Decizia nr. 121/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrii de sindicat Cătălin Eduard Moraru și alții în Dosarul nr. 3.247/99/2021 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.090D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 3.467D/2021, nr. 3.621D/2021, nr. 3.712D/2021, nr. 3.714D/2021, nr. 3.752D/2021, nr. 3.817D/2021, nr. 3.919D/2021, nr. 155D/2022, nr. 335D/2022, nr. 376D/2022, nr. 415D/2022, nr. 422D/2022, nr. 423D/2022, nr. 427D/2022, nr. 462D/2022, nr. 463D/2022, nr. 509D/2022, nr. 510D/2022, nr. 558D/2022, nr. 580D/2022, nr. 587D/2022, nr. 628D/2022, nr. 708D/2022, nr. 716D/2022, nr. 718D/2022, nr. 720D/2022, nr. 721D/2022, nr. 728D/2022, nr. 729D/2022, nr. 759D/2022, nr. 799D/2022, nr. 833D/2022, nr. 951D/2022, nr. 1.026D/2022, nr. 1.027D/2022, nr. 1.179D/2022, nr. 1.180D/2022, nr. 1.185D/2022, nr. 1.889D/2022, nr. 2.072D/2022, nr. 2.074D/2022, nr. 2.094D/2022, nr. 2.095D/2022 și nr. 2.106D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 , excepție ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrii de sindicat: Iosif Chiriac și alții, Constantin Apetrei și alții, Andreea-Mădălina Munteanu și Dinu Pintilii, Iulian Vasile Boboc și alții și Alin Gabriel Pintilii în dosarele nr. 3.248/99/2021, nr. 4.507/99/2021, nr. 5.166/99/2021, nr. 4.497/99/2021 și nr. 5.167/99/2021 ale Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal, Andrei Iulian Tătaru în Dosarul nr. 5.327/99/2021 al Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat: Iulia-Adelina Barbu și alții și Daniel Roșca și alții în dosarele nr. 13.858/3/2021 și nr. 20.357/3/2021 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Cătălin Constantin Crăciun și alții, Călin Titi Achim și alții, Petre Ion, Nicu Chelan și alții, Călin Barbu și alții, Laurențiu Florin Ancuța și alții, Ion Berbec și alții, Florin Claudiu Ilie și Gheorghe Neagoe și alții, Gabriel Adrian Neagu, Ionela Oana Ciuciu, Vasile Godinac și alții, Gheorghe Ion Stanciu și alții, Laurențiu Lucian Nicola și alții, Dumitru Ovidiu Bărbulescu, Tiberiu Bogdan Olaru și alții și Cristi Toma în dosarele nr. 721/104/2021, nr. 3.172/63/2021, nr. 3.172/107/2021, nr. 1.161/104/2021, nr. 3.256/63/2021, nr. 3.126/63/2021, nr. 4.324/63/2021, nr. 3.170/107/2021, nr. 3.261/63/2021, nr. 4.635/63/2021, nr. 27.499/3/2021, nr. 1.606/101/2021, nr. 1.465/101/2021, nr. 646/104/2021, nr. 5.968/63/2021, nr. 2.247/101/2021 și nr. 31.544/3/2021 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Tudor Baltag și Ionel Manoilă și alții în dosarele nr. 5.903/99/2021 și nr. 4.232/99/2021 ale Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal, Marin Stoian în Dosarul nr. 2.095/107/2021 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, Viorel Murat și alții și Puiu-Gelu Gârlea și alții în dosarele nr. 6.351/118/2021 și nr. 6.347/118/2021 ale Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Gavril Ciprian Dascălu și alții, Gheorghe Gherasim și alții, Mihai Cimpoieșu și alții și Florin Pavel și alții în dosarele nr. 2.012/103/2021, nr. 158/103/2022, nr. 170/103/2022 și nr. 2.021/103/2021 ale Tribunalului Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Mihai Ceuca și alții, Mihail Ilea și alții, Mihai Dan Popa și Alexandru Ionașcu și Vasile Ioan Andreș și alții în dosarele nr. 1.797/107/2021, nr. 1.666/107/2021, nr. 3.173/107/2021 și nr. 2.814/107/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția contencios administrativ și fiscal, Leon Nedelcu și alții în Dosarul nr. 8.277/118/2021 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă, Costică Vlad Rotaru și alții în Dosarul nr. 4.229/99/2021 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, Robert Constantin Ciucă în Dosarul nr. 69/115/2022 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, Iulian Codrin Baștiurea-Sîrbu și alții și Viorel Andrei și alții în dosarele nr. 1.501/113/2021 și nr. 1.576/113/2021 ale Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Megas din cadrul Penitenciarului Vaslui, în numele și pentru membrii de sindicat Alexandru Adrian Adam și alții, în Dosarul nr. 2.582/89/2021 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.467D/2021, nr. 3.621D/2021, nr. 3.712D/2021, nr. 3.714D/2021, nr. 3.752D/2021, nr. 3.817D/2021, nr. 3.919D/2021, nr. 155D/2022, nr. 335D/2022, nr. 376D/2022, nr. 415D/2022, nr. 422D/2022, nr. 423D/2022, nr. 427D/2022, nr. 462D/2022, nr. 463D/2022, nr. 509D/2022, nr. 510D/2022, nr. 558D/2022, nr. 580D/2022, nr. 587D/2022, nr. 628D/2022, nr. 708D/2022, nr. 716D/2022, nr. 718D/2022, nr. 720D/2022, nr. 721D/2022, nr. 728D/2022, nr. 729D/2022, nr. 759D/2022, nr. 799D/2022, nr. 833D/2022, nr. 951D/2022, nr. 1.026D/2022, nr. 1.027D/2022, nr. 1.179D/2022, nr. 1.180D/2022, nr. 1.185D/2022, nr. 1.889D/2022, nr. 2.072D/2022, nr. 2.074D/2022, nr. 2.094D/2022, nr. 2.095D/2022 și nr. 2.106D/2022 la Dosarul nr. 3.090D/2021, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.247/99/2021, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.090D/2021). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrii de sindicat Cătălin Eduard Moraru și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

