Decretul nr. 210/1960

Articolul 1

Deținerea, cu orice titlu, a mijloacelor de plată străine și a metalelor prețioase, precum și operațiile de orice fel cu acestea și cu pietrele prețioase constituie monopol valutar de stat și sînt interzise, cu excepțiile expres prevăzute prin lege.

Politica valutară se exercită de Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Banca Națională a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior, potrivit normelor legale în vigoare.

Banca Națională a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior, după caz și potrivit atribuțiilor lor statutare, au dreptul exclusiv de a efectua cumpărări și vînzări de mijloace de plată străine, de metale prețioase și de pietre prețioase, precum și de a face decontările cu străinătatea.

Banca Națională a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior vor putea autoriza și alte organizații socialiste să efectueze, potrivit normelor legale în vigoare, operații de schimb valutar, operații cu metale prețioase și pietre prețioase, precum și încasări în valută pentru prestări de servicii, vînzări de mărfuri și altele.

Cursul oficial al valutelor se stabilește de către Banca Națională a Republicii Socialiste România, potrivit normelor legale în vigoare.

Introducerea în țară și scoaterea din țară de monedă românească sînt interzise, în afară de cazurile prevăzute prin legi speciale.

Articolul 2

Prin mijloace de plată străine, în sensul prezentului decret, se înțeleg:

a) biletele de bancă și monedele de orice fel, emise în străinătate, cu putere circulatorie, precum și cele fără putere circulatorie, care pot fi preschimbate în bilete de bancă sau monede cu putere circulatorie;

b) înscrisurile ca: ordinele sau dispozițiile de plată, mandatele, acreditivele, scrisorile de credit, cecurile, biletele la ordin, cambiile, orice efecte de comerț, precum și orice alte înscrisuri cuprinzînd obligații de plată, exprimate în monedă străină, dacă emitentul are domiciliul în străinătate sau, dacă locul plății este în țară străină;

c) disponibilitățile în monedă străină, aflate în conturi sau sub orice altă formă, în străinătate.

Articolul 3

Se asimilează mijloacelor de plată străine:

a) orice drepturi său obligații patrimoniale, indiferent de felul sau forma în care sînt exprimate, ce pot fi realizate sau lichidate în străinătate sau referitoare la bunuri aflate în străinătate, dacă aceste drepturi sau obligații aparțin unor persoane cu domiciliul în țară sau aflate temporar în țară de mai mult de un an;

b) hîrtiile de valoare emise de statul român sau de orice persoană juridică română a căror valoare este exprimată în lei și plătibile în țară, dacă aceste hîrtii sînt destinate a fi scoase din țară sau introduse în țară;

c) sumele de bani, indiferent în ce monedă, cuvenite în țară persoanelor domiciliate în străinătate sau aflate temporar în țară, pînă la un an ori persoanelor arătate în cap. V.

Termenul prevăzut la lit. a și c poate fi prelungit de Ministerul Finanțelor.

Articolul 4

Prin metale prețioase, în sensul prezentului decret, se înțeleg:

a) aurul, platina și metalele din grupa platinei - paladium, osmium, iridium, rhodium, ruthenium - în orice stare s-ar afla: pură, aliaje, nativă, în minereuri, nisipuri, concentrate, săruri, soluții și alte asemenea și în orice formă s-ar găsi, ca: lingouri, bare, sîrmă, plăci, foiță, deșeuri, aur dentar, obiecte de laborator, obiecte de uz casnic, de artă, de cult, bijuterii, ceasornice cu capace și carcasă din aur sau platină, orice alte obiecte de uz personal, aparate, dispozitive, utilaje, părți sau resturi din acestea și alte asemenea, indiferent de conținutul lor în metal prețios fin, precum și monedele și medaliile de aur, dacă nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. a;

b) argintul în bare, lingouri sau în orice altă formă s-ar găsi în fazele procesului său de producție, precum și aparatele, dispozitivele și utilajele din argint.

Nu se consideră ca fiind obiecte confecționate din metale prețioase - făcînd excepție de la dispozițiile alin. 1 lit. a - bijuteriile, obiectele de artă, de cult, de uz casnic sau personal, cînd:

a) titlul aliajului cu aur, din care sînt confecționate, este sub 375ι/"" pentru aur, sau

b) au părți de aliaj din aur, cu titlurile legale, în proporție mai mică de 25% din greutatea totală a obiectelor.

