Legea nr. 184/2001

Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autoritățile publice cu privire la calitatea soluțiilor propuse, cu respectarea legislației în domeniu.

Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul Național al Arhitecților. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecților care au contribuit la elaborarea lor.

Exercitarea dreptului de semnătură implică independență în luarea deciziilor cu caracter profesional.

Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură.

Arhitectul și conductorul arhitect dobândesc drept de semnătură, acordat de către Ordinul Arhitecților din România, dacă îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu profesional. Dobândirea dreptului de semnătură atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Național al Arhitecților.

Condiția de onorabilitate prevăzută la alin. (2) se consideră a fi îndeplinită:

a) dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu exercitarea profesiei;

b) dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârșit abateri disciplinare care au fost sancționate de Ordinul Arhitecților din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi.

Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecți se exercită pe teritoriul României și este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaște acest drept.

Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecților din România, însoțită de copia diplomei la care se face referire la art. 4, respectiv la art. 5, cazierul judiciar și dovada efectuării stagiului profesional, împreună cu portofoliul cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu.

Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentației complete de către solicitant.

Cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii elvețieni care solicită stabilirea în România și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 sau art. 6 referitoare la deținerea titlului de arhitect vor dobândi drept de semnătură în aceleași condiții cu cetățenii români, cu respectarea prevederilor art. 10.

Arhitecții cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii elvețieni care au dreptul de a exercita profesia de arhitect în unul dintre aceste state și nu solicită stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României vor dobândi drept de semnătură prin înregistrarea automată și temporară la Ordinul Arhitecților din România, cu aceleași drepturi și obligații pe perioada prestării de servicii. Documentele necesare înregistrării în acest caz sunt:

a) declarație cu privire la serviciile ce urmează a fi prestate, dacă acestea implică execuția unor proiecte pe teritoriul României;

b) certificat emis de autoritatea competentă din statul de proveniență, care să ateste dreptul solicitantului de a exercita profesia de arhitect pe teritoriul acestuia; acest certificat trebuie să fie prezentat la cel mult 12 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de proveniență;

c) certificat emis de autoritatea competentă din statul de proveniență, care să ateste faptul că solicitantul deține acele diplome sau alte documente doveditoare ale calificării profesionale care îndeplinesc criteriile legislației europene în domeniu.

Ordinul Arhitecților din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetățeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene de către autoritatea competentă din statul de proveniență a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de proveniență.

Pentru dobândirea dreptului de semnătură, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European sau cetățenii elvețieni vor prezenta un certificat emis de autoritatea competentă din statul de proveniență, care atestă efectuarea unei perioade corespunzătoare de stagiu sau experiență profesională adecvată cu o durată echivalentă stagiului în statul respectiv și care conferă acestora aceleași drepturi ca și cetățenilor români care au efectuat stagiul.

Ordinul Arhitecților din România va pune la dispoziția persoanelor interesate informații privind legislația națională specifică și Codul deontologic al profesiei de arhitect.

În vederea dobândirii dreptului de semnătură arhitectul absolvent, potrivit prevederilor art. 4, își poate desfășura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în condițiile legii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.

După împlinirea perioadei de stagiu prevăzute la alin. (1), arhitecții stagiari pot primi drept de semnătură în condițiile art. 10 sau ale art. 11, după caz.

Pentru absolvenții de arhitectură cu diplomă de master sau doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an.

Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăților comerciale de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii.

Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecții cu drept de semnătură pot angaja salariați.

Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură și care desfășoară activități de proiectare, au obligația ca, pentru întocmirea documentațiilor de urbanism și a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.

Modalitatea de exercitare a profesiei se declară de către arhitect și se înregistrează la Ordinul Arhitecților din România.

Birourile individuale se pot asocia prin contract.

Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual și client sau, în cazul birourilor asociate, aceste raporturi se stabilesc între unul dintre birourile individuale implicate și client.

Dreptul de semnătură încetează:

a) prin renunțarea scrisă la exercițiul dreptului de semnătură;

b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicției exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calității de membru al Ordinului Arhitecților din România și radierea din Tabloul Național al Arhitecților.

Ordinul Arhitecților din România, denumit în continuare și Ordinul, se înființează în condițiile legii ca organizație profesională, nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independentă. Ordinul are rolul de a reprezenta și ocroti, la nivel național și internațional, interesele profesiei de arhitect.

Ordinul Arhitecților din România are sediul central în municipiul București și este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanțează din taxe de înscriere, cotizații anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, științifice, economice și drepturi editoriale specifice pe care le desfășoară, precum și din donații legale, sponsorizări sau alte surse, în condițiile legii.

Din Ordin fac parte arhitecții și conductorii arhitecți cu sau fără drept de semnătură, urbaniști fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condițiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecți, stagiarii și orice deținător al titlului de arhitect, la cererea acestora.

Prezenta lege nu limitează dreptul de liberă aderare a arhitecților la alte forme de asociere profesională.

Ordinul are obligația de a publică anual, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Tabloul Național al Arhitecților, Regulamentul Ordinului Arhitecților din România, Codul deontologic al profesiei de arhitect și lista onorariilor de referință.