8.

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.248/99/2021, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 3.467D/2021). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrii de sindicat Iosif Chiriac și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

9.

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.858/3/2021, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 3.621D/2021). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Iulia-Adelina Barbu și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la funcționarii publici.

10.

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 721/104/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 3.712D/2021). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Cătălin Constantin Crăciun și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la funcționarii publici statutari.

11.

Prin Încheierea din 26 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.507/99/2021, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 3.714D/2021). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrii de sindicat Constantin Apetrei și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

12.

Prin Încheierea din 3 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.903/99/2021, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 3.752D/2021). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Tudor Baltag, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la funcționarii publici statutari.

13.

Prin Încheierea din 8 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.172/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 3.817D/2021). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Călin Titi Achim și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la acordarea unor drepturi bănești.

14.

Prin Sentința nr. 601/CAF din 17 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.095/107/2021, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 3.919D/2021). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Marin Stoian, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

15.

Prin Încheierea din 16 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.351/118/2021, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 155D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Viorel Murat și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la funcționarii publici (acordarea unor majorări salariale).

16.

Prin Încheierea din 1 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.172/107/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 335D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor

Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Petre Ion, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la funcționarii publici (acordarea unor majorări salariale).

17.

Prin Încheierea din 3 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.232/99/2021, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 376D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Ionel Manoilă și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

18.

Prin Încheierea din 15 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.012/103/2021, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 415D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Gavril Ciprian Dascălu și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

19.

Prin încheierile din 26 ianuarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.161/104/2021 și nr. 3.256/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 422D/2022 și nr. 423D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Nicu Chelan și alții și Călin Barbu și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

20.