Articolul 5

Prin pietre prețioase, în sensul prezentului decret, se înțeleg: diamantele, briliantele, rubinele, safirele, smaraldele și perlele naturale.

Articolul 6

Este îngăduit oricărei persoane să dețină:

a) bijuterii sau obiecte de artă, de cult, de uz casnic sau personal, ori lucrări vechi dentare, confecționate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină;

b) salbe confecționate din ducați (galbeni) mari austrieci și ducați (galbeni) mici austrieci și ungurești, precum și ducați (galbenii) găuriți, cu toartă sau în ramă, desprinși din salbă ori montați în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă;

c) mahmudele și icușari;

d) bijuterii confecționate din monede de aur bătute pînă în anul 1800 inclusiv.

Obiectele arătate în prezentul articol nu sînt supuse obligației de predare către Banca Națională a Republicii Socialiste România sau unităților de stat anume autorizate, prevăzute în art. 9 lit. b.

Transmiterea sau dobîndirea bijuteriilor și a celorlalte obiecte arătate în alin. 1 lit. a-d inclusiv, precum și cea privind pietrele prețioase, efectuate de persoane fizice, dacă dobîndirea nu s-a făcut în scop de revînzare, este îngăduită, fără nici o autorizare.

Articolul 7

Persoanele fizice și juridice particulare pot deține, cu autorizarea Băncii Naționale a Republicii Socialiste România, aparate, dispozitive și utilaje, inclusiv obiecte de laborator din metale prețioase, necesare activității lor, sau dacă acestea servesc unor scopuri științifice.

De asemenea, pot fi deținute colecțiile numismatice, recunoscute ca atare de către Banca Națională a Republicii Socialiste România care are, în mod exclusiv, calitatea de a elibera autorizațiile nominale de păstrare.

În lipsa autorizării, obiectele prevăzute în prezentul articol trebuie predate Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau unităților de stat anume autorizate, în termen de 60 zile de la dobîndire sau deîndată în caz de retragere a autorizării.

Articolul 8

Organizațiile de cult pot deține obiecte de cult din metale prețioase în orice cantitate și sînt obligate să țină evidența acestora. Orice asemenea obiect trebuie înregistrat într-un registru special de evidență imediat după dobîndire.

Pentru obiectele de cult din metale prețioase aflate în patrimoniul organizațiilor de cult la data intrării în vigoare a prezentului decret, înregistrarea se va face în termen de 60 zile de la această dată.

Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în alin. 1 și 2 se asimilează cu încălcarea obligațiilor prevăzute în art. 9.

Articolul 9

Cei care dobîndesc în condițiile legii mijloace de plată străine sau metale prețioase, ori care produc asemenea metale, au următoarele obligații:

a) să predea Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerț Exterior, în termen de 30 zile, mijloacele de plată străine enumerate în art. 2 lit. a agreate de acestea; mijloacele de plată străine neagreate se vor depune spre valorificare, potrivit instrucțiunilor de aplicare a prezentului decret;

b) să predea Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau unităților de stat anume autorizate, în termen de 60 zile, metalele prețioase care nu provin din producție și imediat pe acelea care provin din producție;

c) să cedeze Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerț Exterior, în termen de 60 zile, disponibilitățile arătate în art. 2 lit. c, precum și sumele constituind venituri din bunuri imobiliare aflate în străinătate sau contravaloarea drepturilor valorificate privind asemenea bunuri, dînd și dispoziții corespunzătoare debitorilor respectivi;

d) să declare și totodată să dea mandat de încasare sau valorificare Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerț Exterior, în termen de 60 zile, pentru mijloacele de plată străine arătate în art. 2 lit. b;

e) să declare Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerț Exterior, în termen de 60 zile, orice alte mijloace de plată străine reprezentînd active, la care se referă art. 3 lit. a.

Articolul 10

Prin hotărîre a Consiliului de Miniștri se vor stabili categoriile de dobînditori de valută care sînt exceptați de la obligația de predare sau cedare prevăzută la art. 9, precum și condițiile în care aceștia au dreptul să utilizeze în țară sau în străinătate, valuta rămasă la dispoziția lor.