Ordinul Arhitecților din România are următoarele atribuții:

a) protejează și promovează calitatea produsului de arhitectură și urbanism;

b) urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;

c) propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;

d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;

e) acordă arhitecților dreptul de semnătură și gestionează Tabloul Național al Arhitecților.

Atribuția Ordinului Arhitecților din România privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nici o altă instituție sau asociație profesională.

Forurile de conducere ale Ordinului Arhitecților din România sunt:

a) Conferința națională;

b) Consiliul național;

c) Colegiul director;

d) președintele Ordinului.

Persoanele alese în Consiliul național, în Colegiul director sau ca președinte al Ordinului au un mandat de 4 ani. Ele nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.

Conferința națională a Ordinului Arhitecților din România are următoarele atribuții:

a) adoptă și modifică Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei și regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;

b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;

c) alege și revocă președintele Ordinului;

d) alege și revocă membrii Consiliului național al Ordinului;

e) alege membrii comisiilor de cenzori și de disciplină la nivel național, precum și membrii altor comisii de specialitate;

f) adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;

g) aprobă valoarea onorariilor de referință și a cotizațiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, după caz.

Conferința națională a Ordinului este legal constituită la prima convocare în prezența a cel puțin două treimi din numărul delegaților, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Dacă la prima convocare condiția de prezență nu este îndeplinită, la a doua convocare, după cel puțin două săptămâni, Conferința națională este legal constituită în prezența majorității membrilor și adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.

Între reuniunile Conferinței naționale, activitatea Ordinului va fi coordonată de Consiliul național, două treimi din numărul membrilor acestuia trebuind să fie arhitecți cu drept de semnătură.

Componența Consiliului național va asigura reprezentativitatea proporțională a membrilor filialelor teritoriale.

Fiecare filială teritorială stabilește prin hotărâre proprie candidații propuși pentru Consiliul național.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, ales dintre arhitecții cu drept de semnătură, reprezintă Ordinul în relațiile sale cu alte persoane fizice și juridice sau cu autorități din România și din străinătate, putând să încheie, în numele Ordinului, convenții și contracte. De asemenea, președintele conduce lucrările Conferinței naționale și ordonanțează cheltuielile bugetare ale Ordinului.

Vicepreședinții Ordinului Arhitecților din România sunt înlocuitori de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de Conferința națională.

Activitatea curentă a Ordinului Arhitecților din România este coordonată de Colegiul director.

Colegiul director este ales cu votul majorității membrilor Consiliului național.

Cel puțin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecți cu drept de semnătură.

La nivelul județelor cu cel puțin 50 de membri, precum și în municipiul București se vor înființa prin liberă asociere filiale teritoriale ale Ordinului, reunindu-i pe arhitecții domiciliați în raza teritorială a județului.

Dacă într-un județ există un număr mai mic de 50 de membri, se vor putea înființa filiale teritoriale prin asocierea arhitecților cu domiciliile în județe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri.

În cadrul unui județ sau într-o zonă formată din două sau mai multe județe limitrofe, precum și în municipiul București se poate înființa o singură filială a Ordinului.

Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:

a) orașul de reședință a filialei teritoriale și sediul acesteia;

b) forurile de conducere ale filialei.

Pentru centralizarea evidenței arhitecților din întreaga țară se înființează Tabloul Național al Arhitecților, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Tabloul Național al Arhitecților va cuprinde arhitecți cu drept de semnătură și conductori arhitecți cu drept de semnătură și va fi organizat pe specializări.

Înregistrarea în Tabloul Național al Arhitecților permite exercitarea profesiei în întreaga țară.

Ordinul Arhitecților din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligația să furnizeze terților orice informație legată de datele înregistrate în Tabloul Național al Arhitecților sau în tablourile arhitecților.

Tablourile arhitecților vor evidenția și modalitatea în care persoanele înscrise își exercită profesia.

Ordinul Arhitecților din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui înscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care îl privesc, înregistrate în tablourile arhitecților.

Membrii Ordinului Arhitecților din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum și pentru orice abateri săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.

Sancțiunile disciplinare sunt:

a) avertismentul;

b) votul de blam;

c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;

d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calității de membru al Ordinului Arhitecților din România.

Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplină.

Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. c) și d) se aplică de Consiliul național al Ordinului, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplină, în baza hotărârii comisiei de disciplină la nivel național.

Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), se poate formula contestație la Comisia națională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Împotriva hotărârii Comisiei naționale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancțiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestație la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

În condițiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor, aplicarea sancțiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârșirea lor.

Comisiile de disciplină ale Ordinului Arhitecților din România sunt organe cu activitate jurisdicțională și se organizează la nivel național și teritorial pentru fiecare filială.

Comisia națională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecți cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecți cu drept de semnătură.

Comisia de disciplină alege un președinte din rândul membrilor săi.

Hotărârile comisiilor de disciplină se validează cu majoritate simplă de voturi.

Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitecților din România și se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.