Prin Încheierea din 14 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.327/99/2021, Tribunalul Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 427D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrul de sindicat Andrei Iulian Tătaru, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

21.

Prin încheierile din 14 februarie 2022 și 10 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 3.126/63/2021 și nr. 4.324/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 462D/2022 și nr. 463D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Laurențiu Florin Ancuța și alții și Ion Berbec și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.

22.

Prin Încheierea din 14 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.797/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 509D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Mihai Ceuca și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

23.

Prin Încheierea din 16 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 8.277/118/2021, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 510D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Leon Nedelcu și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

24.

Prin Încheierea din 17 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.166/99/2021, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 558D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrii de sindicat Andreea-Mădălina Munteanu și Dinu Pintilii, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

25.

Prin încheierile din 22 februarie 2022 și 21 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 3.170/107/2021 și nr. 3.261/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 580D/2022 și nr. 587D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Florin Claudiu Ilie și Gheorghe Neagoe și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.

26.

Prin Încheierea din 23 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.666/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 628D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Mihail Ilea și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

27.

Prin Încheierea din 7 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.635/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 708D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Gabriel Adrian Neagu, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

28.

Prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.347/118/2021, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea

Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 716D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Puiu-Gelu Gârlea și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

29.

Prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.814/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 718D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Vasile Ioan Andreș și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

30.

Prin încheierile din 27 ianuarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 158/103/2022 și nr. 170/103/2022, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 720D/2022 și nr. 721D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Gheorghe Gherasim și alții și Mihai Cimpoieșu și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.

31.

Prin încheierile din 3 martie 2022 și 23 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 4.497/99/2021 și nr. 5.167/99/2021, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 728D/2022 și nr. 729D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrii de sindicat Iulian Vasile Boboc și alții și pentru membrul de sindicat Alin Gabriel Pintilii, în cauze având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

32.

Prin Încheierea din 13 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.021/103/2021, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 759D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Florin Pavel și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

33.

Prin Încheierea din 16 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 27.499/3/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 799D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Ionela Oana Ciuciu, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

34.

Prin Încheierea din 28 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 20.357/3/2021, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 833D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Daniel Roșca și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

35.

Prin încheierile din 30 martie 2022 și 6 aprilie 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.606/101/2021 și nr. 1.465/101/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 951D/2022 și nr. 1.026D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Vasile Godinac și alții și Gheorghe Ion Stanciu și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.

36.

Prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.173/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 1.027D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Mihai Dan Popa și Alexandru Ionașcu, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

37.

Prin încheierile din 4 mai 2022, pronunțate în dosarele nr. 646/104/2021 și nr. 5.968/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 1.179D/2022 și nr. 1.180D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Laurențiu Lucian Nicola și alții și pentru membrul de sindicat Dumitru Ovidiu Bărbulescu, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.

38.

Prin Încheierea din 6 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.582/89/2021, Tribunalul Vaslui - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 1.185D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Megas din cadrul Penitenciarului Vaslui, în numele și pentru membrii de sindicat Alexandru Adrian Adam și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.

39.

Prin Decizia nr. 431 din 27 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.229/99/2021, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 1.889D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor

Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Costică Vlad Rotaru și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

40.

Prin încheierile din 7 septembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 2.247/101/2021 și nr. 31.544/3/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 2.072D/2022 și nr. 2.074D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Tiberiu Bogdan Olaru și alții și pentru membrul de sindicat Cristi Toma, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.

41.

Prin Încheierea din 8 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 69/115/2022, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(Dosarul Curții Constituționale nr. 2.094D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Robert Constantin Ciucă, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a unor majorări salariale.

42.

Prin încheierile din 15 iunie 2022 și 2 iunie 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.501/113/2021 și nr. 1.576/113/2021, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

(dosarele Curții Constituționale nr. 2.095D/2022 și nr. 2.106D/2022). Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Iulian Codrin Baștiurea-Sîrbu și alții și Andrei Viorel și alții, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.