În țară, valuta rămasă la dispoziția dobînditorilor exceptați de la obligația de predare sau cedare va putea fi utilizată pentru construirea sau cumpărarea de locuințe, cumpărarea de mărfuri ori plata unor servicii, care au prețuri sau tarife stabilite în valută.

Articolul 11

Prin derogare de la dispozițiile art. 9, întreprinderile de stat pentru comerțul exterior și celelalte organizații socialiste care realizează devize din operații cu străinătatea sînt obligate să le cedeze Băncii Române de Comerț Exterior, imediat după realizare.

Organizațiile socialiste nu sînt supuse obligațiilor arătate în art. 9 pentru metalele prețioase ce le-au fost repartizate prin dispoziții speciale.

Regimul cantităților de metale prețioase nefolosite și al deșeurilor, regimul aparatelor, dispozitivelor și utilajelor din metale prețioase aflate în orice stare la organizațiile socialiste sau care vor intra în folosința lor, precum și al colecțiilor numismatice, se reglementează prin instrucțiunile de aplicare a prezentului decret.

Articolul 12

Toate termenele stabilite în art. 9 curg de la data dobîndirii mijloacelor de plată străine și a metalelor prețioase.

Prin data dobîndirii, în ce privește mijloacele de plată la care se referă art. 3 lit. a, se înțelege, în sensul prezentului decret, data la care titularul din țară a luat cunoștință de dreptul său printr-o comunicare oficială, dintr-un act oficial sau din orice alt act emanat de la o instituție autorizată.

Articolul 13

Mijloacele de plată străine, precum și metalele prețioase, predate ori cedate, vor fi plătite la cursurile în vigoare cu prima stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniștri pentru valutele străine, respectiv la prețurile în vigoare pentru metalele prețioase.

Sumele nete realizate din valorificarea mijloacelor de plată străine, potrivit art. 9 lit. c și d, vor fi decontate în lei beneficiarilor, îndată ce Banca Națională a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerț Exterior va putea dispune liber de ele.

Articolul 14

Prin operații cu mijloace de plată străine, cu metale prețioase sau pietre prețioase se înțeleg orice acte sau fapte care dau naștere, modifică sau sting drepturi sau obligații referitoare la mijloacele de plată străine, la cele asimilate lor, precum și la metalele prețioase sau pietrele prețioase.

Se asimilează acestor operații:

a) introducerea în țară sau scoaterea din țară de înscrisuri reprezentînd mijloace de plată străine;

b) scoaterea din țară de metale prețioase sau pietre prețioase;

c) producția, prin orice metodă, și extragerea de metale prețioase, inclusiv afinarea, precum și orice tratament al minereurilor și nisipurilor, în scopul obțineri metalelor prețioase;

d) prelucrarea sau folosirea în industrie a metalelor prețioase, precum și transformarea, repararea și orice alte lucrări cu metale prețioase sau pietre prețioase;

e) mijlocirea cumpărării sau a vînzării de mijloace de plată străine, metale prețioase sau pietre prețioase;

f) transportul fizic, precum și încredințarea sau primirea în vederea transportului fizic, al mijloacelor de plată străine arătate în art. 2 lit. a și b, precum și al metalelor prețioase, supuse obligației de predare.

Articolul 15

Operațiile cu metale prețioase, obiecte și bijuterii din metale prețioase, inclusiv cele confecționate din argint, sau operațiile cu pietre prețioase, ca acte de comerț sau ca îndeletnicire meșteșugărească ori industrială, nu sînt îngăduite decît în sectorul socialist.

Repartizarea aurului dentar către policlinici, laboratoare și populație, precum și evidența și modul de autorizare a prelucrării aurului dentar, se stabilesc prin instrucțiunile de aplicare a prezentului decret.

Articolul 16

Orice operații cu mijloace de plată străine, cu metale prețioase sau pietre prețioase se pot efectua numai cu autorizarea Ministerului Finanțelor.

