Hotărârea nr. 47/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

La data de 20 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 564 din 18 noiembrie 2000, formulată de doamna Graziela Barla împotriva soluției date prin

Hotărârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000

de Biroul electoral de circumscripție al municipiului București, de respingere a plângerii adresate cu privire la împiedicarea contestatoarei de a-și desfășura campania electorală în calitate de candidat pentru funcția de Președinte al României.

Contestația formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 416 D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestația se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea contestației se susține ca

Hotărârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000

a Biroului electoral de circumscripție al municipiului București este contrară dispozițiilor art. 16, 30 și 31 din Constituție, precum și celor ale

art. 16 din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, raportate la art. 7, 10 și 19 din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000. De asemenea, se susține ca "derularea campaniei electorale prin mass-media trebuie să se facă cu respectarea principiului egalității de sanse", ca "exercitarea dreptului la antena, astfel cum este reglementat prin art. 31 din Constituție, în condiții de deplina egalitate, este o obligație, nu o aptitudine pentru orice serviciu public de radio și televiziune", precum și ca, întrucât "Constituția nu face distincție între serviciile publice sau private, ...rezultă ca toate serviciile de radio și televiziune trebuie să respecte principiile constituționale în ce privește exercitarea dreptului". Contestatoarea subliniaza, de asemenea, ca folosirea în Constituție a sintagmei "servicii publice" de radio și televiziune "nu trebuie interpretată în sensul că obligațiile constituționale revin numai instituțiilor publice care prestează serviciul public respectiv, ci ele revin în egala măsura și instituțiilor private care prestează același serviciu". În contestație se mai arata ca prin Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240/2000 s-a făcut o "diferentiere artificiala între obligațiile care reveneau televiziunii publice și celei private", care a fost însă "reparată prin art. 7", în temeiul căruia "PRO TV avea obligația sa anunțe, prin presa sau prin programele sale, intenția de a atribui timpi de antena candidaților. Însă acești timpi trebuia acordati tuturor candidaților și nu unor candidați selectați de postul PRO TV după criterii aleatorii, în speta, sondajele de opinie publicate în mass-media, a căror autenticitate este discutabila. În acest mod, în fapt, s-a realizat o manipulare a opiniei publice, o canalizare a atenției acesteia spre candidați mediatizati, prejudiciindu-i pe ceilalți. Acest lucru s-a realizat prin modul de concepere a emisiunii <<Eu vreau sa fiu președinte>>, la care au avut acces numai 8 candidați, și nu toți 12, câți au fost validati de Biroul Electoral Central." Totodată se arata ca televiziunea publică naționala "a deturnat litera și spiritul reglementărilor legale", deoarece: 1) "[...] a stabilit ca ordinea prezentării emisiunilor electorale la TVR să fie cea a înscrierii candidaților la Biroul Electoral Central, deși în conformitate cu art. 10 din Decizia nr. 240/2000 trebuia să se facă în ordinea rezultată în urma tragerii la sorți"; 2) ca urmare a "deciziei TVR intalnirea candidaților în finala din 23 noiembrie 2000 nu mai are loc, pe motiv ca o parte din candidați au semnat deja contracte cu alte posturi de televiziune"; 3) TVR, "deși a primit de la buget banii necesari pentru desfășurarea campaniei în conformitate cu art. 19 alin. 2 din Decizia nr. 240/2000, potrivit cu care durata însumată a emisiunilor electorale nu poate depăși 120 de minute pentru fiecare candidat, candidații sunt lipsiți de dreptul lor de a folosi aceste minute la care au dreptul pentru data de 23 noiembrie 2000". În sfârșit, se susține ca "abuzuri de interpretare și aplicare a normelor electorale a comis și Parlamentul României, care, în ședința Camerelor reunite din 31 octombrie 2000, a stabilit ca în zilele de 20 și 21 noiembrie 2000 să aibă loc intalniri între candidați, tot după criteriul înscrierii la Biroul Electoral Central". Fața de cele arătate se solicita Curții să constate "ilegalitatile comise de TVR și PRO TV, precum și de Parlament", sa anuleze

Hotărârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000

a Biroului electoral de circumscripție al municipiului București și "sa oblige posturile de televiziune sa reintre în legalitate pe perioada care a mai rămas din actuala campanie electorală".