43.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate instituie o derogare de la regula aplicării etapizate a creșterilor salariale stabilită pentru perioada 2019-2022 de

art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

44.

Întrucât dispozițiile legale criticate nu reprezintă o suspendare, o abrogare sau o modificare a

art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 , acestea încalcă normele legate de tehnica legislativă și nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, fiind incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea

Constituției , a supremației sale și a legilor. În susținerea acestei critici sunt invocate dispozițiile

art. 58 alin. (1)

și ale

art. 66 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și ale

art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 .

45.

De asemenea, se susține că adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020

a condus la încălcarea exigențelor de predictibilitate și previzibilitate ale legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare, previzibile și predictibile. În acest sens este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale ( Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 ,

Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 ,

Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 ) și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. Se arată că, deși

Legea-cadru nr. 153/2017

enumeră printre principiile sale eliminarea inechităților salariale, chiar acest act normativ instituie, la

art. 38 alin. (2)

și

(3) , exceptări de la regula aplicării etapizate, însă funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne și militarii nu se regăsesc printre aceste categorii socioprofesionale exceptate, astfel că aplicarea

Legii-cadru nr. 153/2017

s-a făcut inițial diferențiat, cu un calendar diferit în funcție de categoria socioprofesională. Criteriul temporal al unor legi care, în practică, nu s-au aplicat ( Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) sau care au fost aplicate integral doar unor categorii profesionale, în timp ce altora le-au fost aplicate doar parțial, așa cum este

Legea-cadru nr. 153/2017 , limitând astfel unele drepturi salariale, în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, nu s-au aplicat, încalcă principiul egalității în drepturi, echității și egalității de tratament, precum și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Așadar, chiar și anterior înghețării salariilor prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 , existau diferențieri între diverse categorii socioprofesionale, precum funcționarii publici cu statut special, înghețarea neavând decât efectul perpetuării discriminărilor între categoria menționată anterior și celelalte categorii cărora li s-au aplicat dispoziții care au dus la majorări salariale doar cu privire la acestea.

46.

Se susține că au fost încălcate și prevederile

art. 53 din Constituție , deoarece restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale poate avea loc doar în condiții stricte, iar motivele invocate la adoptarea ordonanței de urgență criticate nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi. De altfel, Curtea Constituțională a sancționat în jurisprudența sa dispoziții din ordonanțe de urgență ale Guvernului prin care erau prevăzute creșteri salariale mai mici decât cele acordate printr-o lege anterioară ( Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 ,

Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009 ,

Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 ).

47.

O altă discriminare ce nu se poate justifica în mod obiectiv în cadrul sistemului de salarizare a fost creată între polițiști/militari și personalul bugetar prevăzut de

Legea nr. 205/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, și anume personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, cu privire la care legiuitorul a reglementat un nou drept salarial, în timp ce pentru prima categorie menționată a dispus înghețarea salariilor prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 . Or, nediscriminarea este un principiu de drept universal, prevăzut de Constituție, de Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind protejat și la nivelul viziunii și politicilor Uniunii Europene, cum ar fi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în particular, două directive care vizează integrarea în domeniul forței de muncă a cetățenilor (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică), toate aceste acte normative fiind, prin urmare, încălcate.

48.

Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 3.090D/2021, nr. 3467D/2021, nr. 3.752D/2021 și nr. 376D/2022, opinează că s-ar putea considera ca fiind încălcate prevederile constituționale invocate doar din prisma noțiunii de „stat de drept“ prevăzută de

art. 1 alin. (3) din Constituție , în sensul separației puterilor în stat, in ipoteza în care Guvernul nu poate dispune neaplicarea unor prevederi emise de Parlament, asupra unei legi-cadru neputându-se interveni decât prin act normativ ulterior de același nivel sau de nivel superior, iar