Banca Națională a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior efectuează direct, după caz și potrivit atribuțiilor lor statutare, fără autorizarea prevăzută la alin. 1:

a) plățile în străinătate ale statului, întreprinderilor de stat pentru comerțul exterior și ale celorlalte organizații socialiste care fac operații cu străinătatea, în cadrul prevederilor actelor normative referitoare la asemenea plăți;

b) operațiile autorizate prin Statutul Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau Statutul Băncii Române de Comerț Exterior.

Articolul 17

Următoarele operații cu caracter tehnic bancar sînt supuse autorizării Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerț Exterior:

a) importul și exportul de titluri, acțiuni, obligații și cupoanele lor, precum și viramentul lor în conturi;

b) emiterea de cambii, trate și acceptarea acestora în valută, în favoarea unor beneficiari din străinătate.

Articolul 18

Actele juridice efectuate fără autorizare, în legătură cu operațiile arătate în art. 16 și 17, sînt nule de drept, independent de sancțiunile penale.

Articolul 19

Nu sînt supuse autorizării:

a) folosirea sumelor în lei cuvenite în țară persoanelor domiciliate în străinătate, constituind venituri din bunuri imobiliare situate în țară, ori reprezentînd produsul valorificării unor bunuri situate în țară sau a succesiunilor deschise în țară, ori avînd orice altă proveniență legală;

b) darurile, precum și transmiterea cu titlu de moștenire, dacă aceste operații privesc colecțiile numismatice;

c) operațiile arătate în art. 6 alin. ultim;

d) operațiile arătate în art. 14 lit. f făcute în vederea îndeplinirii obligațiilor de predare sau cedare către Banca Națională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerț Exterior sau unitățile de stat anume autorizate;

e) orice alte operații prevăzute în instrucțiunile de aplicare a prezentului decret.

Articolul 20

Analiza și marcarea metalelor prețioase sub orice formă se efectuează numai de Banca Națională a Republicii Socialiste România.

Articolul 21

Persoanele cu domiciliul în Republica Socialistă România, care călătoresc în străinătate, sînt obligate să declare organelor vamale, atît la ieșirea din țară cît și la înapoiere, obiectele din metale prețioase sub orice formă, precum și pietrele prețioase montate sau nemontate, cu excepția obiectelor de uz personal*).

După intrarea în țară, călătorii arătați la alineatul precedent au obligația de a se conforma dispozițiilor art. 9 în ceea ce privește mijloacele de plată străine și metalele prețioase, supuse obligației de predare, cedare sau declarare, termenele prevăzute în acel articol curgînd de la data intrării în țară.

Articolul 22

La intrarea în țară, călătorii cu domiciliul în străinătate sînt obligați să declare organelor vamale obiectele din metale prețioase sub orice formă, pietrele prețioase montate sau nemontate, cu excepția obiectelor de uz personal*).

După intrarea în țară, călătorii arătați în alineatul precedent pot să valorifice metalele prețioase și pietrele prețioase sub orice formă, precum și mijloacele de plată străine, numai la Banca Națională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerț Exterior sau la organizațiile socialiste autorizate de acestea.

___________

Articolul 23

Prin instrucțiunile de aplicare a prezentului decret se vor prevedea înscrisurile din acele arătate în art. 2 lit. b, care trebuie depuse la organele vamale în vederea obținerii autorizației legale de introducere a lor în țară, de către călătorii prevăzuți în art. 21 și 22.

Articolul 24

Valorile declarate conform prevederilor art. 22 alin. 1, precum și mijloacele de plată străine introduse în țară de călătorii cu domiciliul în străinătate și neutilizate, vor putea, fi scoase din țară de către aceștia, fără a fi necesară vreo autorizare în acest scop.

Articolul 25

Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor călătorii la ieșirea din țară sau la intrarea în țară vor fi declarate organelor vamale.

În afară de cazurile prevăzute prin legi speciale, sumele în lei efectivi declarate la ieșirea din țară vor fi depuse contra chitanță:

a) de călătorii cu domiciliul în Republica Socialistă România, organelor vamale, cu dreptul de a fi folosite în țară;

b) de călătorii cu domiciliul în străinătate, organelor vamale, care le vor depune Băncii Naționale a Republicii Socialiste România pe numele călătorului.

