Decizia nr. 145/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia-Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Oana Cristina Puică

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Tudor Andrei Raneti în Dosarul nr. 636/44/2016 al Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.581D/2016.

2.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, potrivit prevederilor

art. 126

și ale

art. 129 din Constituție , stabilirea procedurii de judecată și a căilor de atac intră în competența exclusivă a legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 12 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 636/44/2016, Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală . Excepția a fost ridicată de Tudor Andrei Raneti cu ocazia soluționării contestației în anulare formulate împotriva unei sentințe pronunțate cu privire la o cerere de strămutare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală

- potrivit cărora sentința prin care Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac - încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât limitează în mod nejustificat accesul la justiție, permițând instanței învestite cu soluționarea cererii de strămutare să comită un abuz, în condițiile în care nu există posibilitatea ca partea interesată să solicite efectuarea unui control judiciar cu privire la hotărârea pronunțată.

6.

Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit prevederilor constituționale ale

art. 129 , „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Menționează, totodată, că soluționarea

cererilor de strămutare este dată în competența celor mai înalte instanțe judecătorești, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel.

7.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală

este neîntemeiată. Arată, astfel, că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind sensul

art. 129 din Constituție , text care face referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, ca de altfel și al

art. 126 alin. (2) din Constituție , care, referindu-se la competența instanțelor judecătorești și la procedura de judecată, stabilește că acestea sunt prevăzute „numai prin lege“. Nicio prevedere din Legea fundamentală sau din Convenție nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză.

9.

Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere exprimat în Dosarul Curții Constituționale nr. 350D/2016, în sensul constituționalității dispozițiilor

art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală .

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală , care au următorul cuprins: „(6) Sentința prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac.“

13.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 21 alin. (1)

și

(3)

privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale

art. 129

cu privire la folosirea căilor de atac, precum și ale

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului raportat la prevederile

art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluționării unei contestații în anulare formulate împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă o cerere de strămutare. Or, calea extraordinară de atac a contestației în anulare se poate exercita numai împotriva hotărârilor judecătorești definitive prin care se soluționează fondul cauzei penale, fiind inadmisibilă în materia cererilor de strămutare.

15.

Așadar, excepția de neconstituționalitate este, la rândul ei, inadmisibilă, pentru lipsa legăturii cu soluționarea cauzei. Astfel, potrivit prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“. În acest sens Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Aceasta deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că o atare excepție de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, aceea a legăturii cu soluționarea cauzei, în sensul prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

( Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011,

Decizia nr. 203 din 6 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012,

Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014,

Decizia nr. 254 din 5 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18,

Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22, și

Decizia nr. 784 din 5 decembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 6 martie 2018, paragraful 16).

16.

Astfel, ținând cont de prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală

este inadmisibilă.

17.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Tudor Andrei Raneti în Dosarul nr. 636/44/2016 al Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 martie 2018.