Decizia nr. 39/2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Oana Duță

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, ale

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale

art. 14 alin. (1)

și

(5) , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022

privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, și ale

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membra de sindicat Carmen Ileana Popa, în Dosarul nr. 2.627/101/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.152D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.153D/2021, nr. 2.482D/2021, nr. 2.591D/2021, nr. 3.221D/2021, nr. 3.844D/2021, nr. 61D/2022, nr. 157D/2022, nr. 179D/2022, nr. 210D/2022, nr. 690D/2022, nr. 760D/2022 și nr. 2.619D/2022, având ca obiect excepții de neconstituționalitate similare, ridicate de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Leon Cârjeu, în Dosarul nr. 2.626/101/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrele de sindicat Mirela Ciocîrlan și Anișoara Țugui, în Dosarul nr. 36.566/3/2019 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membra de sindicat Mihaela-Mădălina Țaga-Văliță, în Dosarul nr. 30.124/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrul de sindicat Ionuț Alexă, în Dosarul nr. 36.559/3/2019 al Tribunalului Vrancea - Secția a IIa civilă și de contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrul de sindicat Magyar Tamas Imre, în Dosarul nr. 36.570/3/2019 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrii de sindicat Florin-Daniel Niță și alții, în Dosarul nr. 1.535/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrii de sindicat Valentin Radu și alții în Dosarul nr. 33.991/3/2019* al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrii de sindicat Andrei Baur și alții, în Dosarul nr. 2.463/62/2020 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrul de sindicat Andrei Farcaș, în Dosarul nr. 2.000/30/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrele de sindicat Maria Alexandra Cîrstea și Ana-Maria Vuță, în Dosarul nr. 3.175/118/2020 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrul de sindicat Aurelian Lalu, în Dosarul nr. 18.522/3/2020 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal, în numele și pentru membrii de sindicat Flavius Boian și alții, în Dosarul nr. 24.779/3/2019* al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.153D/2021, nr. 2.482D/2021, nr. 2.591D/2021, nr. 3.221D/2021, nr. 3.844D/2021, nr. 61D/2022, nr. 157D/2022, nr. 179D/2022, nr. 210D/2022, nr. 690D/2022, nr. 760D/2022 și nr. 2.619D/2022 la Dosarul nr. 2.152D/2021, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022

privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și a dispozițiilor

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, ale

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017

și ale

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

și, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 .

CURTEA,

examinând actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.

Prin încheierile din 16 iunie 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.627/101/2020 și nr. 2.626/101/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 alin. (2) lit. a)

și

alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale

art. 14 alin. (1)

și

(5)

și ale

art. 23 din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Carmen Ileana Popa, respectiv Leon Cârjeu, în cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

8.

Prin Încheierea din 9 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 36.566/3/2019, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, ale

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale

art. 14 alin. (1)

și

(5)

și ale

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , precum și ale

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrele de sindicat Mirela Ciocîrlan și Anișoara Țugui, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

9.

Prin Decizia civilă nr. 110 din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 30.124/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membra de sindicat Mihaela-Mădălina Țaga-Văliță, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

10.

Prin Încheierea din 19 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 36.559/3/2019, Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (1) , cu privire la sintagma „de până la“, și

alin. (5) , precum și ale

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Ionuț Alexă, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

11.

Prin Încheierea civilă din 8 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 36.570/3/2019, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Magyar Tamas Imre, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

12.

Prin Sentința nr. 589 din 8 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.535/121/2020, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , precum și ale

art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Florin-Daniel Niță și alții, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

13.

Prin Încheierea din 15 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 33.991/3/2019*, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010

și ale

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Valentin Radu și alții, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

14.

Prin Încheierea din 11 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.463/62/2020, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (1)

și

(5)

și ale

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , precum și ale

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Andrei Baur și alții, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

15.

Prin Încheierea din 11 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.000/30/2020, Tribunalul Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (1) , cu privire la sintagma „de până la“, și

alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2003 , ale

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 , ale

art. 14 alin. (1) , cu privire la sintagma „de până la“, și

alin. (5)

și ale

art. 23 , cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, din

anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , precum și ale

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Andrei Farcaș, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

16.