Articolul 26

Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor călătorii la intrarea în țară și pe care le declară se confiscă de organele vamale în afara cazurilor prevăzute prin legi speciale.

Articolul 27

Sumele în lei rămase neutilizate în țară de către călătorii cu domiciliul în străinătate, rezultînd din vînzări ori transfer de devize, sau din preschimbări de cecuri de călătorie în lei, emise de Banca Națională a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerț Exterior, vor putea fi folosite pentru plăți în țară sau vor putea fi transferate în străinătate în valută din care provin.

Sumele în lei rămase neutilizate în țară, provenind din vînzarea metalelor prețioase, se vor putea folosi de asemenea pentru plăți în țară sau vor putea fi transferate în străinătate în valută țării în care domiciliază călătorii sau în orice altă valută pe care aceștia o cer.

Sumele în lei rămase neutilizate în țară, vărsate Băncii Naționale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerț Exterior și care sînt de altă proveniență decît aceea prevăzută în alin. 1 și 2, vor putea fi folosite exclusiv pentru plăți în țară.

Articolul 28

Dispozițiile privind mijloacele de plată străine, metalele prețioase și pietrele prețioase, aplicabile personalului îmbarcat pe navele sub pavilion român, se stabilesc prin instrucțiunile de aplicare a prezentului decret.

Articolul 29

Membrii reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale ale statelor străine în Republica Socialistă România, cetățeni străini, precum și membrii familiilor lor, sînt scutiți de obligațiile prevăzute în art. 9 ca și de obligația de a declara organelor vamale, la intrarea în țară, mijloacele de plată străine, metalele prețioase și pietrele prețioase pe care le au asupra lor.

Aceeași scutire se aplică și întregului personal al reprezentanțelor diplomatice consulare și comerciale ale statelor străine în Republica Socialistă România, compus din cetățeni străini, precum și membrilor familiilor lor, dacă în afara serviciului la reprezentanță nu exercită vreo activitate lucrativă în Republica Socialistă România.

Persoanele arătate în alin. 1 și 2 vor putea scoate, la ieșirea din țară, fără îndeplinirea vreunei formalități, mijloacele de plată străine, metalele prețioase și pietrele prețioase pe care le au asupra lor, proprietatea lor personală sau care aparțin reprezentanței respective. Valorificarea acestora pe teritoriul Republicii Socialiste România se va putea face numai la Banca Națională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerț Exterior sau la unitățile de stat anume autorizate.

Dispozițiile prevăzute în acest articol se aplică și cetățenilor străini, persoane oficiale, posesoare de pașapoarte diplomatice, în misiune temporară, în vizită sau în trecere prin Republica Socialistă România, precum și persoanelor care se bucură de privilegii diplomatice, în baza convențiilor internaționale la care Republica Socialistă România a aderat.

Articolul 30

Ministerul Finanțelor poate acorda scutirea prevăzută în art. 29 și altor categorii de cetățeni străini.

Articolul 31

Orice transfer sau plată comercială și necomercială în străinătate a statului, întreprinderilor de stat pentru comerțul exterior și a celorlalte organizații socialiste care fac operații cu străinătatea, precum și plățile necomerciale în străinătate ale particularilor, se fac exclusiv prin Banca Română de Comerț Exterior.

Articolul 32

Banca Națională a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior pot deschide în registrele lor conturi în lei, provenind din operații legale, precum și conturi în monedă străină, pe numele persoanelor fizice sau juridice cu domiciliul în străinătate.

Articolul 33

Conturile, care se deschid în registrele Băncii Naționale a Republicii Socialiste România și Băncii Române de Comerț Exterior în conformitate cu art. 32, pot fi de trei feluri:

- conturi "A", ținute în monede străine liber convertibile sau în lei proveniți din asemenea monede ori din vînzări de metale prețioase, monedă sau lingouri, cu excepția argintului;

- conturi "B", ținute în alte monede străine care sînt cotate de Banca Națională a Republicii Socialiste România, sau în lei proveniți din aceste monede;

- conturi "C", ținute în lei de orice altă proveniență.

Articolul 34

Disponibilitățile din conturile "A" pot fi folosite, fără autorizarea prevăzută de lege, pentru plății în străinătate, în orice monedă, pentru obținerea de orice monedă efectivă străină, precum și pentru orice plăți în lei, în țară.