Dezbaterile pentru soluționarea contestației candidatei Graziela Barla au avut loc în ședința din 20 noiembrie 2000 și au continuat în ședința din 21 noiembrie 2000. Dezbaterile din ședința de judecată din 20 noiembrie 2000 au fost consemnate în încheierea întocmită pentru acea ședința.

În perioada de la primirea contestației și până la dezbaterile finale din 21 noiembrie 2000 Curtea Constituțională a solicitat documente și informații atât de la candidat, cat și de la TVR și PRO TV, pentru a elucida toate aspectele privind eventuala împiedicare a candidatului de a-și desfășura campania electorală.

Astfel, la data de 20 noiembrie 2000, în temeiul dispozițiilor

art. 5 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională a solicitat președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune informații privind participarea celor 12 candidați pentru funcția de Președinte al României în cadrul programelor difuzate în zilele de 20 și 21 noiembrie 2000, precum și informații referitoare la programarea pentru ziua de 23 noiembrie 2000 a unei emisiuni electorale la care să participe toți cei 12 candidați. La aceeași dată, potrivit acelorași prevederi legale, au fost solicitate directorului general al PRO TV copii de pe scrisoarea din 2 noiembrie 2000 adresată de candidata postului de televiziune PRO TV, precum și de pe răspunsul din 3 noiembrie 2000 la aceasta scrisoare. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 20 alin. 4 teza a doua din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, au fost solicitate contestatoarei, la data de 20 noiembrie 2000, copii de pe înscrisurile din care rezultă ca au fost îndeplinite de către aceasta obligațiile financiare implicate de aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (2) din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000.

C U R T E A,

analizând contestația prin raportare la dispozițiile Constituției, ale

Legii nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, ale

Legii audiovizualului nr. 48/1992 , precum și ale

Deciziei Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240/2000

privind condițiile de prezentare și duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru alegerea Președintelui României, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 17 din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestația.

Prin contestația adresată Curții Constituționale doamna Graziela Barla, candidat independent pentru funcția de Președinte al României, a solicitat anularea

Hotărârii nr. 35 din 16 noiembrie 2000

a Biroului electoral de circumscripție al municipiului București, prin care i-a fost respinsă plângerea cu privire la împiedicarea desfășurării campaniei sale electorale, ca urmare a unor măsuri discriminatorii în raport cu alți candidați, promovate de Societatea Română de Televiziune și de postul privat de televiziune PRO TV. Autoarea contestației solicita, de asemenea, obligarea celor două posturi de televiziune de către Curtea Constituțională de a reintra în legalitate pe perioada care a mai rămas din actuala campanie electorală.

Candidata Graziela Barla se plange de faptul ca a fost defavorizată de posturile de televiziune PRO TV și TVR prin modul inegal de repartizare a timpilor de antena la emisiunile electorale. În mod special, se arata în plângere, postul privat de televiziune PRO TV i-a interzis accesul la o anumită emisiune, solicitată cu precădere de contestatoare pentru popularitatea deosebită în rândul telespectatorilor. În acest fel au fost incalcate prevederile

art. 16 din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României și cele ale art. 6 alin. (1) și ale art. 7 din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240/2000.

Contestatoarea argumenteaza ca, în conformitate cu art. 7 din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240/2000, postul de televiziune PRO TV avea obligația sa acorde tuturor candidaților la funcția de Președinte al României, iar nu numai unor candidați selectați pe criterii aleatorii, timpi egali de antena în toate emisiunile electorale prevăzute în grila sa de programe cu acest conținut.

În ceea ce privește măsurile cu caracter discriminatoriu promovate de postul public de televiziune TVR contestatoarea aduce drept argumente, mai întâi, faptul ca TVR și TVR Internațional au stabilit ca ordinea prezentării în emisiunile electorale să se facă în temeiul unor criterii "valorice", bazate pe informații furnizate de sondaje de opinie, iar ulterior acest post a hotărât, în mod arbitrar, sa anuleze o intalnire finala a tuturor candidaților, programata pentru data de 24 noiembrie 2000.