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

nu este un astfel de act normativ, nefiind la acest moment nici aprobată prin lege. De asemenea, arată că în cauză ar putea fi considerate încălcate prevederile constituționale invocate doar din prisma restrângerii unor drepturi în mod disproporționat și discriminatoriu, în măsura în care Curtea Constituțională va aprecia respectivele drepturi ca fiind fundamentale. În dosarele nr. 3.714D/2021, nr. 558D/2022, nr. 728D/2022 și nr. 729D/2022, instanța judecătorească arată că prevederile legale criticate corespund cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate, în baza acestora nefiind dificil să se pretindă unui subiect de drept să își adapteze conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De asemenea, opțiunile de politică socială ale legiuitorului, de natura celor care au determinat adoptarea prevederilor legale în discuție, nu pot fi reținute ca fiind discriminatorii în contextul lipsei unei interdicții exprese contrare și nici în situația în care se aplică uniform tuturor categoriilor de personal bugetar aflate în situații comparabile.

49.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt conforme dispozițiilor constituționale invocate. Din analiza dispozițiilor

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

privind menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară nu rezultă excepții privind categorii de personal cărora nu li se aplică această prevedere legală. Aplicarea unui regim juridic diferit reclamanților față de alte categorii profesionale nu determină încălcarea dispozițiilor din

Constituție

privind egalitatea în drepturi. De asemenea, apreciază că stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice nu are semnificația încălcării regulilor fundamentale invocate și reține aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

50.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale sunt constituționale, întrucât competența de stabilire a principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, care are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. Prevederea legală criticată nu conține dispoziții discriminatorii, ci se aplică în egală măsura tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de norma legală. De asemenea, textul legal poate fi, în mod rezonabil, perceput și înțeles de destinatarul normei.

51.

Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență consideră că textul de lege criticat nu ridică nicio problemă de neconstituționalitate și invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019

și

Decizia nr. 310 din 7 mai 2019 .

52.

Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că măsura instituită prin prevederile legale criticate se circumscrie prerogativelor Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară a statului în mod prudent, pentru a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, precum și predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, așa cum se menționează în preambulul actului normativ. Măsura luată de Guvern vizează un interes public și nu ar putea fi cenzurată de instanța constituțională, în condițiile în care vizează doar limitarea în timp a acordării unor drepturi de natură salarială pentru personalul plătit din fonduri publice, fără afectarea dreptului la muncă sau la salariu.

53.

Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reglementările anuale de salarizare reprezentând o opțiune a legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, și că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate sunt formulate cu suficientă claritate și precizie pentru a fi aplicate de destinatarul normelor.

54.

Tribunalul Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .

55.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia salarizării personalului bugetar. Reține că legiuitorul este în drept să modifice un sistem de salarizare ori să îl înlocuiască cu altul nou, fiind dreptul statului să acorde sporuri sau să le abroge, acestea nefiind drepturi fundamentale. De asemenea, legiuitorul este în drept să acorde sau să stabilească un anumit nivel al indemnizațiilor, respectiv să stabilească nivelul salariilor de bază și al soldelor de încadrare lunară pentru personalul plătit din fonduri publice, pentru o perioadă de timp determinată, așa cum este în speță. Totodată, arată că reclamanții solicită, pe calea excepției de neconstituționalitate, interpretarea textului legal criticat.

56.

Tribunalul Ialomița - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și reține că adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020

a fost impusă, așa cum rezultă din preambulul acesteia, de contextul bugetar.

57.

Tribunalul Vaslui - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care, invocând aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, reține că prevederile legale criticate sunt expresia opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice.

58.

Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate corespund cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate, în baza acestora nefiind dificil să se pretindă unui subiect de drept să își adapteze conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De asemenea, competența de stabilire a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, care are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu situația economică și socială existentă la un moment dat. Opțiunile legiuitorului care au determinat adoptarea prevederilor legale în discuție nu pot fi reținute ca fiind discriminatorii în măsura în care se aplică uniform tuturor categoriilor de personal bugetar aflate în situații comparabile.