Disponibilitățile din conturile "B" pot fi folosite de asemenea, fără autorizare, pentru plăți în străinătate în moneda străină în care disponibilitățile din aceste conturi sînt transferabile, pentru orice plăți în lei, în țară, precum și pentru stornarea în moneda străină respectivă a soldurilor nefolosite în Republica Socialistă România.

Articolul 35

Disponibilitățile din conturile "C" pot fi folosite numai pentru plăți în țară, fără a fi necesară vreo autorizare.

Prin derogare de la prevederile alin. 1, viramentele între asemenea conturi de lei și plățile în țară dispuse pentru contul unei alte persoane, domiciliate în străinătate, sînt supuse autorizării potrivit art. 16.

Articolul 36

Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior exercită controlul operațiilor cu mijloace de plată străine și al înregistrărilor în conturi străine, în condițiile ce se vor stabili prin instrucțiunile de aplicare a prezentului decret.

Banca Națională a Republicii Socialiste România exercită controlul producției, circulației și prelucrării metalelor prețioase și pietrelor prețioase.

Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior sînt în drept să exercite atribuțiile arătate în prezentul articol, în sectorul socialist, indiferent de sistemul căruia îi aparțin unitățile ce efectuează operațiile la care se referă controlul, precum și în sectorul particular.

Articolul 37

Fapta de a nu preda, ceda sau declara mijloacele de plată străine și metalele prețioase, în cazurile și termenele prevăzute de lege, ori de a efectua operații interzise cu aceste valori, inclusiv cu obiectele confecționate din argint, precum și cu pietre prețioase, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Cînd, pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor prevăzute în alineatul precedent, persoana în cauză face să dispară, în orice mod, valorile supuse predării, cedării sau declarării sau le face improprii destinației lor, maximul special al pedepsei se sporește cu un an.

Dacă operațiile interzise constau în cumpărarea în vederea revînzării sau în mijlocirea, cu scopul obținerii unui folos material, a vînzării ori a cumpărării de valori din cele arătate la alin. 1, ori în trecerea ilegală peste graniță a unor asemenea valori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și confiscarea parțială a averii.

Tentativa se pedepsește.

Persoana care, potrivit art. 9, este obligată la predarea, cedarea sau declararea drepturilor patrimoniale ce i se cuvin din străinătate, indiferent de felul ori forma în care sînt exprimate și care, la cererea instituției bancare competente, nu prezintă actele sau nu dă lămuririle necesare pentru înlesnirea valorificării acestor drepturi, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Este apărată de pedeapsă, în ce privește fapta de a nu fi predat, cedat sau declarat valorile arătate la alin. 1, persoana care, după începerea urmăririi penale contra sa, recunoaște fapta ori dă informațiile necesare organului judiciar în fața căruia se află cauza, despre fapta comisă, îndeplinindu-și obligațiile nerespectate.

Persoanele arătate la alineatele precedente sînt apărate de pedeapsă, în ce privește oricare dintre faptele prevăzute în prezentul articol, dacă, după ce s-a început urmărirea penală contra lor, înlesnesc descoperirea altor făptuitori. Persoana denunțată este de asemenea apărată de pedeapsă dacă, la invitația făcută de autorități, predă sau cedează, după caz, de îndată, valorile arătate la alin. 1.

Articolul 38

Nedeclararea la organele vamale a sumelor în lei, a libretelor și obligațiilor C.E.C., a obiectelor din metale prețioase sub orice formă sau a pietrelor prețioase, cu excepția obiectelor de uz personal*), pe care călătorii le au asupra lor la ieșirea din țară sau la intrarea în țară, constituie contravenție și se sancționează cu amendă egală cu dublul valorilor nedeclarate.

În toate cazurile, valorile nedeclarate se confiscă.

___________

Articolul 39

Valorificarea metalelor prețioase și a pietrelor prețioase, sub orice formă, precum și a mijloacelor de plată străine, altfel decît se prevede în art. 22 alin. 2, constituie contravenție și se sancționează cu amendă egală cu dublul valorilor în cauză.

Amenda prevăzută în alineatul precedent se aplică, individual, atît vînzătorului cît și cumpărătorului.

