Decizia nr. 487/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OUG nr. 72/2020 14 mai 2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind…
- OUG nr. 72/2020 14 mai 2020 (prevederi anume) pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Irina Loredana Gulie
- judecător
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020
pentru suspendarea aplicării prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de Ortanța Georgeta Mateescu și Teodor Mircea Ciuceanu în Dosarul nr. 23.165/3/2019 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.287D/2020.
2.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că în acest dosar moștenitorii autoarei excepției Ortanța Georgeta Mateescu au depus note scrise, prin care arată că renunță la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
4.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că excepțiile de neconstituționalitate sunt excepții de ordine publică, iar autorii acestora nu pot renunța la soluționarea acestora.
5.
Curtea, deliberând, respinge cererea de renunțare la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
6.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.360D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, excepție ridicată de Gabriel Viorel Bucur și Nicolina Maria Moroianu în Dosarul nr. 40.219/3/2018 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.360D/2020.
7.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
8.
Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 2.360D/2020 la Dosarul nr. 2.287D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.360D/2020 la Dosarul nr. 2.287D/2020, care a fost primul înregistrat.
9.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, invocând cele statuate în acest sens în jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
10.
Prin sentințele civile nr. 1.109 din 10 august 2020 și nr. 481 din 12 iunie 2020, pronunțate în dosarele nr. 23.165/3/2019 și, respectiv, nr. 40.219/3/2018, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020
pentru suspendarea aplicării prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii și, respectiv, a dispozițiilor art. 1 din aceeași ordonanță de urgență. Excepția a fost invocată de Ortanța Georgeta Mateescu și Teodor Mircea Ciuceanu și, respectiv, de Gabriel Viorel Bucur și Nicolina Maria Moroianu în cauze având ca obiect soluționarea cererilor privind anularea unor decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, sub aspectul numărului de puncte stabilit, și, respectiv, obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei decizii de compensare.
11.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că ordonanța de urgență a Guvernului criticată încalcă dispozițiile
art. 115 alin. (4)
și
(6) din Constituție , deoarece este afectat regimul juridic al dreptului de proprietate privată și nu a existat o situație extraordinară, a cărei reglementare să nu poată fi amânată, iar urgența adoptării reglementării nu este justificată în cuprinsul actului normativ criticat. În acest sens, arată că nu poate fi reținută existența unei situații extraordinare, dat fiind faptul că
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii a fost adoptată ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot Maria Athanasiu și alții împotriva României, prin care s-a stabilit implementarea măsurilor menite să corecteze neajunsurile sistemului de restituire sau de acordare a despăgubirilor cu privire la proprietățile preluate abuziv de statul român, pentru a permite realizarea efectivă și rapidă a dreptului la restituire. Contrar celor reținute în jurisprudența Curții Constituționale în materie, se mai susține că situația excepțională nu are caracter obiectiv, iar argumentele referitoare la adoptarea ordonanței de urgență criticate cu scopul de a preveni riscul ca modificările succesive ale grilelor notariale să întârzie procesul de soluționare a dosarelor de despăgubire, cu consecința afectării drepturilor foștilor proprietari, sunt nejustificate, dat fiind faptul că, în opinia autorilor excepției, aceste grile suferă modificări neesențiale în fiecare an, fără să fie necesară modificarea anuală a modalității de evaluare a despăgubirilor.
12.
Se mai susține că motivarea urgenței, cuprinsă în preambulul ordonanței, este una pur formală, în condițiile în care timp de 7 ani a fost aplicată grila notarială valabilă la nivelul anului 2013, fără să fi fost necesară aplicarea altor coeficienți sau a actualizărilor cu indicele de inflație, așa cum stabilesc dispozițiile
art. 3
și
4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 . Invocă în acest sens cele statuate în
deciziile Curții Constituționale nr. 258 din 14 martie 2006
și
nr. 859 din 10 decembrie 2015 .
13.
Se mai arată că actul normativ criticat produce o discriminare între diferitele categorii de persoane care au solicitat măsuri reparatorii, dat fiind faptul că prevederile legale criticate generează un tratament inegal al beneficiarilor măsurilor reparatorii în temeiul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , care obțin măsuri reparatorii al căror cuantum se stabilește prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , grilă ce nu reflectă valoarea de piață a imobilului, față de persoanele îndreptățite care obțin măsuri reparatorii prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. În acest sens, se invocă expunerea de motive a
pentru modificarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea
articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și se arată că modificarea prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
s-a făcut tocmai în vederea evaluării imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare prin aplicarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
14.
Se mai susține și încălcarea dreptului constituțional privind proprietatea privată, principiului constituțional al separației puterilor în stat, precum și a prevederilor
art. 53 din Constituție
și se apreciază că ordonanța de urgență criticată reprezintă o măsură de suspendare a unor norme favorabile persoanelor îndreptățite, fiind disproporționată față de scopul urmărit și motivele avute în vedere prin
15.
Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în ceea ce privește susținerea privind încălcarea dispozițiilor
art. 115 alin. (4) din Constituție , invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
16.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
17.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020
pentru suspendarea aplicării prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020, cu următorul cuprins:
Articolul 1
Aplicarea prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 1 martie 2021.