Totodată, candidata susține ca au fost comise abuzuri de interpretare și aplicare a normelor electorale și de Parlamentul României care, "în ședința Camerelor reunite din 31 octombrie 2000, a stabilit să aibă loc intalniri între candidați, câte 6 în fiecare emisiune, după criteriul înscrierii acestora la Biroul Electoral Central".

Examinând aceste sustineri, Curtea Constituțională constata următoarele:

1. Campania electorală și desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al României sunt reglementate prin

Legea nr. 69/1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992. Conform art. 15 alin. (1), "Campania electorală și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României se fac potrivit dispozițiilor legale privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu excepțiile prevăzute în prezenta secțiune", iar potrivit art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Pentru candidații la alegerea Președintelui României, accesul la serviciile publice de radio și televiziune este egal și gratuit.

(2) Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antena pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice de radio și televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanții serviciilor publice de radio și televiziune și cu participarea candidaților."

În temeiul

art. 32 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 48/1992

Consiliul Național al Audiovizualului a emis Decizia nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind condițiile de prezentare și duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 12 octombrie 2000. Acest act normativ, emis în exercitarea atribuțiilor Consiliului Național al Audiovizualului, concretizează o serie de dispoziții legale cu privire la campania electorală și, în plus, reglementează și modalitățile de acces al candidaților la posturile private de radio și televiziune.

2. La data de 31 octombrie 2000, în temeiul

art. 16 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 , birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au examinat propunerile Societății Române de Televiziune privind stabilirea orarului pentru desfășurarea campaniei electorale și repartizarea timpilor de antena pentru alegerea Președintelui României, acceptând prin vot aceste propuneri. În ceea ce privește intalnirile finale organizate de Societatea Română de Televiziune în zilele de 20 și 21 noiembrie 2000, s-a stabilit ca ordinea de prezentare a candidaților în emisiune să se facă potrivit criteriului înscrierii candidaturilor la Biroul Electoral Central. Totodată, s-a respins sugestia prelungirii campaniei electorale și în ziua de 24 noiembrie 2000.

3. În ceea ce privește criticile aduse postului public de televiziune TVR Curtea constata ca în realitate contestatoarea nu se plange de modul de repartizare a timpilor de antena, ci de criteriile în baza cărora au fost repartizați candidații în vederea dezbaterilor la intalnirile din 20 și 21 noiembrie 2000. Sub acest aspect Curtea retine ca, potrivit datelor comunicate de Societatea Română de Televiziune prin telefaxul din 20 noiembrie 2000, fiecărui candidat i-au fost oferite câte 45 de minute pentru participarea la emisiuni de tip "talk-show", începând cu data de 6 noiembrie 2000, iar ordinea intrării în emisiune s-a făcut prin tragere la sorți. Pentru emisiunile din 20 și 21 noiembrie 2000 repartizarea s-a făcut în baza hotărârii birourilor permanente ale Camerelor Parlamentului, iar criteriul a fost acela al înscrierii candidaților la Biroul Electoral Central, ordinea intrării în emisiune fiind facuta, de asemenea, prin tragere la sorți. Asa fiind, Curtea nu poate retine sub acest aspect nici o împrejurare de natura sa afecteze dreptul egal al exprimarii opiniilor candidaților la funcția de Președinte al României și nici aspecte care ar pune în discuție echidistanta postului. În ceea ce privește "intalnirea finala", la care ar fi urmat sa participe toți cei 12 candidați, TVR a avut în vedere inițial o asemenea emisiune, programata la data de 24 noiembrie 2000, dar birourile permanente ale Camerelor Parlamentului au respins aceasta programare, întrucât, potrivit legii, campania electorală se încheie cu 48 de ore înainte de ziua votării. În orice caz solicitarea doamnei Graziela Barla, adresată Curții Constituționale, ca aceasta autoritate publică sa oblige Societatea Română de Televiziune sa organizeze pe data de 23 noiembrie 2000 o intalnire finala "pentru indiferent câți candidați vor fi prezenți" excede competentei Curții. De altfel un asemenea demers nu putea fi întreprins, pe de o parte, pentru ca unii candidați, la data pronunțării prezentei hotărâri, au deja programate prezente la alte emisiuni în acea zi, iar pe de altă parte, nici o dispoziție legală nu obliga la organizarea unei asemenea intalniri finale.