În toate cazurile, valorile în cauză se confiscă.

Articolul 40

Contravențiile prevăzute la art. 38, 39 și 45 se constată și amenda se aplică de organele Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Comerțului Exterior, precum și de alte organe anume împuternicite în acest scop.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.

În cazul contravențiilor a căror amendă sau valoare a bunurilor confiscate nu depășește 1.000 lei, plîngerea se soluționează de organul ierarhic superior al agentului constatator.

În cazul contravențiilor a căror amendă sau valoare a bunurilor confiscate depășește 1.000 lei, plîngerea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvîrșit contravenția.

Dispozițiile

Legii nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor se aplică și contravențiilor prevăzute la art. 38, 39 și 45, fără reducerea cuantumului amenzilor prevăzută la art. 25 și 26 din această lege.

Articolul 41

Faptele prevăzute în art. 38 sau 39, dacă au avut caracter de trafic organizat sau sau cauzat ori ar fi putut cauza prejudicii însemnate intereselor financiar-valutare ale statului, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani, iar valorile în cauză se confiscă.

Tentativa se pedepsește.

Articolul 42

Amenzile prevăzute în art. 38 și 39 se vor plăti de către cetățenii cu domiciliul în străinătate în lei proveniți din schimb de valută.

Articolul 43

În cauzele referitoare la infracțiunile prevăzute de art. 37 și 41, organele de urmărire penală și instanțele judecătorești vor cita, în calitate de mandatară a statului, Banca Națională a Republicii Socialiste România, cu excepția cauzelor privind mijloacele de plată străine, și în care se va cita, în aceeași calitate, Banca Română de Comerț Exterior.

În toate cazurile se va pronunța și confiscarea valorilor în cauză, potrivit legii penale.

Dacă valorile supuse confiscării nu se găsesc, instanțele judecătorești vor obliga pe cel în cauză la plata unei sume echivalente calculate, după caz, potrivit art. 46, art. 47 sau art. 48.

La orice executare silită, cînd bunurile scoase în vînzare sînt bijuterii sau obiecte din metale prețioase, ori pietre prețioase, se va cita și Banca Națională a Republicii Socialiste România.

Articolul 44

Cei care, după expirarea termenelor legale dar înainte de a se fi început urmărirea penală contra lor, își vor îndeplini obligațiile de predare, cedare sau declarare a mijloacelor de plată străine ori a metalelor prețioase pe care le au sau de care dispun, vor primi contravaloarea acestora potrivit dispozițiilor art. 13, fiind apărați de răspundere penală.

Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alineatul precedent este îngăduită la orice unitate autorizată de pe întreg teritoriul țării indiferent de domiciliul persoanei care își îndeplinește obligația.

Este interzisă orice cercetare a provenienței mijloacelor de plată străine și a metalelor prețioase vîndute sau cedate.

Este, de asemenea, interzisă identificarea persoanelor care predau, în condițiile prezentului articol mijloace de plată străine sau metale prețioase.

Celor care vor cere în mod expres li se vor elibera dovezi nominale de predare.

Dispozițiile art. 19 lit. d sînt aplicabile.

Articolul 45

Neaducerea în țară a sumelor în lei efectivi, scoase cu această condiție la plecarea în străinătate, constituie contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu suma neadusă în țară.

Articolul 46

În cazul nerespectării obligațiilor de declarare, predare sau cedare a mijloacelor de plată străine prevăzute la art. 9, în cazul nejustificării legale a sumelor pentru care s-a obținut autorizarea de transfer sau de plată în străinătate, precum și în cazul nejustificării legale a sumelor în valută puse la dispoziția cetățenilor români avînd o însărcinare de stat sau de interes obștesc, evaluarea prejudiciului se face în lei la prețul valutei stabilit potrivit legii. Sînt legal justificate diurnele în valută, dacă au fost plătite în limitele legii pe perioada cît a durat însărcinarea.

Articolul 47

Prejudiciul în valută cauzat organizațiilor socialiste, în orice alt mod decît cel prevăzut la articolul precedent, se evaluează în lei, asigurîndu-se repararea integrală a pagubei suferite de economia națională prin fapta care a generat-o.