Articolul 2
Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
Articolul 3
În situația în care grila notarială prevede valori doar pentru terenurile din categoria «curți-construcții», iar terenul preluat în mod abuziv de stat avea o altă categorie de folosință, valoarea despăgubirilor se stabilește prin aplicarea unei reduceri de 50% din valoarea pentru terenurile «curți-construcții».
Articolul 4
În situația în care grilele notariale sunt elaborate în moneda națională a României, leul, valoarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se actualizează cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada mai 2013-data aprobării emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
20.
Prevederile
art. 1
și
2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020
au fost abrogate prin
art. II din Legea nr. 219/2020
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020. Prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor legale criticate, în ansamblul lor, care, deși nu mai sunt în vigoare, și-au produs efectele juridice în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, așa cum rezultă din actele de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate.
21.
De asemenea, Curtea mai reține că, prin
articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020
pentru suspendarea aplicării prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020
a fost modificat astfel: „Ordonanță de urgență pentru modificarea
alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii“. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe asupra
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , astfel cum a fost modificată.
22.
În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (4)
privind principiul separației puterilor în stat,
art. 20
- Tratatele internaționale privind drepturile omului,
art. 44
- Dreptul de proprietate privată,
art. 53
- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și
art. 115 alin. (4)
și
(6)
referitoare la regimul juridic al ordonanțelor de urgență. Din motivarea excepției rezultă că se susține și încălcarea dispozițiilor
art. 16
- Egalitatea în drepturi din
Constituție , ale
art. 1 cuprins în Primul Protocol adițional
la
Convenția pentru apărarea drepturilor omului
și a libertăților fundamentale, precum și ale
art. 46
din aceeași convenție.
23.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile
art. 115 alin. (4) din Constituție
și cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză. Prin
Decizia nr. 305 din 18 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, precum și prin
Decizia nr. 423 din 11 iulie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 7 noiembrie 2023, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020
și a reținut că ordonanța de urgență a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere și necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situației determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Prin urmare, prin
Decizia nr. 305 din 18 mai 2022 , anterior menționată, paragraful 30, Curtea a reținut că un asemenea scop implică, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, care reclamă urgență, în vederea conservării stabilității economice a statului. Totodată, implicațiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancțiuni de către instanțele de judecată naționale și internaționale se pot constitui într-o situație extraordinară, în sensul
art. 115 alin. (4) din Constituție , în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilității economice a statului român (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 713 din 25 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, reglementarea criticată îndeplinește exigențele constituționale prevăzute în
art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală .
24.
În ceea ce privește susținerile privind discriminarea creată între persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, prin aplicarea unui sistem de calcul diferit, în funcție de data acordării acestora, invocând jurisprudența sa anterioară, Curtea a reținut că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia, menționând că: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective“ ( Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea în acest sens și
Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19).
25.
De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, stabilit prin prevederile
art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală , presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000,
Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și
Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
26.
Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză nu pot fi reținute susținerile privind afectarea, prin ordonanța de urgență criticată, a regimului juridic al dreptului de proprietate privată, prin raportare la dispozițiile
art. 115 alin. (6) , precum și la
art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală ,
art. 1 din Primul Protocol adițional
la
Convenția pentru apărarea drepturilor omului
și a libertăților fundamentale și la
art. 20 din Constituție
raportat la
art. 46
din aceeași convenție.
27.
În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor
art. 1 alin. (4) din Constituție , dat fiind faptul că Guvernul a legiferat în sens contrar voinței Parlamentului exprimate prin
pentru modificarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea
articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că această modalitate de reglementare - emiterea unei ordonanțe de urgență a Guvernului care modifică prevederile unei legi - nu este neconstituțională, atât timp cât respectă condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, prevăzute de
Constituție
și detaliate în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 225 din 16 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 5 iulie 2019, paragraful 29).
28.
Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit împrejurări noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale.
29.
Referitor la prevederile
art. 53 din Constituție , Curtea reține că acest text se referă la condițiile în care exercițiul unui drept sau al unei libertăți fundamentale poate fi restrâns numai prin lege, înțeleasă în accepțiunea sa strictă, de act juridic formal adoptat de Parlament, și nu prin alt act normativ. Întrucât prin prezenta excepție de neconstituționalitate sunt criticate dispoziții cuprinse într-o ordonanță de urgență a Guvernului, Curtea reține că
art. 53 din Constituție , invocat în motivare, nu poate fi incident, aplicabile fiind, sub aspectul interzicerii afectării drepturilor și libertăților fundamentale printr-o ordonanță de urgență, prevederile
art. 115 alin. (6) din Constituție , iar raportarea criticii de neconstituționalitate este neîntemeiată, așa cum s-a reținut anterior, la paragraful 27 (a se vedea în acest sens și
Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 11 decembrie 2024, paragraful 45).
30.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020
pentru modificarea
alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de Ortanța Georgeta Mateescu și Teodor Mircea Ciuceanu și, respectiv, de Gabriel Viorel Bucur și Nicolina Maria Moroianu în dosarele nr. 23.165/3/2019 și, respectiv, nr. 40.219/3/2018 ale Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.