59.

Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția invocată nu este întemeiată, având în vedere că statul poate introduce, suspenda, plafona sau înceta plata unor beneficii plătite din fonduri publice, adoptând în acest sens modificările legislative

corespunzătoare. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Nimic nu se opune ca legiuitorul să prevadă anumite plafonări ale cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice.

60.

Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția invocată este nefondată, având în vedere considerentele anterioare ale Curții Constituționale din

Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 ,

Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010

și

Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019 , precum și Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României.

61.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

62.

Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 3.621D/2021, nr. 422D/2022, nr. 423D/2022, nr. 427D/2022, nr. 462D/2022 și nr. 463D/2022, prin care susține caracterul neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate. Invocă unele considerente din jurisprudența Curții Constituționale ( Decizia nr. 217 din 30 martie 2021 ) și arată că aspectele criticate de autorii excepției de neconstituționalitate țin de opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi. Reține că statul are deplina legitimare constituțională pentru a acorda sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu,

Decizia nr. 109 din 23 februarie 2021 ,

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 ) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 22 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei). De asemenea, arată că modalitatea de aplicare în concret a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020

reprezintă o operațiune de interpretare și aplicare a legii, ce revine autorității publice care are calitatea de angajator, iar, în caz de litigiu, instanței judecătorești, fără a fi de resortul controlului de constituționalitate.

63.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

64.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

65.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, având următorul conținut normativ: „Prin derogare de la prevederile

art. 38 alin. (4)

și

(4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“

66.

Curtea observă că dispozițiile legale criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, având aplicabilitate doar pentru anul 2021, însă, în considerarea

Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, vor fi reținute ca obiect al excepției dispozițiile legale criticate în redactarea care continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate.

67.

În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității,

art. 4 alin. (2)

și

art. 16 alin. (1)

și

(2)

cu privire la principiul nediscriminării și la egalitatea în drepturi,

art. 44 alin. (1)

și

(2)

privind protecția dreptului de proprietate,

art. 47

privind nivelul de trai și

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, din motivarea criticii se deduce în mod rezonabil invocarea

art. 115 alin. (4)

și

(6) din Legea fundamentală , cu privire la condițiile în care pot fi adoptate ordonanțele de urgență ale Guvernului.

68.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor invocate în prezentele cauze, iar prin mai multe decizii Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (spre exemplu,

Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 11 decembrie 2024,

Decizia nr. 531 din 22 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 14 februarie 2025, și

Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024 *), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii). *)

Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 martie 2025.

69.

Prin

Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024 , precitată, Curtea a observat că, potrivit expunerii de motive ce însoțește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, acest act normativ instituie unele măsuri fiscal-bugetare, adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 și al pandemiei de COVID-19, măsuri care urmăresc, în esență, reducerea unor cheltuieli publice, pe de o parte, și, pe de altă parte, utilizarea unor resurse financiare în scopuri impuse în mod special de acest context pandemic globalizat. Curtea a reținut că ordonanța de urgență anterior menționată a fost adoptată într-o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată fără riscul producerii unor consecințe deosebit de grave și insurmontabile la nivelul întregii societăți, cerințele impuse de

art. 115 alin. (4) din Constituție

fiind astfel respectate.

70.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din

art. 1 alin. (5) din Constituție , referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute. Legiuitorul delegat are competența constituțională să uzeze de instrumente normative și procedee de reglementare - de derogare de la legea menționată, în cazul de față -, în temeiul dispozițiilor cuprinse în

art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală . Prin esența sa, ordonanța de urgență reflectă modalitatea constituțională excepțională de legiferare, prin care puterea executivă - reprezentată de Guvern - este abilitată să intervină rapid, cu măsuri ferme și de aplicabilitate imediată, pentru îndepărtarea anumitor consecințe negative sau riscuri generate de o situație neobișnuită, cu caracter extraordinar, astfel că, în acest context, este improprie invocarea așteptărilor legitime ce decurg prin raportare la legile-cadru într-o materie sau alta, menite, de regulă, să implementeze pe termen mediu și/sau lung politica legislativă în respectivul domeniu, în condiții obișnuite, de normalitate.