Prin Decizia nr. 183/R-C din 21 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.175/118/2020, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017

și ale

art. 23 , cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, din

anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrele de sindicat Maria Alexandra Cîrstea și Ana-Maria Vuță, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

17.

Prin Sentința civilă nr. 953 din 11 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 18.522/3/2020, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (1)

și

(5) , precum și ale

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Aurelian Lalu, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

18.

Prin Sentința civilă nr. 5.822 din 10 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 24.779/3/2019*, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

art. 14 alin. (1)

și

(5)

din

anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Flavius Boian și alții, într-o cauză având ca obiect acordarea de drepturi salariale.

19.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „de până la“ din cuprinsul

art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

nu reglementează diferențiat categoria polițiștilor care îndeplinesc condițiile prevăzute în

alin. (1) al art. 21 . Din cauza acestei omisiuni a legiuitorului, se creează premisele discriminării între funcționari publici aflați în situații identice, pentru că ordonatorul principal de credite va putea stabili aceste diferențieri.

20.

În ceea ce privește neconstituționalitatea

art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , se arată că nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului țin de statutul acestei profesii, care, potrivit

art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , trebuie să fie reglementat prin lege organică. De asemenea,

art. 28 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, anterior modificării aduse prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 , prevedea că drepturile salariale ale polițiștilor, inclusiv sporurile, se stabilesc prin lege. Se susține că, prin ordin al ministrului de interne, act normativ cu putere inferioară legii organice, ordonatorul de credite nu se va rezuma la aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 , ci o va putea completa, prin stabilirea unor criterii suplimentare față de cele stabilite de lege pentru acordarea compensației. Ordonatorul principal de credite a delegat această competență ordonatorilor secundari de credite, cuantumurile sporurilor, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate din

Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se astfel

art. 1 alin. (4)

și

(5) ,

art. 31

și

art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție . Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile de claritate a normelor legale.

21.

Dispozițiile legale criticate, prin puterea acordată ministrului de interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai prin lege.

22.

Autorul excepției mai susține că puterea acordată ministrului de interne, de a stabili noi criterii, nu poate fi justificată nici prin raportare la o eventuală diferențiere obiectivă între diversele niveluri de risc sau pericol pe care le implică munca desfășurată de beneficiarii sporurilor. Aceasta pentru că însuși

art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

stabilește sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației.

23.

Prevederile

art. 14 alin. (1) , în ceea ce privește sintagma „de până la“, și cele ale

art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

sunt neconstituționale pentru aceleași motive pentru care sunt contrare Constituției și prevederile criticate din

Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 . Autorul excepției consideră că, începând cu

Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , toate reglementările legale care au statuat cu privire la sporurile reglementate de textele normative criticate în prezenta cauză sunt neconstituționale. De altfel, prin

Decizia nr. 318 din 21 mai 2019 , Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile

art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale. Autorul prezentei excepții solicită Curții Constituționale să înlăture „dispozițiile neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“.

24.

Cu referire la

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

se arată, mai întâi, că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare cu privire la destinatarii articolului, care este imprecisă. De pildă, printr-un ordin de ministru clasificat s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne sunt privilegiați față de angajații din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române sau al inspectoratelor de poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă se stabilesc salarii diferențiate.

25.

Se mai susține că prevederile

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

sunt contrare standardelor de calitate a legii, deoarece acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru o serie de instituții publice. Dar, potrivit

art. 7 din Legea nr. 218/2002

privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001

privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 . Din cauza neclarității acestui text de lege a fost posibilă excluderea din câmpul său de aplicare a angajaților acestor două instituții publice. Cu toate acestea, apreciază autorul excepției, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unui criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate după eșalon, iar prin acest text legal se introduce o dublă diferențiere.

26.

Cu privire la dispozițiile

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 , se arată că acestea sunt discriminatorii întrucât nu cuprind în enumerarea categoriilor de personal excluse de la aplicarea etapizată a legii și funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, încalcă principiile egalității în drepturi, echității, egalității de tratament și caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care cei cărora nu li se aplică au coeficienții mai mici.

27.

