, conform manualului de diagnostic și numai dacă rezultatele examenelor au fost negative.
FIȘA NR. 13
PROCEDURI DE INSTRUIRE PENTRU COMBATEREA INFLUENTEI AVIARE
Instruirea privind diferite aspecte corelate cu influența aviara se adresează:
1. Centrului Național de Lupta contra Influentei Aviare;
2. Grupelor de experți la nivel național;
3. Laboratorului național de referința;
4. Centrelor locale de lupta contra influentei aviare;
5. Grupelor de experți locali;
6. Sucursalelor județene ale Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din județele care dețin biotopuri cu păsări migratoare.
Fiecare din aceste structuri trebuie să fie instruita în sistem piramidal de către structura direct ierarhica pentru subiecte vizând responsabilitățile specifice în controlul influentei aviare.
Structurile centrale se vor instrui lunar.
Structurile teritoriale menționate sunt instruite trimestrial de către structurile centrale.
La nivelul CNLCBN se tine un registru în care se înregistrează fiecare instruire, tematica, participanții, lectorii, evaluarea.
Semestrial șeful CNLCBN trebuie să se instruiască la Laboratorul Comunitar de Referința al Uniunii Europene.
FIȘA NR. 14
PROCEDURI DE PUBLICITATE, AVERTIZARE A POPULAȚIEI, RELAȚII CU MASS-MEDIA
1. Este necesară informarea mass-mediei:
a) Asupra bolii: semne, simptome, pericole;
b) Informarea comunității agricole;
c) Prezentarea bolii și a consecințelor pentru sănătatea publică.
2. De asemenea, este importanța legătură cu Ministerul Sănătății pentru:
a) vaccinarea antigripala a populației care activează în creșterea industriala a pasarilor;
b) intensificarea supravegherii populației active (conjunctivite datorate virusului influentei aviare, sezonul gripelor etc.).
FIȘA NR. 15
PROCEDURA DE SCENARII EPIDEMIOLOGICE PENTRU INFLUENTA AVIARA
ROMÂNIA
Raport detaliat asupra Influentei Aviare
Focarul nr. ..........
1. Localizarea:
a) localitatea, municipiul;
b) localități invecinate;
c) județul.
2. Tipul de exploatatie și dimensiunile acesteia:
a) nr. de păsări;
b) categoria;
c) exploatații nepopulate: Da ..., Nu ...
3. Suspiciunea:
a) date asupra suspiciunii;
b) de cine a fost anunțată?
c) nr. de păsări bolnave/moarte și categoria;
d) nr. păsări cu semne clinice;
e) nr. probe recoltate
Nr. probe
Examene efectuate
Probe pozitive
────────────────────────────────────────────────────-──────────────────────────
f) rezultatele altor investigații.
4. Diagnosticul;
4.1. centrul de investigații;
4.2. metode de diagnostic;
4.3. date asupra confirmării.
5. Depopularea;
5.1. date asupra depopularii;
5.2. metode de depopulare.
Nr. probe recoltate
Examene efectuate
Probe pozitive
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Curățenia preliminară și diagnosticul;
7. Epidemiologie;
7.1. Situația exploatatiei;
Sursa de infectie;
Descrierea exploatatiei și a măsurilor luate;
Exploa-
Ti-
Situata în
Nr.
Alte
tatia
Nr.
pul
Nr. probe
probe
măsuri
păsări
Zona de
Zona de
Zona
recoltate
pozi
(ucidere
protecție
supraveghere
exterioară
tive
etc.)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7.2. Situația în zona;
7.2.1. Exploatații invecinate (distanțe);
Descrierea lor și măsurile luate;
Exploatatia
Nr. păsări
Tipul
Nr. probe
recoltate
Nr. probe
pozitive
Alte măsuri
(ucidere etc.)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7.2.2. Exploatații cu care s-a venit în contact (alte exploatații, FNC, abator etc.);
Descrierea acestora și măsurile luate.
Exploa-
Nr.
T
Situata în
Alte măsuri
tatia
pa-
i
Nr. probe
Nr. probe
(ucidere,
sa-
p
Zona de
Zona de
Zona
recoltate
pozitive
dezinfecție,
ri
u
protecție
supraveghere
exteri-
etc.)
l
oara
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
FIȘA NR. 16
CENTRUL NAȚIONAL DE LUPTA CONTRA INFLUENTEI AVIARE
*Font 9*
Nume și prenume
Funcția
Telefon mobil
Telefon fix
E-mail, fax
Agafitei Ion
Președinte ANSVSA
0742202047
3157875
2101599
agafitei@ansv.ro
3124967
Predoi Gabriel
Director General
0744647326
3157875
2507382
predoi@ansv.ro
3124967
Lazar Niculae
Director
0744499151
3157875
3072334
lazar@ansv.ro
3124967
Nicolae Ștefan
Director
0744499155
4101299
4101390
4241945
nicolae.ștefan@idah.ro
4113394
Sandu Ion
Director tehnic
0722972099
4101299
4101390
4400112
sandu.ion@idah.ro
4113394
Durlea Florica
Consilier
0722268756
3157875
3072419
durlea@ansv.ro
3124967
Onita Iuliana
Virusolog
0724270321
4101299
4101390
onita.iuliana@idah.ro
4113394
Brad Gratiela
Șef serviciu
4101299
4101390
3374429
brad.gratiela@idah.ro
4113394
Van Ilie
Președinte ANCP
072241526
6663765
van.ilie@ancp.ro
FIȘA NR. 17
CELULA DE CRIZA
*Font 9*
Nume și prenume
Funcția
Telefon mobil
Telefon fix
E-mail, fax
Agafitei Ion
Președinte ANSVSA
0742202047
3157875
2101599
agafitei@a nsv.ro
3124967
Predoi Gabriel
Director General
0744647326
3157875
2507382
predoi@ansv.ro
3124967
Vacant
Secretar General
3157875
4421420
3124967
Trifu Constantin
Director General
0723415377
3157875
2254612
trifu@ansv.ro
3124967
Vladescu Sebastian
Ministru MFP
5264612
5264613
Dobre Gheorghe
Ministru MTTC
0745526135
6543372
dobre.gheorghe@mttc.ro
FIȘA NR. 18
GRUPUL NAȚIONAL DE EXPERȚI
*Font 9*
Nume și prenume
Funcția
Telefon mobil
Telefon fix
E-mail, fax
Sandu Ion
Director tehnic
0722972099
4101299
4101390
4400112
sandu.ion@idah.ro
4113394
Olaru Eugen
Șef serviciu
4101299
4101390
2211663
olaru.eugen@idah.ro
4113394
Brad Gratiela
Șef serviciu
4101299
4101390
3374429
brad.gratiela@idah.ro
4113394
Stoichici Anton
Șef serviciu
0744655496
4101299
4101390
7781294
stoichici.anton@idah.ro
4113394
Onita Iuliana
Virusolog
0724270321
4101299
4101390
onita.iuliana@idah.ro
4113394
Coste Handan
Șef serviciu
4101299
4101390
2429275
coste.handan@idah.ro
4113394
Diaconu Claudiu
Virusolog
4101299
4101390
2211360
diaconu.claudiu@idah.ro
4113394
Orasanu Adriana
Șef serviciu
0721330645
4101299
4101390
4052612
orasanu.adriana@idah.ro
4113394
Durlea Florica
Consilier
0722268756
3157875
3072419
durlea@ansv.ro
3124967
Ontanu Gheorghe
Epidemiolog
0726333530
4101299
4101390
2109699
ontanu.gheorghe@idah.ro
4113394
____________