Legea nr. 184/2001

Dreptul de semnatura implica asumarea de către persoana care îl exercita a întregii responsabilități profesionale față de client și autorități cu privire la calitatea și functionalitatea soluțiilor propuse, integrarea în ambianta inconjuratoare a posibilităților tehnice de realizare și cu respectarea legislației în domeniu.

Dreptul de semnatura se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul Național al Arhitectilor. Lucrările colective trebuie să poarte semnatura tuturor arhitectilor care au contribuit la elaborarea lor.

Arhitectul dobândește drept de semnatura dacă a fost atestat și dacă are capacitatea drepturilor civile. Dobândirea dreptului de semnatura atrage înscrierea în Tabloul Național al Arhitectilor.

Condițiile în care arhitecții cetățeni străini pot dobândi drept de semnatura în România și pot solicita înscrierea în Tabloul Național al Arhitectilor vor fi stabilite prin convenții de reciprocitate încheiate de statul român sau de Ordinul Arhitectilor din România și organizația similară din țara de origine a solicitantului, cu respectarea legislației în domeniu din România.

Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor art. 4 alin. (2), își poate desfășura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile de prestări de servicii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnatura.

La împlinirea a 2 ani de desfășurare efectivă a profesiei în domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru obținerea dreptului de semnatura arhitectul stagiar trebuie să promoveze un examen privind legislația specifică domeniului, care va fi organizat anual de Ordinul Arhitectilor din România.

Înscrierea arhitectilor stagiari la examen se face pe baza unei cereri însoțite de copia legalizată de pe diploma de licență sau asimilată, portofoliul de lucrări la care a colaborat, dovada legalizată a efectuării stagiului profesional și de recomandarea a 2 arhitecti cu drept de semnatura.

Arhitecții stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri și proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziții sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizații de construire.

Arhitecții stagiari pot întocmi planuri de urbanism și proiecte de arhitectura care, conform legii, sunt de competența conductorilor arhitecti și au dreptul să își susțină lucrările pentru obținerea autorizației de construire, dacă semnatura proprie este dublata de a unui arhitect cu drept de semnatura.

Pentru exercitarea profesiei arhitecții cu drept de semnatura pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăți civile profesionale sau își pot desfășura activitatea în temeiul unor contracte de muncă sau al unor convenții civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei.

Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnatura pot dobândi calitatea de proiectant general.

Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecții cu drept de semnatura pot angaja salariați.

Societățile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnatura și care desfășoară activități de proiectare, au obligația ca, pentru întocmirea documentațiilor de urbanism și a proiectelor de arhitectura supuse aprobării sau autorizării, sa folosească serviciile unui arhitect cu drept de semnatura, încheind cu acesta contract individual de muncă sau convenție civilă de prestări de servicii.

Birourile individuale de arhitectura, constituite potrivit legii, se declara la Ordinul Arhitectilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual și client.

Birourile individuale se pot asocia prin contract.

Formele și modalitățile de exercitare a profesiei, declarate la Ordinul Arhitectilor din România, sunt înregistrate obligatoriu în Tabloul Național al Arhitectilor.

Societățile civile profesionale se constituie, în condițiile legii, de către 2 sau mai mulți arhitecti cu drept de semnatura, prin contract de societate declarat la Ordinul Arhitectilor din România.

Raporturile contractuale se nasc între client și societatea civilă profesională, indiferent care dintre arhitecții asociați sau salariați îndeplinește serviciul profesional.

În cadrul societăților civile profesionale patrimoniul este comun și aparține asociaților în cotele-părți stabilite prin contractul de societate.

Dreptul de semnatura încetează:

a) prin renunțarea scrisă la exercițiul dreptului de semnatura;

b) dacă persoana înscrisă a fost condamnata definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directa cu exercitarea dreptului de semnatura, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementara a interdicției exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Încetarea dreptului de semnatura atrage radierea din Tabloul Național al Arhitectilor.

