Decizia nr. 34/2003

Nicolae Popa - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. g) sintagma "cu titlu valabil" și lit. h) cu excepția sintagmei "orice alte imobile", precum și ale

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Vlad Opran în Dosarul nr. 7.659/2001 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 175C/2002 și nr. 176C/2002, având în vedere ca atât obiectul excepției de neconstituționalitate, cat și autorul acesteia sunt identice cu cele ale cauzei menționate.

La apelul nominal este prezent autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Partea prezenta nu se opune conexarii.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, și ale art. 164 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 175C/2002 și nr. 176C/2002 la Dosarul nr. 173C/2002, care este primul înregistrat.

Autorul excepției solicita admiterea excepției pentru aceleași motive pe care le-a invocat în fața instanței.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca neîntemeiată, arătând ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. Se arata ca

art. 2 din Legea nr. 10/2001

stabilește obiectul reglementării acestei legi, iar art. 8 alin. (1) din aceeași lege exclude în mod expres de sub incidența sa terenurile, al căror regim juridic este reglementat prin

Legea fondului funciar nr. 18/1991

și prin

Legea nr. 1/2000 .

Apreciază ca soluția reglementării diferite a celor două categorii de imobile este rezultatul opțiunii legiuitorului, iar pe calea controlului de constituționalitate nu se pot modifica sau completa prevederile legale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constata următoarele:

Prin Încheierile din 25 martie 2002, pronunțate în dosarele nr. 7.658/2001, nr. 7.659/2001 și nr. 7.660/2001, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. g) sintagma "cu titlu valabil" și lit. h) cu excepția sintagmei "orice alte imobile", precum și ale

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Vlad Opran.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esenta, ca textele criticate ar contraveni prevederilor art. 1, 11, 16, 20 și 21 din Constituție, precum și prevederilor art. 5 alin. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Instanța de judecată apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Se arata ca

Legea nr. 10/2001 , în ansamblu, reprezintă o lege specială de reparatie, conținând norme ce vizează diferite categorii de bunuri cărora le este specific faptul preluării lor abuzive în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Președintele Camerei Deputaților arata ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. De asemenea, considera ca asupra constituționalității dispozițiilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 353/2001, statuand ca aceste dispoziții sunt constituționale.

Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arata ca textul legal criticat nu contravine prevederilor constituționale. Obligația proprietarului de a înapoia chiriașului valoarea imbunatatirilor necesare și utile se justifica - în opinia Guvernului - prin considerente de echitate și reprezintă o aplicare a principiului imbogatirii fără justa cauza.

Avocatul Poporului apreciază de asemenea ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În opinia sa legiuitorul, reglementand distinct situația terenurilor agricole și forestiere, a făcut-o tot în interesul proprietarilor, orice persoană, fără discriminare, fiind indreptatita sa apeleze la procedurile speciale prin care s-a stabilit regimul juridic al acestor bunuri. De asemenea, se arata ca măsurile reparatorii prevăzute de lege sunt valabile pentru toate categoriile de bunuri de natura celor reglementate.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. g) sintagma "cu titlu valabil" și lit. h) cu excepția sintagmei "orice alte imobile", precum și ale

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, texte care au următoarea redactare:

- Art. 2: "(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege: [...]

g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;

h) orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat.";

- Art. 8 alin. (1): "Nu intra sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin

Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, și prin

Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 ."

Autorul excepției considera, în esenta, ca dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece exclud de sub incidența

Legii nr. 10/2001

terenurile agricole și forestiere, el având în cauza de fața o acțiune în revendicarea unor terenuri forestiere.

Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate, excepția urmând a fi respinsă.

Potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului [...]", iar în conformitate cu art. 58 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a tarii".

Prin urmare, Curtea Constituțională nu are competența sa modifice ori sa completeze prevederea legală supusă controlului, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate autorității legiuitoare. Soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la baza exercitarea dreptului pe care statul îl avea de a decide asupra modului de reparare a injustitiilor și abuzurilor din legislația trecută cu privire la proprietatea funciară.

Astfel cum, în mod constant, a statuat Curtea Constituțională în jurisprudenta sa, ca, de exemplu, în Decizia nr. 73/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, precum și prin Decizia nr. 136/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, "trebuie să se recunoască statului dreptul de a hotărî neingradit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea sa în baza unor titluri conforme cu legislația existenta în momentul dobândirii dreptului sau de proprietate".

Totodată, Curtea a mai statuat cu același prilej ca "Aceasta prerogativa a statului este pe deplin compatibila cu competența instanțelor judecătorești de a stabili [...], în fiecare caz în parte, valabilitatea titlului de preluare, ceea ce este în deplina concordanta cu prevederile constituționale".

Soluția și motivarea cuprinse în deciziile menționate sunt valabile și în aceasta cauza, nefiind aduse în discuție elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. g) sintagma "cu titlu valabil" și lit. h) cu excepția sintagmei "orice alte imobile", precum și ale

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Vlad Opran în dosarele nr. 7.658/2001, nr. 7.659/2001 și nr. 7.660/2001 ale Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 ianuarie 2003.