Decizia nr. 177/2003

Costica Bulai - președinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 și 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Nord Club Foresta" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curții de Apel Bacau - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal, Marian Ionescu, primarul municipiului Suceava, este reprezentat de consilierul juridic Iftimie Paul Daniel. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Consilierul juridic Iftimie Paul Daniel solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată pentru motivele invocate în fața instanței judecătorești.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 23 iulie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.368/2002, Curtea de Apel Bacau - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 și 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de parata Societatea Comercială "Nord Club Foresta" S.A. din Suceava într-o cauza ce are ca obiect soluționarea unei acțiuni formulate, în temeiul

Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările ulterioare, de primarul municipiului Suceava, Marian Ionescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile legale atacate aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 și ale art. 24 alin. (1), deoarece instituie un regim discriminatoriu în raporturile procesuale dintre părți, prin acordarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru numai uneia dintre părți. În acest sens arata ca cererea reconvențională, deși are "caracterul de acțiune în apărare" și "decurge din același raport juridic dedus judecații", trebuie timbrata la valoare.

Instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, iar în conformitate cu

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, referitor la neconstituționalitatea textelor de lege criticate în raport cu art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, invocand jurisprudenta constanta a Curții Constituționale, apreciază ca acesta din urma "nu este aplicabil persoanelor juridice față de care s-a promovat un tratament diferențiat, numai în cazul în care, regimul juridic diferit s-ar rasfrange asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii și a autorităților publice". De asemenea, considera că nu este intemeiata nici critica referitoare la încălcarea principiului constituțional privind accesul liber la justiție, consfintit în art. 21 din Constituție. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții, accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. În sfârșit, în ceea ce privește încălcarea art. 24 din Constituție, referitor la dreptul la apărare, Guvernul apreciază ca scutirea de la plata taxei de timbru a instituțiilor publice nu impieteaza cu nimic asupra garantarii dreptului la apărare al oricărei persoane fizice sau juridice.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului, invocand jurisprudenta în materie a Curții Constituționale, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și instituției Avocatul Poporului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 10 și 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin

Ordonanța Guvernului nr. 30/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, aprobată prin

Legea nr. 169/2001 .

Aceste dispoziții legale au următoarea redactare:

- Art. 10: "Cererile reconventionale, cererile de intervenție și de chemare în garanție se taxeaza după regulile aplicabile cererii sau acțiunii principale.";

- Art. 17: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice."

În susținerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege autorul excepției invoca infrangerea următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apărare este garantat."

Examinând excepția, Curtea constata ca, în procesul aflat pe rolul instanței de judecată, părțile sunt o societate comercială și un organ al administrației publice. Prin Decizia nr. 121 din 27 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, Curtea a statuat ca art. 16 din Constituție garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, iar nu egalitatea persoanelor juridice.

În ceea ce privește susținerea ca, în cadrul unui anumit litigiu, dacă o parte este scutită de plată taxei de timbru, atunci și celelalte părți ar trebui să fie scutite, Curtea, prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, a reținut ca diferența de tratament se justifica prin inexistenta unor situații identice în care s-ar afla părțile, simpla calitate de părți în același proces nefiind de natura sa ducă la alta concluzie. De altfel, părțile într-un proces îndeplinesc roluri și au poziții diferite.

De aceea, partea care introduce o acțiune sau o cerere în instanța trebuie să achite anticipat taxa de timbru, aceasta urmând să fie suportată, la sfârșit, de cel care pierde procesul. O asemenea soluție este justificată, deoarece întotdeauna una dintre părți este interesată în soluționarea litigiului, iar cealaltă se face vinovata de declanșarea activității judiciare. Ratiunea pentru care anumite autorități publice sunt scutite de plată taxei de timbru este aceea ca acțiunile și cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. De aceea, nu se poate afirma ca persoanele fizice sau juridice care urmăresc realizarea unor interese proprii, părți în litigiile cu autoritățile publice prevăzute la

art. 17 din Legea nr. 146/1997 , cu modificările și completările ulterioare, se afla în aceeași situație juridică.

Nici critica referitoare la încălcarea principiului constituțional referitor la accesul la justiție nu este intemeiata, deoarece, asa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, care se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat.

Cu privire la modalitatea de constituire a veniturilor bugetului public național, art. 53 alin. (1) din Constituție prevede: "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice." În acest sens s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 87 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001.

Faptul ca autorul excepției a putut promova cererea reconvențională și a putut ridica apoi excepția de neconstituționalitate probează, de altfel, accesul sau liber la justiție și dreptul sau la apărare. Asa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 29 din 22 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 septembrie 2000, instituirea de către legiuitor a unor scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru nu este de natura a aduce atingere dreptului unei părți de a se apara.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6) și al

art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 și 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Nord Club Foresta" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curții de Apel Bacau - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 mai 2003.