Ordinul Arhitectilor din România, denumit în continuare și Ordinul, se înființează în condițiile legii ca organizație profesională, cu personalitate juridică de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independenta. Ordinul are rolul de a reprezenta și ocroti, la nivel național și internațional, interesele profesiei de arhitect.

Ordinul Arhitectilor din România are sediul central în municipiul București și este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanțează din taxe de înscriere, cotizatii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, științifice, economice și drepturi editoriale specifice pe care le desfășoară, precum și din donații legale, sponsorizări sau alte surse, în condițiile legii.

Din Ordinul Arhitectilor din România fac parte toți arhitecții cu drept de semnatura, stagiarii și toți ceilalți membri purtători ai titlului de arhitect, la cererea acestora.

Prezenta lege nu limitează dreptul de libera aderare a arhitectilor la alte forme de asociere profesională.

Ordinul Arhitectilor din România are obligația de a publică anual Tabloul Național al Arhitectilor.

Ordinul Arhitectilor din România are următoarele atribuții:

a) protejeaza și promovează calitatea produsului de arhitectura și urbanism;

b) urmărește exercitarea competența și calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;

c) propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;

d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;

e) atesta arhitectilor dreptul de semnatura și gestionează Tabloul Național al Arhitectilor.

Atributia Ordinului Arhitectilor din România privind acordarea dreptului de semnatura nu poate fi exercitată de nici o alta instituție sau asociație profesională.

Forurile de conducere ale Ordinului Arhitectilor din România sunt:

a) Conferința naționala;

b) Consiliul de conducere;

c) Colegiul director;

d) președintele Ordinului.

Persoanele alese în Consiliul de conducere, în Colegiul director sau ca președinte al Ordinului Arhitectilor din România au mandat de 4 ani și nu mai mult de doua ori consecutiv.

Conferința naționala a Ordinului Arhitectilor din România are următoarele atribuții:

a) adopta și modifica Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei și regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;

b) adopta organizarea aparatului administrativ al Ordinului;

c) alege și revoca președintele Ordinului;

d) alege și revoca membrii Consiliului de conducere al Ordinului;

e) alege membrii comisiilor de cenzori și de disciplina la nivel național, precum și membrii altor comisii de specialitate;

f) aproba regulamentele de funcționare ale comisiilor Ordinului, stabilind numărul membrilor și competentele lor;

g) adopta hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;

h) aproba bugetul de venituri și cheltuieli, precum și bilanțul Ordinului și da Consiliului de conducere descărcare de gestiune a fondurilor Ordinului;

i) aproba cotizatia anuală și onorariile minimale.

Conferința naționala a Ordinului Arhitectilor din România este legal constituită la prima convocare în prezenta a cel puțin două treimi din numărul delegaților, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Dacă la prima convocare condiția de prezenta nu este îndeplinită, la a doua convocare Conferința naționala este legal constituită în prezenta majorității membrilor și adopta hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.

Între reuniunile Conferintei naționale activitatea Ordinului Arhitectilor din România va fi coordonata de Consiliul de conducere, două treimi din numărul membrilor acestuia fiind arhitecti cu drept de semnatura.

Componenta Consiliului de conducere va asigura reprezentativitatea proporțională a membrilor filialelor teritoriale.

Președintele Ordinului Arhitectilor din România, ales dintre arhitecții cu drept de semnatura, reprezintă Ordinul în relațiile sale cu alte persoane fizice și juridice sau cu autorități din România și din străinătate, putând sa încheie, în numele Ordinului, convenții și contracte. De asemenea, președintele conduce lucrările Conferintei naționale și ordonanțează cheltuielile bugetare ale Ordinului.

Vicepreședinții Ordinului Arhitectilor din România sunt inlocuitori de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de Conferința naționala.

Activitatea curenta a Ordinului Arhitectilor din România este coordonata de Colegiul director.