În legătură cu

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 , se susține că aceste prevederi legale nu fac nicio referire la ce se întâmplă cu sporurile, compensațiile și alte drepturi care apar/sunt introduse de noua lege ( Legea-cadru nr. 284/2010 ). Este cazul compensației pentru pericol deosebit, prevăzută pentru polițiști, care ar fi trebuit aplicată la salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2011, întrucât nu există nicio dispoziție legală care să blocheze aplicarea acesteia. Compunerea salariului de funcție și înghețarea acestuia în perioada de aplicare a

Legii-cadru nr. 284/2010

nu trebuie să se confunde cu sporurile/indemnizațiile/compensațiile prevăzute de acest act normativ și care trebuiau aplicate începând cu 1 ianuarie 2011. Începând cu 1 ianuarie 2011, este introdus în legislația aplicabilă polițiștilor acest drept salarial - compensația pentru pericol deosebit -, iar despre situația sporurilor nou-apărute nu se face nicio referire. Se arată că o lege este edictată pentru a produce efecte juridice, nu pentru a nu le produce.

28.

Compensația pentru pericol deosebit nu fusese prevăzută de legislația în materia sesizării aplicabilă în anul 2010 și nu trebuie să se confunde suma compensatorie reprezentând foste sporuri, introduse în salariul de funcție începând cu data de 1 ianuarie 2010, cu compensația pentru pericol deosebit introdusă prin

art. 14 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 . Ea face parte într-adevăr din salariul de funcție tocmai pentru ca acesta să aibă un nivel minim corespunzător salariului minim brut pe țară. Acest drept salarial (compensație) aplicabil ca spor la salariul de funcție trebuia să se acorde începând cu 1 ianuarie 2011.

29.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (2) lit. a)

și

alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 , raportate la

art. 16

și

20 din Constituție , și ale

art. 23 din capitolul II al anexei nr. VI la aceeași lege-cadru , prin raportare la

art. 16 din Constituție , este neîntemeiată, întrucât instituirea unor categorii profesionale exceptate de la regula prevăzută la

art. 38 alin. (1)

și

alin. (2) lit. a)

este justificată în mod rezonabil și obiectiv prin diferențele existente între acestea. Totodată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , în ceea ce privește sintagma „de până la 30%“, este întemeiată în raport cu exigențele de claritate și predictibilitate ale unei norme de drept.

30.

Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

31.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

32.

Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

33.

Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

34.

Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 318 din 21 mai 2019 .

35.

Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

36.

Tribunalul Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, raportat la

Decizia Curții Constituționale nr. 154 din 27 martie 2018 .

37.

Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că prin

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017

și

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017

nu este afectat

art. 16 din Constituție , Curtea Constituțională statuând că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit.

38.

Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt clare și precise pentru a putea fi aplicate și nu aduc atingere principiului nediscriminării.

39.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, pentru considerentele expuse de Curtea Constituțională în

Decizia nr. 318 din 21 mai 2019

referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

40.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

41.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

42.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

43.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivelor actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 38 alin. (2) lit. a)

și

alin. (3) lit. a)

și ale

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, ale

art. 14 alin. (1)

și

(5) , ale

art. 14 alin. (1) , cu privire la sintagma „de până la“, ale

art. 23

și, respectiv, ale

art. 23 , cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor“, din

anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , ale

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, precum și ale

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010. Cu privire la excepția de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.482D/2021, Curtea observă că autorul acesteia critică și dispozițiile

art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 . În jurisprudența sa, Curtea a statuat că, în cazul în care instanța de judecată dispune sesizarea sa cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor

art. 29 alin. (1) ,

(2)

sau

(3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție (a se vedea, în același sens,

Decizia nr. 567 din 31 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 24 iulie 2025, paragraful 11,

Decizia nr. 201 din 9 aprilie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 27 august 2024, paragraful 23, sau

Decizia nr. 744 din 3 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016). Referitor la excepția de neconstituționalitate ce formează obiectele dosarelor nr. 210D/2022 și nr. 690D/2022, din analiza notelor autorului excepției, Curtea reține că acesta critică, în realitate, pe de o parte, dispozițiile

art. 21 alin. (1) , cu privire la sintagma „de până la“, și

alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

și, pe de altă parte, dispozițiile

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , ale

art. 38 alin. (2)

și

(3) din Legea-cadru nr. 153/2017 , ale

art. 14 alin. (1)

și

(5)

și ale

art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 , precum și ale

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 , care au următorul conținut:

–