71.

Curtea nu a putut reține nici criticile referitoare la pretinsa încălcare a principiului nediscriminării și al egalității, ocrotit prin

art. 16 alin. (1)

și

(2) din Constituție , generată atât prin stabilirea unor excepții în cuprinsul

Legii-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cât și prin instituirea, prin

Legea nr. 205/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 18 septembrie 2020, a unui drept salarial nou în favoarea altei categorii socioprofesionale, concomitent cu înghețarea salariilor polițiștilor. În acest sens Curtea a reținut că nu poate examina criticile ce vizează instituirea unor excepții de la regulile salarizării, întrucât nu

Legea-cadru nr. 153/2017

constituie obiectul controlului de constituționalitate în cauză, ci

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 . În plus, Curtea a subliniat în mod constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil diferite.

72.

Cât privește invocarea unui nou drept salarial reglementat prin

Legea nr. 205/2020 , Curtea a reținut că însăși

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

a dispus, în art. VII, prorogarea pentru luna ianuarie 2022 a termenului pentru aplicarea acestui nou drept salarial, astfel că, în realitate, acesta nu a fost acordat. Curtea a conchis că măsura restrictivă de menținere a veniturilor salariale din anul 2021 la nivelul celor acordate în luna decembrie 2020 se aplică întregului personal plătit din fonduri publice, a cărui salarizare este reglementată de

Legea-cadru nr. 153/2017 , fără niciun fel de discriminare, astfel că pretinsa încălcare a

art. 16 alin. (1)

și

(2) din Constituție

nu a fost reținută.

73.

Curtea a respins, ca neîntemeiate, și criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva încălcării dreptului de proprietate, protejat de

art. 44 alin. (1)

și

(2) din Legea fundamentală . Curtea a arătat în mod constant în jurisprudența sa că noțiunea de „bun“, consacrată de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și analizată în accepțiunea conferită acesteia de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu este aplicabilă salariului care urmează să fie plătit în viitor, în virtutea distincției dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată ( Decizia Curții Constituționale nr. 31 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013; Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). Curtea a reamintit, în acest context, dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reținând, în această privință, că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează să fie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23), întrucât statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57).

74.

Cu privire la

art. 47 din Constituție , Curtea a reiterat jurisprudența sa în materie, prin care a statuat că obligația statului de a asigura un nivel de trai decent nu are un conținut determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcție de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului (a se vedea

Decizia nr. 366 din 22 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011). Stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de o serie de factori conjuncturali. Situația economică a țării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar și nivelul de dezvoltare a societății la un anumit moment și modul de organizare a societății reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul „decent“ al vieții, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011). În același timp, obligația statului de a asigura un trai decent trebuie adusă la îndeplinire în mod egal, față de toți cetățenii săi, indiferent de ipostaza juridică în care se află aceștia ( Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, paragraful 44). În considerarea acestor statuări de principiu, Curtea a precizat că măsura instituită prin prevederile legale criticate se integrează ansamblului de acțiuni ale statului de adaptare la resursele financiare existente în raport cu necesitățile existente la momentul adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020

și nu contravine obligației statului de a institui, conform

art. 41 alin. (2) din Constituție , un salariu minim pe țară, astfel că nu s-a putut reține o afectare a nivelului de trai decent.

75.

În ceea ce privește

art. 53 din Constituție , Curtea a reținut că acest text nu poate fi incident, în cauză fiind criticate dispozițiile unei ordonanțe de urgență a Guvernului, și nu ale unei legi, aplicabile fiind, sub aspectul interzicerii afectării drepturilor și libertăților fundamentale printr-o ordonanță de urgență, prevederile

art. 115 alin. (6) din Constituție . Față de considerentele conform cărora sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile

art. 16 ,

44

și

47 din Constituție , Curtea a constatat că nu poate fi reținută nici nerespectarea normelor cuprinse în

art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală .

76.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional antereferită își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

77.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol Iași, în numele și pentru membrii de sindicat: Cătălin Eduard Moraru și alții, Iosif Chiriac și alții, Constantin Apetrei și alții, Andreea-Mădălina Munteanu și Dinu Pintilii, Iulian Boboc și alții și Alin Gabriel Pintilii în dosarele nr. 3.247/99/2021, nr. 3.248/99/2021, nr. 4.507/99/2021, nr. 5.166/99/2021, nr. 4.497/99/2021 și nr. 5.167/99/2021 ale Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal, Andrei Iulian Tătaru în Dosarul nr. 5.327/99/2021 al Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat: Iulia-Adelina Barbu și alții și Daniel Roșca și alții în dosarele nr. 13.858/3/2021 și nr. 20.357/3/2021 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Cătălin Constantin Crăciun și alții, Călin Titi Achim și alții, Petre Ion, Nicu Chelan și alții, Călin Barbu și alții, Laurențiu Florin Ancuța și alții, Ion Berbec și alții, Florin Claudiu Ilie, Gheorghe Neagoe și alții, Gabriel Adrian Neagu, Ionela Oana Ciuciu, Vasile Godinac și alții, Gheorghe Ion Stanciu și alții, Laurențiu Lucian Nicola și alții, Dumitru Ovidiu Bărbulescu, Tiberiu Bogdan Olaru și alții și Cristi Toma în dosarele nr. 721/104/2021, nr. 3.172/63/2021, nr. 3.172/107/2021, nr. 1.161/104/2021, nr. 3.256/63/2021, nr. 3.126/63/2021, nr. 4.324/63/2021, nr. 3.170/107/2021, nr. 3.261/63/2021, nr. 4.635/63/2021, nr. 27.499/3/2021, nr. 1.606/101/2021, nr. 1.465/101/2021, nr. 646/104/2021, nr. 5.968/63/2021, nr. 2.247/101/2021 și nr. 31.544/3/2021 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Tudor Baltag și Ionel Manoilă și alții în dosarele nr. 5.903/99/2021 și nr. 4.232/99/2021 ale Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal, Marin Stoian în Dosarul nr. 2.095/107/2021 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, Viorel Murat și alții și Puiu-Gelu Gârlea și alții în dosarele nr. 6.351/118/2021 și nr. 6.347/118/2021 ale Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Gavril Ciprian Dascălu și alții, Gheorghe Gherasim și alții, Mihai Cimpoieșu și alții și Florin Pavel și alții în dosarele nr. 2.012/103/2021, nr. 158/103/2022, nr. 170/103/2022 și nr. 2.021/103/2021 ale Tribunalului Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Mihai Ceuca și alții, Mihail Ilea și alții, Mihai Dan Popa și Alexandru Ionașcu, precum și Vasile Ioan Andreș și alții în dosarele nr. 1.797/107/2021, nr. 1.666/107/2021, nr. 3.173/107/2021 și nr. 2.814/107/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția contencios administrativ și fiscal, Leon Nedelcu și alții în Dosarul nr. 8.277/118/2021 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă, Costică Vlad Rotaru și alții în Dosarul nr. 4.229/99/2021 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, Robert Constantin Ciucă în Dosarul nr. 69/115/2022 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, Iulian Codrin Baștiurea-Sîrbu și alții și Viorel Andrei și alții în dosarele nr. 1.501/113/2021 și nr. 1.576/113/2021 ale Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Megas din cadrul Penitenciarului Vaslui, în numele și pentru membrii de sindicat Alexandru Adrian Adam și alții, în Dosarul nr. 2.582/89/2021 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020

privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Alba Iulia - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Ialomița - Secția civilă, Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Vaslui - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.