Articolul 48

Pentru evaluarea pagubelor privind metalele prețioase și pietrele prețioase, calculul prejudiciului se face la prețul de vînzare cu amănuntul al acelor obiecte sau la prețurile stabilite de Banca Națională a Republicii Socialiste România cînd nu este fixat un preț de vînzare cu amănuntul.

Articolul 49

Ministerul Finanțelor va putea plăti o recompensă pînă la 20% din contravaloarea mijloacelor de plată străine și metalelor prețioase celor care au găsit și predat respectivele valori.

Aceste recompense vor fi plătite din sumele realizate prin valorificarea mijloacelor de plată străine și a metalelor prețioase sus-menționate.

Articolul 50

Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior vor da instrucțiuni pentru aplicarea decretului de față.

Articolul 51

Pe data intrării în vigoare a prezentului decret se abrogă următoarele acte normative:

- Legea pentru comerțul de devize din 1 octombrie 1932, promulgată prin Decretul nr. 2864;

- Regulamentul nr. 39 de aplicare a Legii pentru comerțul de devize din 25 octombrie 1932, declarat ca avînd putere de lege prin Legea din 15 aprilie 1937, promulgată prin Decretul nr. 1897;

- Legea pentru completarea unor dispoziții din Legea pentru comerțul de devize din 15 aprilie 1935, promulgată prin Decretul nr. 1061;

- Legea pentru adăugirea unor dispoziții la Legea pentru comerțul de devize din 28 martie 1936, promulgată prin Decretul nr. 594;

- Legea pentru completarea unor dispoziții legale privitoare la comerțul de devize din 15 aprilie 1937, promulgată prin Decretul nr. 1897;

- Decretul pentru modificarea unor dispoziții din legile reglementînd comerțul, devizelor din 9 iulie 1937, promulgat prin Decretul nr. 2727;

- Legea pentru interzicerea scoaterii din țară a unor obiecte prețioase din 18 octombrie 1940, promulgată prin Decretul nr. 3494, în măsura în care se referă la metale sau pietre prețioase;

- Legea nr. 638 pentru controlul producției, prelucrării și circulației metalelor prețioase din 12 august 1946;

- Legea nr. 1058 pentru interzicerea în convenții a clauzei de plată în aur, monede străine și medalii comemorative, precum și a operațiunilor de gaj pe asemenea valori din 28 decembrie 1946;

- Legea nr. 1061 privitoare la regimul mărfurilor aflate în străinătate plătite sau acontate de comercianți, industriași și orice proprietari de mărfuri români, prin devize puse la dispoziție de Banca Națională a României sau prin creditări în cliring din 28 decembrie 1946;

- Legea nr. 283 pentru înființarea comisiunii aurului și devizelor din 15 august 1947;

- Legea nr. 284 pentru cedarea către Banca Națională a României a aurului, valutelor efective și a altor mijloace de plată străine din 15 august 1947;

- Legea nr. 285 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea pentru comerțul de devize din 1 octombrie 1932, din 15 august 1947;

- Decretul nr. 433 pentru înființarea Comitetului Valutar din 2 decembrie 1949;

- Decretul nr. 209 pentru modificarea unor dispoziții din

Legea nr. 284 din 15 august 1947 , din Legea pentru comerțul de devize, astfel cum a fost modificată prin

Legea nr. 285 din 15 august 1947 , și din Legea nr. 638 pentru controlul producției, prelucrării și circulației metalelor prețioase din 10 septembrie 1947, din 12 august 1950;

- Decretul nr. 262 pentru autorizarea vînzării și stabilirea prețului de vînzare a aurului către populație din 16 iulie 1954;

- Decretul nr. 263 pentru stabilirea prețului de vînzare a aurului către întreprinderile și organizațiile economice din sectorul socialist din 16 iulie 1954;

- Decretul nr. 302 pentru unele măsuri referitoare la obiectele confecționate din metale prețioase, la metalele și pietrele prețioase din 12 iulie 1955;

- Decretul nr. 279 pentru completarea

art. 7 din Legea nr. 638 din 12 august 1946 , republicată la 10 septembrie 1946, din 21 iunie 1958, precum și orice alte dispoziții contrare din oricare alte legi.

____________________