Colegiul director este ales cu votul majorității membrilor Consiliului de conducere.

Cel puțin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecti cu drept de semnatura.

La nivelul județelor cu cel puțin 50 de arhitecti, precum și în municipiul București se vor înființa prin libera asociere filiale teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, reunindu-i pe arhitecții domiciliați în raza teritorială a județului.

Dacă într-un județ exista un număr mai mic de 50 de arhitecti, se vor putea înființa filiale teritoriale prin asocierea arhitectilor cu domiciliile în județe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri.

În cadrul unui județ, într-o zona formată din două sau mai multe județe limitrofe, precum și în municipiul București se poate înființa o singura filiala a Ordinului Arhitectilor din România.

Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:

a) orașul de reședința a filialei teritoriale și sediul acesteia;

b) forurile de conducere ale filialei.

Pentru centralizarea evidentei arhitectilor din întreaga țara se înființează Tabloul Național al Arhitectilor, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pe lângă toate filialele Ordinului Arhitectilor din România se înființează tablourile arhitectilor, cu evidenta membrilor acestora.

Pentru întocmirea și actualizarea Tabloului Național al Arhitectilor filialele teritoriale au obligația sa comunice Ordinului Arhitectilor din România, în termen de 30 de zile de la data efectuării lor, toate datele și informațiile înregistrate în tablourile arhitectilor.

Tablourile arhitectilor vor cuprinde:

a) arhitecti cu drept de semnatura;

b) conductori arhitecti cu drept de semnatura;

c) arhitecti stagiari;

d) conductori arhitecti stagiari;

e) arhitecti, membri ai Ordinului Arhitectilor din România, fără drept de semnatura;

f) arhitecti care nu sunt membri ai Ordinului Arhitectilor din România.

Înregistrarea într-un tablou al arhitectilor permite exercitarea profesiei în întreaga țara.

Ordinul Arhitectilor din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligația sa furnizeze terților orice informație legată de datele înregistrate în Tabloul Național al Arhitectilor sau în tablourile arhitectilor.

Tablourile arhitectilor vor evidenția și modalitatea în care persoanele înscrise își exercită profesia.

Ordinul Arhitectilor din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui înscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care îl privesc, înregistrate în tablourile arhitectilor.

Membrii Ordinului Arhitectilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum și pentru orice abateri săvârșite în legătură cu profesia sau în afară acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.

Sancțiunile disciplinare sunt:

a) avertismentul;

b) votul de blam;

c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnatura;

d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calității de membru al Ordinului Arhitectilor din România;

e) retragerea definitivă a dreptului de semnatura pentru membrii Ordinului Arhitectilor din România înscriși în Tabloul Național al Arhitectilor;

f) retragerea definitivă a calității de membru al Ordinului Arhitectilor din România.

Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplina.

Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. c)-f) se aplică de Consiliul de conducere al Ordinului Arhitectilor din România, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplina, în baza hotărârii comisiei de disciplina la nivel național, numai după efectuarea unei expertize de specialitate, întocmită de o comisie formată din 5 membri propuși de Consiliul de conducere al Ordinului, acceptați de cel în cauza.

Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplina, prin care s-a aplicat una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), se poate formula contestație la Comisia naționala de disciplina în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Împotriva hotărârii Comisiei naționale de disciplina, prin care s-a aplicat o sancțiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestație la instanța judecătorească de contencios administrativ competența în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Comisiile de disciplina ale Ordinului Arhitectilor din România sunt organe cu activitate jurisdicțională și se organizează la nivel național și teritorial pentru fiecare filiala.

Comisia naționala de disciplina este alcătuită din 5 arhitecti cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecti cu drept de semnatura.

Comisia de disciplina alege un președinte din rândul membrilor săi.

Hotărârile comisiilor de disciplina se validează cu majoritate simpla de voturi.

Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România și se completează cu prevederile Codului de procedura civilă.