4. În legătură cu criticile adresate de doamna Graziela Barla postului privat de televiziune PRO TV Curtea constata ca, potrivit art. 7 alin. (1) din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 240/2000, "Posturile de radio și de televiziune private care intenționează sa difuzeze programe electorale au obligația sa comunice acest fapt Consiliului Național al Audiovizualului, printr-o adresa care să respecte modelul prezentat în anexa, înainte de începerea campaniei electorale, și să facă cunoscut public acest lucru prin presa și/sau prin programele lor". De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol stabilește ca "Fiecare post va practica pentru toți solicitanții tarife proprii unice pe unitatea de timp de emisie, garantandu-le condiții egale, potrivit timpilor de antena alocati".

Din documentele aflate la dosar rezultă ca postul PRO TV a îndeplinit toate aceste cerințe. Astfel postul de televiziune a comunicat în termen legal Consiliului Național al Audiovizualului intenția sa de a difuza emisiuni destinate campaniei pentru alegerile parlamentare și prezidențiale și a făcut publică aceasta intenție prin presa și prin programele sale. Difuzarea emisiunilor a început în prima zi de campanie electorală pentru alegerea Președintelui României, adică la 27 octombrie 2000, conform

art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 911 din 10 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 12 octombrie 2000. La aceste emisiuni au avut acces toți candidații care au încheiat contracte până la data menționată. Postul de televiziune PRO TV nu avea obligația legală sa adreseze direct fiecărui candidat oferte de servicii. La data de 27 octombrie 2000 aceste servicii au fost contractate de 8 candidați, la nivelul unor tarife proprii unice pe unitatea de timp de emisie. Doamna Graziela Barla s-a adresat postului PRO TV la 2 noiembrie 2000, asteptand, asa cum precizează chiar contestatoarea, sa expire termenul în care se puteau depune contestații la Curtea Constituțională, ceea ce însă nu este relevant, întrucât, asa cum s-a arătat, campania electorală începuse, în temeiul legii, la 27 octombrie 2000. La data de 7 noiembrie 2000 au avut loc negocieri între postul PRO TV și candidata, prilej cu care i s-au oferit serviciile ce ramasesera nedistribuite la acea data. Pentru emisiunea în care contestatoarea a cerut, în mod expres, să fie prezenta solicitarea acesteia era tardivă la data de 7 noiembrie 2000, întrucât toate minutele afectate în continuare până la sfârșitul campaniei erau deja alocate candidaților care se adresasera postului PRO TV în timp util.

Fața de aceasta situație de fapt Curtea Constituțională nu poate constata ca doamna Graziela Barla ar fi fost împiedicată să își desfășoare campania electorală, în sensul avut în vedere de prevederile

art. 17 din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României și în lumina dispozițiilor cuprinse în art. 31 alin. (5) din Constituție ("Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.").

Curtea observa, de asemenea, ca, potrivit

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, accesul este gratuit la serviciile publice de radio și televiziune. Posturile private nu au obligația legală sa acorde un astfel de acces gratuit la programele lor electorale, ci au doar obligația sa practice pentru toți solicitanții tarife proprii unice pe unitatea de minut și, în aceste condiții financiare, sa garanteze acestora dreptul egal de exprimare, cu respectarea echidistantei necesare. În acest fel afirmatia contestatoarei în legătură cu faptul ca în Constituție nu se face distincție sub acest aspect între posturile publice și cele private nu poate fi reținută de Curte. Într-adevăr, textul art. 31 alin. (4) din Constituție ("Mijloacele de informare în masa, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corecta a opiniei publice.") nu distinge între mijloacele de informare în masa, publice sau private, dar aceasta numai sub aspectul obligației lor de a asigura informarea corecta a opiniei publice, iar nu și sub aspectul gratuitatii accesului la mijloacele private de informare în masa. În acest fel distincția "public-privat" își păstrează semnificatia atunci când este vorba de practicarea unor tarife pentru accesul la aceste mijloace de informare.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al

art. 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al

art. 17 din Legea nr. 69/1992 ,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația formulată de doamna Graziela Barla împotriva

Hotărârii nr. 35 din 16 noiembrie 2000

a Biroului electoral de circumscripție al municipiului București.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.